Hotararea Guvernului nr. 554/2023

Hotararea Guvernului nr. 554/2023 pentru aprobarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice 2023-2027

Forma sintetica la data 21.06.2023

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 3 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, aprobata prin Legea nr. 244/2015, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1

Se aproba Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice 2023-2027, prevazuta in anexa^*) care face parte integranta din prezenta hotarare.
_______

^*) – Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 540 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul din sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucuresti.

Art. 2

Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia de a duce la indeplinire actiunile specifice domeniului lor de activitate prevazute in Planul de actiune care face parte integranta din Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice 2023-2027.

Art. 3

Monitorizarea si evaluarea implementarii Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice 2023-2027 se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.

-****-

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCA

Contrasemneaza:

Viceprim-ministru, ministrul transporturilor si infrastructurii,

Sorin Mihai Grindeanu

Secretarul general al Guvernului,

Marian Neacsu

p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice,

Bogdan Paul Dobrin

Ministrul cercetarii, inovarii si digitalizarii,

Sebastian-Ioan Burduja

Ministrul investitiilor si proiectelor europene,

Marcel-Ioan Bolos

p. Ministrul sanatatii,

Tiberius-Marius Bradatan,

secretar de stat

p. Ministrul mediului, apelor si padurilor,

Corvin Nedelcu,

secretar general

Ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si administratiei,

Cseke Attila-Zoltan

Ministrul muncii si solidaritatii sociale,

Marius-Constantin Budai

Ministrul educatiei,

Ligia Deca

Ministrul economiei,

Florin Marian Spataru

Ministrul antreprenoriatului si turismului,

Constantin-Daniel Cadariu

Ministrul finantelor,

Adrian Caciu

 

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 540 din data de 16 iunie 2023

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL ACHIZITIILOR PUBLICE 2023 – 2027

 

CUPRINS

 

SECTIUNEA I – ELEMENTE DE CONTEXT SI JUSTIFICAREA ELABORARII STRATEGIEI

1. Introducere

2.  Viziunea si principiile strategiei

3. Prioritatile, politicile si cadrul juridic existente

3.1  Prioritatile si politicile la nivelul Guvernului

• Prioritatile Comisiei Europene in domeniul achizitiilor publice
• Legislatia in domeniul achizitiilor publice

4.  Analiza contextului si definirea problemelor

4.1.  Aspecte de ansamblu privind capacitatea autoritatilor/entitatilor contractante de a derula procese de achizitii publice

• Utilizarea achizitiilor publice strategice: probleme manageriale, organizationale si sistemice

4.2.1.  Definirea problemelor privind achizitiile publice ecologice

• Definirea problemelor privind achizitiile publice responsabile social

4.2.3.  Definirea problemelor privind achizitii publice de inovare

4.3.  Definirea problemelor din perspectiva participarii IMM-urilor in cadrul proceselor de achizitii publice

• Definirea problemelor privind achizitiile centralizate

4.5.  Definirea problemelor privind transparenta in achizitiile publice

• Definirea problemelor privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice
• Definirea problemelor privind monitorizarea, supervizarea si controlul

SECTIUNEA 2 – CONTINUAREA REFORMEI SISTEMULUI NATIONAL DE ACHIZITII PUBLICE

5. Obiective, programe si rezultate
   • Achizitii publice strategice

5.1.1.  Programe (directii de actiune)

• Rezultate asteptate
• Achizitii publice centralizate

5.2.1.  Programe (directii de actiune)

• Rezultate asteptate

• Transparenta in achizitii publice

5.3.1.  Programe (directii de actiune)

• Rezultate asteptate

• Profesionalizarea

5.4.1.  Programe (directii de actiune)

• Rezultate asteptate

• Monitorizare, supervizare si control

5.5.1.  Programe (directii de actiune)

• Rezultate asteptate SECTIUNEA III – IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

6.  Implicatii bugetare si sursele de finantare

7. Implicatii asupra cadrului juridic

8.  Proceduri privind monitorizarea, evaluarea si actualizarea strategiei

8.1.  Monitorizarea, evaluarea si actualizarea strategiei

• Indicatori

8.3.  Institutii responsabile

ANEXA – PLAN DE ACTIUNE

LISTA ABREVIERILOR

AA = Autoritatea de Audit

ADR = Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ANAP = Agentia Nationala pentru Achizitii Publice ANC = Autoritatea Nationala pentru Calificari ANFP = Agentia Nationala a Functionarilor Publici ANI = Agentia Nationala de Integritate

ARACIS = Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior BM = Banca Mondiala

CC = Consiliul Concurentei

CIAP = Comitetul interministerial pentru achizitii publice CNSC = Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor COR = Clasificarea Ocupatiilor din Romania

CPM = Cancelaria Prim-Ministrului

CSM = Consiliul Superior al Magistraturii

DLAF = Departamentul pentru Lupta Antifrauda IMM = Intreprinderi mici si mijlocii

INA = Institutul National de Administratie IT = Tehnologia informatiei

MAT = Ministerul Antreprenoriatului si Turismului MCID = Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii

MDLPA = Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei MF = Ministerul Finantelor

MIPE = Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justitiei

MS = Ministerul Sanatatii

MTI = Ministerul Transporturilor si Infrastructurii ONAC = Oficiul National pentru Achizitii Centralizate ONG = Organizatie non-nuvernamentala

OS = obiectiv specific

PAAP = Programul anual de achizitii publice

PEAPC = Platforma Electronica pentru Achizitii Publice Centralizate PNRR = Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei

SEAP = Sistemul electronic de achizitii publice SGG = Secretariatul General al Guvernului

SNAP = Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice UCA = Unitate Centralizata de Achizitii

UE = Uniunea Europeana

 

SECTIUNEA I – ELEMENTE DE CONTEXT SI JUSTIFICAREA ELABORARII STRATEGIEI

 1.  Introducere

 Strategia in domeniul achizitiilor publice este un document de politica publica care include obiectivele Guvernului privind continuarea reformei sistemului national de achizitii publice in perioada 2023 – 2027.

Achizitiile publice sunt recunoscute atat in politicile publice adoptate la nivel european (1) cat si de catre Guvernul Romaniei, prin masurile prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta (2), drept un instrument strategic pentru asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, care poate contribui, in acelasi timp la indeplinirea obiectivelor politice orizontale precum crearea locurilor de munca, inovarea in domenii strategice, incluziunea sociala si sustenabilitatea economica si de mediu. De asemenea, achizitiile publice joaca un rol important in ceea ce priveste calitatea si eficienta serviciilor prestate de catre autoritatile si institutiile publice. In anul 2020, achizitiile publice au reprezentat aproximativ 9% din produsul intern brut al Romaniei (3), fapt ce demonstreaza potentialul enorm al acestora de a determina evolutia economiei nationale.

In acest context, Guvernul si-a propus continuarea reformei in domeniul achizitiilor publice care a fost initiata prin aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Achizitiilor Publice 2015 – 2020 (SNAP 2015 – 2020) (4). Prin implementarea strategiei, a fost realizata reforma la nivel de sector, respectiv a fost asigurata transpunerea directivelor europene in domeniul achizitiilor publice in legislatia nationala, consolidarea functiilor esentiale ale sistemului de achizitii publice si dezvoltarea instrumentelor necesare pentru profesionalizarea personalului implicat in procesul de achizitii publice. Avand in vedere finalizarea implementarii actiunilor prevazute in SNAP 2015 – 2020, este necesara adoptarea unei abordari strategice pentru rezolvarea problemelor actuale identificate in urma evaluarii generale a sistemulului de achizitii publice din Romania si, prin urmare, elaborarea unei noi strategii in domeniul achizitiilor publice.

Astfel, in scopul elaborarii acesteia, in luna iulie 2020 a fost constituit un grup de lucru (5) in cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP) a carui activitate a constat in identificarea problemelor privind functionarea sistemului de achizitii publice si stabilirea prioritatilor pentru continuarea procesului de tranzitie a achizitiilor publice de la o functie administrativa la una strategica, cu impact in atingerea obiectivelor organizationale si transversale, precum cele referitoare la dezvoltarea durabila. Mai mult, in contextul elaborarii unui nou cadru strategic pentru dezvoltarea sistemului national de achizitii publice, componenta Comitetul interministerial pentru achizitii publice (CIAP) (6) a fost modificata in anul 2021 (7) astfel incat sa includa si autoritati publice centrale care reglementeaza domenii precum cele referitoare la mediu, munca sau cercetare si inovare.

Totodata, in procesul de elaborare a strategiei s-au avut in vedere concluziile si recomandarile din „Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice” (8), elaborat de catre Banca Mondiala, precum si prioritatile identificate de catre grupul de lucru constituit la nivelul ANAP. Mai mult, grupul de lucru a beneficiat de recomandarile expertilor Bancii Mondiale (9) pentru elaborarea strategiei si a planului de actiune aferent acesteia.

SNAP 2023 – 2027 este armonizata cu prioritatile Comisiei Europene (10) si a fost elaborata in contextul implementarii Planului National de Redresare si Rezilienta. Adoptarea strategiei este justificata inclusiv de necesitatea indeplinirii recomandarilor de tara formulate de catre Comisia Europeana cu privire la domeniul achizitiilor publice. Raportul de tara din 2020 privind Romania (11), elaborat de Comisia Europeana, a evidentiat progresele referitoare la punerea in aplicare a Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice (2015 – 2020), mentionand totodata necesitatea asigurarii predictibilitatii legislatiei privind achizitiile publice, imbunatatirea eficientei achizitiilor publice si asigurarea punerii in aplicare integrala si sustenabila a strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice. Planul National de Redresare si Rezilienta (12) intareste concluziile Raportului de tara din 2020 prin sublinierea necesitatii realizarii reformelor in scopul asigurarii tranzitiei verzi, transformarii digitale, cresterii inteligente, sustenabile si favorabila incluziunii, si nu in ultimul rand asigurarii coeziunii sociale si teritoriale si redresarea sistemului de sanatate. Prin urmare, achizitiile publice sustenabile sunt esentiale pentru redresarea si rezilienta economica a Romaniei.

SNAP 2023 – 2027 este impartita in trei sectiuni care vizeaza in principal prezentarea contextului, a obiectivelor si a modului in care se va monitoriza si evalua implementarea si impactul strategiei. Obiectivul general si obiectivele specifice au fost definite in functie de problemele de politici publice sau oportunitatile de dezvoltare identificate si avand in vedere viziunea Guvernului privind continuarea reformei sistemului de achizitii publice. Prin urmare obiectivul general al strategiei vizeaza promovarea utilizarii achizitiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienta si redresarea economica a Romaniei, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si a celor generate de inovare si prin asigurarea accesului crescut al Departamentul pentru Lupta Antifrauda Intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-urilor) la piata achizitiilor publice.

In vederea implementarii noii strategii in domeniul achizitiilor publice urmeaza sa fie implicate autoritatile si institutiile nominalizate in planul de actiune, inclusiv autoritati publice centrale care reglementeaza domenii precum cele referitoare la mediu, munca sau cercetare si inovare. Coordonarea activitatii urmeaza sa fie indeplinita de ANAP, institutia care asigura elaborarea, promovarea si implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice, ca parte a politicii Guvernului.

2.  Viziunea si principiile strategiei

 Strategia in domeniul achizitiilor publice 2023 – 2027 are in vedere construirea pe termen lung a unui sistem de achizitii publice mai performant, orientat spre inovare si sustenabilitate, mai usor accesibil tuturor actorilor implicati in procesul de achizitii publice si care sa asigure o mai mare transparenta in ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice.

Strategia are in vedere imbunatatirea functionarii sistemului de achizitii publice in scopul dezvoltarii durabile a Romaniei si utilizarii eficiente a fondurilor publice prin:

• Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic pentru a asigura rezultate durabile, incluzive si inovatoare orientate catre cetateni;
• Cresterea calitatii si eficientei achizitiilor publice prin continuarea profesionalizarii persoanelor responsabile cu derularea proceselor de achizitii publice;
• Cresterea capacitatii ANAP de a promova si implementa politica in domeniul achizitiilor publice, prin consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control a sistemului de achizitii publice;
• Consolidarea achizitiilor centralizate;
• Imbunatatirea transparentei sistemului de achizitii publice, in scopul cresterii increderii cetatenilor si a operatorilor economici in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor publice si asigurarea

In procesul de implementare a strategiei se vor promova principiile care stau la baza aplicarii legislatiei in domeniul achizitiilor publice, respectiv:

• Nediscriminarea si tratamentul egal, principiu care presupune asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale dintre operatorii economici;
• Recunoasterea reciproca a produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritatile competente din alte state, precum si a specificatiilor tehnice si/sau a standardelor, echivalente cu cele solicitate la nivel national;
• Transparenta, asigurata prin aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii si lucrari;
• Proportionalitatea, principiu care reprezinta asigurarea corelatiei intre necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achizitie publica si cerintele solicitate a fi indeplinite;
• Asumarea raspunderii, principiu care presupune determinarea clara a sarcinilor si atributiilor persoanelor responsabile cu achizitiile publica, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii si independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui

3.  Prioritatile, politicile si cadrul juridic existente

 3.1  Prioritatile si politicile la nivelul Guvernului

Programul de Guvernare pentru perioada 2021 – 2024 (13) include printre masuri continuarea transparentizarii proceselor si procedurilor administrative prin promovarea datelor si informatiilor in format deschis care sa fie disponibile public, inclusiv facilitarea accesului cetatenilor la contractele de achizitii publice publicate online. Totodata, programul vizeaza imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice pentru stimularea investitiilor in infrastructura de transport si in cercetare si inovatie. In ceea ce priveste consolidarea dialogului institutional si a cooperarii dintre domeniul justitiei si mediului de afaceri, programul pune accentul pe specializarea magistratilor in achizitii publice si actualizarea listei expertilor judiciari pe domenii economice, inclusiv in ceea ce priveste litigiile privind procedurile de achizitii publice.

Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei (PNRR) prevede in cadrul componentei ”Buna Guvernanta” reformarea sistemului national de achizitii publice, obiectivul acesteia fiind imbunatatirea eficientei sistemului de achizitii publice si punerea in aplicare integrala si sustenabila a Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice aprobata prin HG nr. 901/2015, inclusiv prin consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor/entitatilor contractante, intr-un cadru legal flexibil si coerent.

Astfel, pentru implementarea acestei reforme au fost prevazute o serie de actiuni si anume:

• Adoptarea si intrarea in vigoare a modificarii legislatiei nationale privind caile de atac (Legea 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare) in vederea eficientizarii procesului de atribuire (pana la 31 martie 2022).
• Adoptarea si intrarea in vigoare a Strategiei actualizate privind achizitiile publice, inclusiv a masurilor orizontale de sprijinire a implementarii planului national de redresare si rezilienta (pana la 30 iunie 2023).
• Operationalizarea organismelor centralizate de achizitii publice pentru autoritatile locale (pana la 31 decembrie 2025).
• Formare specializata in domeniul achizitiilor publice oferita unui numar de cel putin 350 de persoane (atat functionari publici, cat si personal contractual) (pana la 31 decembrie 2023).
• Interconectarea si interoperabilitatea cu alte baze de date a Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), pana la 31 decembrie
• Operationalizarea sistemului electronic de achizitii publice, inclusiv formulare electronice, evaluarea automata a calificarilor, cataloage electronice, facturare electronica, plati electronice (pana la 31 martie 2025).

In plus, in cadrul componentei ”Transformare digitala” din PNRR este prevazuta implementarea formularelor electronice (eForms) (14) in domeniul achizitiilor publice (pana la 30 iunie 2023).

3.2.  Prioritatile Comisiei Europene in domeniul achizitiilor publice

 Politica Comisiei Europene in domeniul achizitiilor publice se realizeaza in prezent conform strategiei care a fost asumata si promovata in anul 2017 prin intermediul Comunicarii Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor: ˮRealizarea de achizitii publice care sa functioneze in si pentru Europaˮ (COM(2017) 572 final) (15). Strategia Comisiei Europene in domeniul achizitiilor publice a fost elaborata in jurul a sase prioritati de politica publica, dupa cum urmeaza:

• Asigurarea adoptarii pe scara mai larga a achizitiilor publice strategice;
• Profesionalizarea personalului responsabil de achizitii publice;
• Imbunatatirea accesului la pietele de achizitii;
• Cresterea transparentei, integritatii si a calitatii datelor;
• Stimularea transformarii digitale a achizitiilor;
• Cooperare pentru agregarea achizitiilor

3.3.  Legislatia in domeniul achizitiilor publice

 In anul 2016 a fost adoptata legislatia primara (16) in domeniul achizitiilor publice, care transpune noile directive europene in domeniu (17) si au fost adoptate normele de aplicare aferente legislatiei primare (18). In acelasi an a fost adoptata o lege distincta privind caile de atac (19) care reprezinta o transpunere a directivei europene (20) referitoare la ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Totodata in vederea realizarii de achizitii publice cu impact redus asupra mediului a fost aprobata Legea nr. 69/2016 privind achizitiile verzi, cu modificarile si completarile ulterioare si a fost aprobat, prin Ordinul comun al ANAP si Ministerului Mediului nr. 1068/1652/2018, Ghidul de achizitii publice verzi care cuprinde cerintele minime privind protectia mediului pentru anumite grupe de produse si servicii ce se solicita la nivelul caietelor de sarcini.

De asemenea, pentru sprijinirea autoritatilor/entitatilor contractante in implementarea legislatiei mentionate au fost emise instructiuni si indrumari, aprobate prin ordine ale presedintelui ANAP, si au fost puse la dispozitia acestora Ghidul on-line21 si serviciul suport Help-desk (22).

4.  Analiza contextului si definirea problemelor

Romania aloca aproximativ 9% din PIB pentru cheltuielile cu achizitiile publice (23), contractele de lucrari privind proiectarea si executia in domeniul infrastructurii rutiere si feroviare reprezentand cea mai mare parte din aceste cheltuieli. In perioada 2017-2020 peste 99% dintre procedurile de achizitie publica s-au desfasurat online prin intermediul SEAP. Din punct de vedere valoric, procentul procedurilor de achizitie publica derulate online a crescut treptat de la 88,84% in anul 2018 (24) la 96,54% in anul 2020 (25).

In anul 2020, 3.443 autoritati si entitati contractante au atribuit contracte de achizitie publica prin intermediul SEAP (26), numar in scadere fata de anii 2019 (27) (3.820 autoritati/entitati contractante) si 2018 (28) (3.921 autoritati/entitati contractante). Din evaluarea generala a sistemului de achizitii publice a rezultat faptul ca aproximativ 90% din autoritatile/entitatile contractante care au gestionat achizitiile publice prin intermediul SEAP in perioada 2017-2019 sunt autoritati mici, mai putin de 10% sunt medii si aproximativ 1% sunt autoritati mari. In plus 80% din valoarea contractelor din aceasta perioada a fost atribuita de numai 5% dintre autoritati (29). Aceasta situatie denota o nevoie stringenta de agregare a cererii de produse, servicii sau lucrari intre autoritatile/entitatile contractante din Romania cu scopul de a reduce sarcina administrativa si de a realiza procese de achizitii publice in conditii de eficienta economica si sociala.

Conform rezultatelor unei cercetari recente (30) care a avut drept grup tinta managerii de achizitii publice si responsabilii de achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante, au reiesit urmatoarele caracteristici privind procesele de achizitie publica si ale profesionistilor care lucreaza in domeniu:

• Peste 50% dintre procesele de achizitii publice, derulate la nivel de autoritate/entitate contractanta, sunt realizate de persoane care detin functii fara legatura directa cu achizitiile;
• Responsabilii cu achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante au in general varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani, detin o diploma de licenta/master in domenii precum afaceri, administratie si drept sau inginerie, productie si constructii si au o vechime mai mica de 10 ani in domeniul achizitiilor publice;
• Desi majoritatea autoritatilor/entitatilor contractante au infiintat un compartiment specializat de achizitii publice (aproximativ 73%), mai mult de jumatate dintre acestea aveau un singur sau niciun functionar cu atributii in domeniu la momentul colectarii

Din aceste caracteristici rezulta clar o problema a capacitatii autoritatilor/entitatilor contractante din Romania de a atrage si a retine personal specializat in domeniul achizitiilor publice, unul dintre motive fiind imaginea negativa pe care domeniul il are in sfera publica (31).

4.1.  Aspecte de ansamblu privind capacitatea autoritatilor/entitatilor contractante de a derula procese de achizitii publice

Dupa adoptarea noului pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice in anul 2016 (32), procedurile de achizitie publica cel mai des utilizate au fost procedura simplificata si licitatia deschisa, la polul opus situandu-se licitatia restransa, negocierea competitiva si dialogul competitiv (33). Aceasta situatie denota lipsa capacitatii autoritatilor/entitatilor contractante de a derula proceduri de achizitie publica complexe, care vizeaza negocierea sau dialogul cu ofertantii, prin intermediul carora pot promova obiective orizontale de politici publice precum cele legate de dezvoltare durabila si utilizarea solutiilor inovatoare.

Documentatiile de atribuire selectate si verificate ex-ante de catre ANAP au inregistrat o crestere a ratei de respingere, de la aproximativ 60% in anul 2017 la aproximativ 85% in anul 2020 (34).

Aceasta crestere corespunde cu modificarea modalitatii de exercitarea a controlului ex- ante, implementata de la jumatatea anului 2018, care prevede verificarea de catre ANAP a conformitatii documentatiilor de atribuire cu dispozitiile legale aplicabile atat din punct de vedere al regularitatii, cat si al calitatii. Mai mult decat atat, prin O.U.G. nr. 114/2020 a fost modificata modalitatea de realizare a controlului ex-ante, in sensul renuntarii la exercitarea controlului pana la emitea avizului conform neconditionat si trecerea la un control „o singura data”, fapt ce a crescut in mod evident rata de respingere a documentatiilor de atribuire. Astfel, incepand cu anul 2020, imaginea de ansamblu asupra desfasurarii procedurilor de atribuire s-a mutat la finalul procedurilor, moment pana la care autoritatile/entitatile contractante au posibilitatea de a implementa masurile de remediere stabilite de catre ANAP prin controlul ex-ante.

Conform expertilor ANAP, in cazul autoritatilor/entitatilor contractante verificate au fost identificate urmatoarele tipuri de greseli privind elaborarea documentatiilor de atribuire (35):

• formularea gresita a criteriilor de calificare sau a factorilor de evaluare;
• comunicare deficitara intre personalul responsabil de achizitiile publice si compartimentele beneficiare din cadrul autoritatii/entitatii contractante;
• utilizarea scazuta a documentatiilor standardizate/ghidurilor/indrumarilor de pe site- ul ANAP de catre autoritatile/entitatile contractante;
• personalul responsabil de achizitii publice nu este intotdeauna informat cu privire la modificarile legislative in domeniu;
• nu sunt justificate pertinent situatii precum modalitatea de lotizare a procedurilor, initierea procedurilor de achizitie publica de tipul negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare sau modificarile contractuale;
• raspunsurile la solicitarile de clarificari sunt adeseori incomplete si lipsite de

Aproximativ un sfert din procedurile de achizitie publica initiate in SEAP in fiecare an sunt anulate (conform statisticilor ANAP din perioada 2017-2020 (36)). In acest sens sunt relevante datele rezultate din componenta de verificare procedurala a controlului ex-ante (37) derulat de ANAP. Pentru aproximativ 30% din procedurile de atribuire verificate din punct de vedere procedural de catre ANAP, in perioada 2018-2020, au fost intocmite rapoarte de activitate pentru proceduri anulate, procent in crestere fata de anul 2017 cand rapoartele de activitate pentru proceduri anulate au reprezentat 22,46% din totalul procedurilor de atribuire verificate in anul respectiv. Spre exemplu, pentru anul 2020 au fost identificate de catre ANAP urmatoarele cauze pentru anularea procedurilor de achizitie publica (38):

• au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme/neadecvate sau nu a fost depusa nicio oferta/solicitare de participare;
• au fost depuse oferte admisibile dar care nu au putut fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/ori financiare;
• abateri grave de la prevederile legislative care au afectat procedura de achizitie publica;
• imposibilitatea incheierii contractului ca urmare a lipsei fondurilor;
• ca urmare a deciziei pronuntate de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) prin care s-a dispus eliminarea de specificatii tehnice, economice sau financiare din anuntul/anuntul simplificat de participare, din documentatia de atribuire ori din alte documente emise in legatura cu procedura de

In mod clar aceste cauze de anulare a procedurilor de achizitie publica arata o nevoie de crestere a pregatirii personalului existent la nivelul autoritatilor/entitatilor contractante in ceea ce priveste elaborarea specificatiilor tehnice si estimarea valorii contractului, dar si a operatorilor economici din perspectiva elaborarii ofertelor.

Cu toate ca datele ne arata o rata mare de respingere a documentatiilor de atribuire si o rata de anulare a procedurilor de achizitii publice in crestere, in perioada 2017-2020 nu au existat fluctuatii mari de solicitari de consiliere metodologica din partea autoritatilor contractante si operatorilor economici catre ANAP (numarul mediu din cei patru ani fiind de aproximativ 1500 de raspunsuri/an (39). Mai mult s-a observat o scadere a solicitarilor prin intermediul portalului Helpdesk de la 6.537 in anul 2017 (40) la 2428 in anul 2020 (41). Majoritatea solicitarilor de indrumare au vizat interpretarea prevederilor legislative referitoare la modificarea, executarea, incetarea contractului/acordului cadru si la modalitatea de desfasurare, comunicare, clarificare in cadrul procedurilor de atribuire (42).

Pentru a avea o imagine cat mai realista asupra problemelor din domeniul achizitiilor publice vom prezenta date si informatii furnizate de organizatii cu atributii de control ex-post si gestionare a contestatiilor, precum Curtea de Conturi a Romaniei, Autoritatea de Audit, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si instantele de judecata.

Astfel, in raportul de activitate pentru anul 2020 (43), Curtea de Conturi a Romaniei a inclus principalii factori de risc in domeniul achizitiilor publice, dintre care amintim:

• pregatirea deficitara a procesului de achizitie publica;
• alegerea gresita a procedurii de achizitie publica si a criteriului de atribuire;
• nerespectarea obligatiilor legale privind utilizarea SEAP (spre exemplu publicarea cu intarziere a anunturilor de atribuire sau lipsa publicarii notificarii trimestriale privind achizitiile directe);
• achizitia publica nu are legatura cu obiectul de activitate al autoritatii/entitatii contractante sau aceasta achizitioneaza produse de la un operator economic care nu are ca obiect de activitate comercializarea acestor produse;
• divizarea artificiala a contractelor de achizitie publica in contracte de valoare mai mica si utilizarea excesiva a cumpararii directe;
• nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achizitie publica/acordul-cadru;
• incheierea contractului de achizitie publica peste limita creditelor de angajament aprobate in acest

Potrivit Curtii de Conturi a Romaniei, comportamentul autoritatilor/entitatilor contractante care nu asigura legalitatea utilizarii fondurilor publice cauzeaza restrangerea concurentei, neasigurarea garantiei obtinerii celui mai bun raport calitate-pret si ineficienta cheltuirii fondurilor publice.

Abaterile de la cerintele aplicabile achizitiilor publice efectuate de beneficiarii de fonduri europene, identificate de Autoritatea de Audit (AA) pe parcursul anului 202044, se incadreaza in general in problemele expuse de Curtea de Conturi a Romaniei (spre exemplu, nerespectarea prevederilor legale privind publicitatea si transparenta sau divizarea artificiala a contractelor de achizitie publica). Un aspect important de evidentiat este ponderea pe care o reprezinta corectiile financiare aplicate ca urmare a nerespectarii legislatiei din domeniul achizitiilor publice in totalul valorii neregulilor identificate de AA pe parcursul desfasurarii activitatii specifice: in anul 201945 acestea reprezentau peste 50% insa in anul 2020 au crescut la aproximativ 70%. Avand in vedere trendul crescator al abaterilor constatate cu privire la aplicarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice, in mod clar sunt necesare masuri de profesionalizare in scopul eficientizarii managementului proiectelor finantate din fonduri europene cu accent pe gestionarea procesului de achizitii publice.

Aceste informatii sunt sustinute si de datele furnizate de CNSC46. Desi procentul contestatiilor formulate catre Consiliu a crescut cu doar 6% in anul 2020 fata de anul 2019, numarul contestatiilor formulate in anul 2020, in cadrul procedurilor de achizitie publica finantate din fonduri europene, a crescut cu aproximativ 60% in comparatie cu anul precedent. Peste 80% dintre contestatii au vizat rezultatul procedurii de achizitie publica, obiectul contestatiilor vizand adeseori respingerea ofertei contestatorului ca neconforma sau inacceptabila, caracterul inacceptabil/neconform al ofertelor altor participanti la procedura de achizitie publica sau anularea fara temei legal a procedurii de achizitie publica de catre autoritatea/entitatea contractanta. Contestatiile care se refereau la documentatiile de atribuire au vizat in special: cerinte restrictive cu privire la criteriile de calificare/selectie sau specificatiile tehnice, raspunsuri neclare/incomplete/ambigue la solicitarile de clarificari, modalitatea de utilizarea criteriului de atribuire si a factorilor de evaluare aferenti, nedivizarea achizitiei publice pe loturi sau impunerea de clauze contractuale inechitabile sau excesive.

In mod similar contestatiile formulate in instantele de judecata (47), respectiv la nivelul tribunalelor, au avut in principal drept obiect procesul de evaluarea a ofertelor (inclusiv raspunsurile la solicitarile de clarificari) si rezultatul procesului de achizitie publica (atat achizitii directe cat si proceduri de achizitii publice).

Dintre cauzele (48) pentru aplicarea gresita a legislatiei in domeniul achizitiilor publice cele mai evidente sunt:

– modificarile frecvente si nearmonizate ale legislatiei incidente celei din domeniul achizitiilor publice care au generat o abordare diferita in piata in legatura cu planificarea si derularea contractelor de achizitie;

– abordari diferite ale autoritatilor din sistemul de achizitii publice cu privire la prevederile legislatiei in materia achizitiilor publice, datorata unor reglementari excesive care au generat surse paralele de recomandari, unele limitative si altele extinse, in functie de reperele legale la care s-au raportat (prevederi legislative din anumite sectoare economice, legislatie fiscala, etc.), care au condus la o practica neunitara;

– lipsa constituirii si publicarii jurisprudentei si a unor ghiduri de bune practici care sa orienteze autoritatile/entitatile contractante in derularea procedurilor de achizitie publica complexe si in managementul modificarilor contractuale;

– deficitul de personal specializat in domeniul achizitiilor publice la nivelul autoritatilor/entitatilor contractante;

– salarizarea redusa comparativ cu responsabilitatea ridicata;

– fluctuatia semnificativa a personalului din compartimentele de achizitii.

4.2.  Utilizarea achizitiilor publice strategice: probleme manageriale, organizationale si sistemice

 In Raportul de tara pentru anul 2020 (49), Comisia Europeana recomanda Romaniei remedierea deficientelor sistemului de achizitii publice, mai ales in ceea ce priveste promovarea achizitiilor publice ecologice si responsabile din punct de vedere social. Mai mult, Studiul privind utilizarea strategica a achizitiilor publice privind inovarea in economia digitala (50), finalizat la nivelul Comisiei Europene – DG Connect in anul 2021, arata o performanta scazuta a Romaniei, aceasta ocupand pozitia 25 din 30 de pozitii posibile. Scorul Romaniei este de 12,9% in conditiile in care media la nivel european este de 26,6%. Performanta tarii la 9 din 10 indicatori este sub media europeana. In completare, in Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice (51), Banca Mondiala (BM) concluzioneaza ca doua treimi din autoritatile/entitatile contractante nu au folosit niciodata sau au folosit rareori criterii sociale, de mediu sau inovatoare in documentatiile de achizitie publica.

Totodata in incercarea de a aprofunda profilul personalului din domeniul achizitiilor publice, un studiu realizat la inceputul anului 2020 (52) in randul managerilor si personalului cu atributii privind derularea procesului de achizitii publice arata ca autoritatilor contractante le lipsesc capacitatea si cunostintele necesare pentru a folosi achizitiile publice drept instrument strategic. Pentru majoritatea respondentilor, achizitiile publice reprezinta o functie pur administrativa. In plus, rezultatul studiului arata ca in implementarea Programelor Anuale de Achizitii Publice este luata in considerare legislatia aplicabila achizitiilor publice insa rareori sunt vizate prevederi legale care se refera, spre exemplu, la achizitiile publice ecologice, eficienta energetica si promovarea unor vehicule de transport rutier nepoluante (53). De asemenea, acest studiu a indicat o legatura directa intre proportia de buget cheltuita pentru realizarea de achizitii publice si frecventa folosirii criteriilor de mediu, sociale si de inovare in documentele achizitiei. Mai exact folosirea acestor criterii este direct proportionala cu dimensiunea bugetului alocat achizitiilor publice. In acest context achizitiile publice ar putea reprezenta un element pozitiv de antrenare a schimbarii pentru folosirea sustenabila a resurselor publice. Asadar se poate concluziona ca autoritatile care au un buget mai mare alocat achizitiilor publice recunosc potentialul strategic al acestora de a asigura rezultate organizationale mai ample. Insa in lipsa unor date care sa reflecte utilizarea achizitiilor strategice la nivelul autoritatilor publice este dificil sa se poata analiza performanta in acest sector. In momentul de fata, la nivel national nu exista date privind achizitiile publice strategice si nici un mecanism pentru colectarea acestora ceea ce impiedica identificarea obstacolelor si intarzie luarea de masuri in vederea cresterii utilizarii acestui tip de achizitii publice si, implicit, obtinerea de beneficii din perspectiva sustenabilitatii mediului inconjurator, sustenabilitatii sociale si a inovarii.

In considerarea celor de mai sus, la nivel de sistem este nevoie de eforturi suplimentare pentru managementul cunostintelor, mai ales pentru asigurarea unui nivel mai bun de cooperare, coordonare si schimb de informatii, dar si a unei bune practici in randul principalelor parti interesate din domeniul achizitiilor publice, inclusiv a institutiilor de control. In aceasta privinta, CIAP are un rol esential. Un leadership de nivel inalt poate inlesni si accelera tranzitia achizitiilor publice de la functia administrativa la cea strategica si de la pretul cel mai scazut la rezultate sustenabile.

Mai mult, utilizarea redusa a criteriilor sociale, de mediu sau de inovare in documentatiile de achizitie publica poate fi determinata atat de lipsa accesului la indrumare specifica cat si de lipsa unor tinte multianuale asumate la nivel national. In timp ce in alte State Membre au fost infiintate centre de competente privind achizitiile publice sustenabile si de inovare, in Romania nu exista in momentul de fata un astfel de centru care sa ofere indrumare privind derularea acestor tipuri de achizitii publice. Acest fapt contribuie la prelungirea situatiei actuale in care autoritatile publice prefera sa ramana in sfera lor de confort si sa continue implementarea unor strategii de achizitii publice ce nu iau in considerare criteriile care contribuie la realizarea de achizitii publice ecologice, responsabile social sau de inovare. Crearea unui centru de competente pentru achizitii publice sustenabile si de inovare poate contribui in mod substantial la intarirea competentelor consilierilor de achizitii publice/expertilor in achizitii publice de a utiliza si de a promova acest tip de criterii (54).

In ceea ce priveste lipsa unor tinte, in Raportul privind evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania expertii Bancii Mondiale (55) subliniaza oportunitatea dezvoltarii unor documente de politici publice privind achizitiile sustenabile (care sa stabileasca inclusiv astfel de tinte/obiective) si adoptarea unor planuri de diseminare si comunicare care sa fie luate in considerare de catre ANAP, in colaborare cu alte institutii. De asemenea, nu exista o metodologie unitara, unanim acceptata pentru masurarea rezultatelor ce deriva din implementarea achizitiilor publice strategice. Lipsa unor tinte/obiective nationale si a unei metodologii de masurare a rezultatelor afecteaza atat colectarea datelor privind implementarea de achizitii publice ecologice, responsabile social si de inovare, cat si motivarea autoritatilor publice de a utiliza aceste tipuri de achizitii.

In ceea ce priveste analiza contextului si definirea problemelor este important de mentionat inclusiv Raportul national pentru monitorizarea achizitiilor publice in conformitate cu directivele in domeniul achizitiilor publice (56), aferent perioadei 2018-2020, care a fost elaborat de catre ANAP cu contributia ministerelor si autoritatilor relevante. Procesul de elaborare a raportului a reprezentat un exercitiu complex care a avut in vedere inclusiv colectarea de date si informatii cantitative si calitative despre achizitiile publice strategice, respectiv achizitiile publice ecologice, responsabile social si cele privind inovarea. Principalele concluzii ale raportului, transmis catre Comisia Europeana in luna aprilie 2021, sunt extrem de folositoare pentru a intelege cum autoritatile/entitatile contractante abordeaza acest tip de achizitii. Informatii din raport sunt incluse in cadrul sectiunilor din acest subcapitol dedicate achizitiilor publice ecologice, responsabile sociale si de inovare.

4.2.1.  Definirea problemelor privind achizitiile publice ecologice

 In perioada 2018 – 2020, demersul de implicare a autoritatilor/entitatilor contractante in implementarea prevederilor legale referitoare la realizarea de achizitii publice ecologice a intampinat o serie de dificultati si provocari. In primul rand vorbim despre provocari de ordin managerial intrucat estimarea necesarului de achizitii al unei autoritati/entitati contractante este prevazut in Programul anual de achizitii publice (PAAP), ceea ce implica nevoia planificarii si definirii in avans a achizitiilor publice ecologice in interiorul unei autoritati/entitati contractante si, dupa caz, elaborarea strategiei anuale de achizitie publica si a strategiei de contractare.

In al doilea rand vorbim despre provocari organizationale deoarece achizitiile publice ecologice implica o regandire a modului de functionare a compartimentului de achizitii al unei autoritati/entitati contractante deoarece presupune colaborare interdepartamentala, in special cu cele de protectie a mediului de la nivelul institutiei pentru a permite definirea celor mai relevante criterii ecologice pentru diversele categorii de produse si servicii, ce sprijina respectiva institutie sa-si atinga obiectivele organizationale de mediu. In cazul in care nu exista astfel de departamente ar trebui ca personalul responsabil de achizitii publice sa aiba un dialog mai strans cu beneficiarii achizitiei, inclusiv cu cetatenii daca acestia sunt beneficiari finali sau sa cumpere servicii de consultanta pentru elaborarea criteriilor ecologice.

In al treilea rand exista o serie de provocari la nivel de sistem privind derularea de achizitii publice ecologice, respectiv neimplementarea Legii nr. 69/2016, lipsa unor tinte asumate la nivel national si promovarea limitata a ghidurilor sau a documentatiilor standardizate care au fost elaborate pentru a sprijini activitatea autoritatilor/entitatilor contractante. Legea nr. 69/2016 nu a putut fi aplicata in totalitate atat din cauza faptului ca Planul national de achizitii publice verzi nu a fost supus aprobarii, cat si din cauza faptului ca legea contine referinte la prevederi legislative care au fost abrogate prin noul pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice (57) care transpune Directivele Uniunii Europene (58). In plus in anul 2022 a fost aprobata Legea nr. 86 pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice si pentru modificarea si completarea Legii nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, care completeaza Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice si Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale cu prevederi privind factorii de evaluare ecologici. Pentru a evita duplicarea prevederilor legislative referitoare la achizitiile publice verzi este indicata abrogarea Legii nr. 69/2016 concomitent cu modificarea si completarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi, inclusiv adoptarea Planului national de actiune care sa stabileasca tinte multianuale pentru realizarea de achizitii publice ecologice de catre autoritatile contractante.Cu toate ca au existat provocari privind implementarea legislatiei primare privind achizitiile publice verzi, in anul 2018 ANAP si Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor au elaborat un Ghid privind achizitiile publice ecologice, aprobat prin ordin comun (59), care contine criterii minime de protectie a mediului si care ar trebui incluse in termenii de referinta sau specificatiile tehnice pentru anumite categorii de bunuri si servicii. Pentru a facilita intelegerea criteriilor specifice de achizitii publice ecologice pentru grupele prioritare de produse incluse in ordinul mai sus mentionat, in decembrie 2019, ANAP a elaborat un Ghid de bune practici pentru utilizarea factorilor de evaluare in achizitia de produse (60), care cuprinde recomandari de formulare a factorilor de evaluare ecologici, dar si exemple de cerinte si factori de evaluare cu impact bazate pe dispozitiile-cheie ale Directivei 24/2014/UE care se refera in mod specific la modalitatile de incorporare a consideratiilor sociale in procesul de achizitii publice. Mai mult, pentru a promova includerea produselor alimentare durabile in procedurile de achizitie, ANAP impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au aprobat prin ordin comun (61) documentatia standardizata de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor si produselor lactate si produselor de panificatie in cadrul Programului pentru scoli al Romaniei. Astfel cele doua autoritati publice au creat posibilitati de dezvoltare si de extindere a pietei cu produse prietenoase cu mediul, incurajand introducerea de criterii de calitate in achizitia alimentelor care permit luarea in considerare a celui mai bun echilibru intre pret si calitate, respectiv caracteristici specifice ale D.O.P. (denumiri de origine), S.T.G. (specialitati traditionale garantate), I.G.P. (protectia indicatiilor geografice), produse ecologice certificate, amprenta de transport redusa, trasabilitatea, lantul scurt de aprovizionare. ANAP a colaborat inclusiv cu Asociatia Romana de Standardizare pentru elaborarea unui Indrumar pentru formularea criteriilor legate de standarde in documentatiile de atribuire (62), care include exemple de strategii de urmat si sugestii practice in formularea cerintelor de management de mediu.

In plus fata de problemele generale identificate privind achizitiile publice strategice, in ceea ce priveste utilizarea achizitiilor publice ecologice, in Romania nu se cunoaste cu exactitate gradul de utilizare a criteriilor ecologice in procesele de achizitii publice. Au fost realizate studii la nivel national, precum Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, care mentioneza utilizarea redusa a criteriilor ecologice insa in lipsa unor indicatori cheie de performanta si a unor facilitati corespunzatoare in SEAP nu se poate monitoriza in mod eficient progresul inregistrat si rezultatele obtinute. In plus acest tip de achizitii publice este insuficient promovat la nivel national, inclusiv in Ghidul online privind achizitiile publice (63), chiar daca au existat eforturi din partea ANAP si a altor organizatii publice si private de a elabora ghiduri sau de a disemina exemple de bune practici.

4.2.2.  Definirea problemelor privind achizitiile publice responsabile social

 Spre deosebire de achizitiile publice ecologice care se bucura de un cadru de reglementare bine definit (de la legislatie specifica pana la ghiduri de buna practica), achizitiile publice responsabile social nu au beneficiat de acelasi nivel de atentie din partea institutiilor cu responsabilitati de reglementare in domeniu. Prin urmare, se constata atat lipsa unui cadru de reglementare diversificat si aliniat pentru achizitiile publice responsabile social cat si lipsa unor indrumari specifice privind rolul achizitiilor publice in valorificarea potentialului economiei sociale si in rezolvarea problemelor sociale. Scopul principal al promovarii introducerii criteriilor de incluziune sociale in contractele de achizitii publice este de a transforma politicile bazate pe furnizarea de beneficii grupurilor vulnerabile in politici bazate pe schimbarea de statut, respectiv de a inlocui masurile pasive (prestatiile sociale) cu masuri active (formare profesionala, acompaniere pe piata fortei de munca, angajare). Cu alte cuvinte, prin includerea criteriilor de incluziune sociala in contractele de achizitii publice, persoana vulnerabila este sprijinita sa faca trecerea de la statutul de persoana asistata la cel de contribuitor net al sistemului de asistenta sociala. Aceasta schimbare de paradigma prezinta beneficii pentru fiecare parte a acestui demers: persoana vulnerabila este integrata in munca, primeste sprijin pentru calificare si acumuleaza experienta intr-o intreprindere sociala de insertie, iar statul reduce presiunea asupra bugetului de asigurari sociale.

In Romania utilizarea contractelor rezervate in perioada 2018-2020 a fost extrem de redusa (64) desi domeniile de activitate ale unitatilor protejate autorizate/intreprinderilor sociale de insertie sunt diversificate incluzand atat productie (confectii metalice, fabricarea ambalajelor de carton, fabricarea articolelor textile, confectionare decoratiuni si obiecte artizanale etc), cat si servicii (contabilitate, secretariat, arhivare, tipografie, organizare evenimente, activitati in domeniul IT etc). Mai mult, conform Barometrului Achizitiilor Publice Responsabile Social, doar 15% dintre autoritatile contractante participante la cercetare au utilizat clauze sociale in procedurile de achizitie publica sau au incheiat contracte rezervate (65).

Au fost identificate mai multe dificultati si probleme in implementarea prevederilor legislatiei privind achizitiile publice in ceea ce priveste contractele rezervate si utilizarea criteriilor sociale, care au avut ca rezultat utilizarea redusa a acestora (66). In ceea ce priveste autoritatile/entitatile contractante, acestea nu au mai identificat beneficiile in vederea atribuirii de contracte rezervate unitatilor protejate, in contextul modificarii din august 2017 a legislatiei privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, respectiv a prevederilor privind taxa de dizabilitate (67). In plus, conform informatiilor cuprinse in Barometrul Achizitiilor Publice Responsabile Social (68), mai mult de jumatate din reprezentantii autoritatilor contractante participante la cercetare au cunostinte insuficiente despre clauzele sociale si contractele rezervate si 15% dintre acestia nu detin astfel de cunostinte. Acestea sunt completate de reticenta autoritatilor/entitatilor contractante de a derula achizitii publice responsabile social din cauza unei perceptii ca autoritatile publice cu atributii de control ar putea cataloga utilizarea criteriilor sociale sau a contractelor rezervate drept favorizarea anumitor organizatii, avand in vedere numarul redus de unitati protejate autorizate (69) si de intreprinderi sociale de insertie (70) la nivel national. In ceea ce priveste intreprinderile sociale si unitatile protejate, doar putin peste jumatate dintre cele participante la cercetarea din cadrul Barometrului Achizitiilor Publice Responsabile Social au precizat faptul ca si-au prezentat produsele si serviciile unei autoritati/entitati contractante si 2/3 dintre acestea nu au participat niciodata la o procedura de achizitii publice. Principalele motive sunt lipsa de expertiza si capacitatea de productie redusa. In mod sigur este nevoie de un grad mai mare de cunoastere intre diferitii actori care ar putea fi eligibili pentru participarea la procesele de achizitii publice responsabile social, respectiv este necesara promovarea serviciilor si produselor oferite de intreprinderi sociale si unitati protejate si notificarea acestor organizatii atunci cand se deruleaza astfel de procese de achizitie publica (71).

Similar cu ceea ce a fost identificat in cazul achizitiilor publice ecologice, in Romania nu au fost asumate tinte privind utilizarea achizitiilor publice responsabile social si, totodata, nu se cunoaste gradul de utilizare a criterilor sociale si a impactului social pe care il pot genera acest tip de achizitii publice.

4.2.3.  Definirea problemelor privind achizitii publice de inovare

 In ciuda posibilitatilor oferite de legislatia nationala in domeniul achizitiilor publice pentru cumpararea de produse/servicii/lucrari inovatoare exista inca incertitudini la nivelul intregii administratii publice care afecteaza aplicarea acestora in practica. La nivel national este nevoie de ghidare si dezbatere in ceea ce priveste asumarea obiectivelor strategice de la nivel european privind inovarea si conectarea lor la domeniul achizitiilor publice. Pentru a deveni capabile sa inteleaga si sa incurajeze noile abordari necesare in vederea rezolvarii problemelor complexe ale societatii, autoritatile/entitatile contractante trebuie sa dobandeasca, inainte de toate, noi instrumente, cunostinte, abilitati si conexiuni pentru a identifica posibilitatile adecvate de gestionare a procesului de generarea a beneficiilor sociale prin intermediul solutiilor inovatoare.

La nivel national se constata o utilizare scazuta a procedurilor de achizitie publica ce pot promova dezvoltarea de solutii inovatoare (spre exemplu, dialog competitiv, negociere competitiva, parteneriat pentru inovare) (72). In ceea ce priveste parteneriatul pentru inovare este evidenta o intelegere limitata a acestui tip de procedura de achizitii publice intrucat este o procedura nou introdusa in cadrul legislativ european si national privind achizitiile publice, pentru care nu au fost dezvoltate indrumari specifice in vederea aplicarii sale de catre autoritatile/ entitatile contractante. In plus, in momentul de fata, chiar daca autoritatile/ entitatile contractante ar detine cunostintele necesare pentru derularea procedurii de parteneriat pentru inovare, aceasta nu se poate derula prin mijloace electronice, datorita lipsei facilitatilor tehnice disponibile in acest sens in SEAP.

In cadrul legal si de politici publice de la nivel national sunt necesare clarificari in legatura cu tipurile de achizitii si proceduri care pot stimula inovarea, respectiv achizitiile publice de cercetare-dezvoltare (denumite la nivel european achizitii publice pre-comerciale), achizitiile publice de solutii inovatoare (solutie noua aproape introdusa pe piata sau care exista deja in cantitate redusa pe piata si nu necesita o etapa de cercetare-dezvoltare (73)) si procedura parteneriatului pentru inovare (care permite autoritatilor/entitatilor contractante sa cumpere atat procesul de cercetare-dezvoltare cat si implementarea solutiei inovatoare). Lipsa unui cadru legal si de politici publice care sa vizeze derularea achizitiilor publice de cercetare – dezvoltare – inovare, inclusiv a unor ghiduri si instructiuni dedicate, determina lipsa de expertiza si experienta sesizata la nivelul autoritatilor/ entitatilor de a utiliza acest tip de achizitii publice sau de proceduri si a criteriilor de inovare. In acest context, personalul cu atributii in domeniul achizitiilor publice nu cunoaste beneficiile pe care le pot genera achizitiile publice de inovare si prefera implementarea unor proceduri de achizitie cu care sunt familiarizati, precum si utilizarea frecventa a criteriului ”pretul cel mai scazut”. Acest lucru indica faptul ca autoritatile/entitatile contractante nu acorda suficienta atentie calitatii, durabilitatii si inovatiei, aspect dublat de teama unor efecte negative generate de potentiale greseli in utilizarea criteriilor care incurajeaza inovarea (spre exemplu, sanctiuni impuse de autoritatile cu rol de control in domeniul achizitiilor publice).

Mai mult, la nivel national nu exista informatii disponibile privind obiectivele autoritatilor/entitatilor contractante si includerea criteriilor de inovare in procesele de achizitii publice si nici informatii privind nivelul de indeplinire al acestor obiective. In prezent nu exista in SEAP filtre pentru preluarea informatiilor privind achizitiile publice de inovare si, prin urmare, nu se poate monitoriza in ce masura autoritatile/entitatile contractante utilizeaza criterii de inovare si, in acelasi timp, nu se pot fundamenta corespunzator politicile publice aferente. Aceeasi problema o identificam in cazul achizitiilor publice ecologice si a celor responsabile social.

In ceea ce priveste stimularea si promovarea achizitiilor publice de inovare, identificam cateva probleme suplimentare. In primul rand, nu au fost reglementate structuri institutionale specifice si un cadru de colaborarea interinstitutional pentru promovarea acestui tip de achizitie publica. In al doilea rand, nu a fost facilitat un dialog intre autoritatile si institutiile publice si operatorii economici care dezvolta sau detin potentialul de a dezvolta solutii inovatoare. Achizitiile publice de inovare reprezinta o oportunitate atat pentru autoritatile/entitatile contractante, cat si pentru operatorii economici si, nu in ultimul rand, pentru populatie. Potentialul strategic al achizitiilor publice de inovare este foarte mare, in special in sprijinirea dezvoltarii tehnologice in sectorul public, care poate motiva operatorii economici sa inoveze si sa adopte noi tehnologii prin integrarea de criterii inovatoare si consultarea pietei (74). De asemenea, achizitiile publice de inovare ofera oportunitati multiple pentru intreprinderile nou-infiintate, astfel cum a subliniat Comisia Europeana in recent adoptata sa strategie dedicata IMM-urilor si in planul de actiune privind drepturile de proprietate intelectuala (75). In plus, la sfarsitul anului 2020, Consiliul Uniunii Europene a prezentat cateva concluzii privind stimularea investitilor prin intermediul achizitiilor publice (76). Una dintre aceste concluzii a inclus o recomandare de stabilire a unor platforme care sa permita interactiunea intre autoritati publice si furnizori de tehnologie, pentru incurajarea implicarii intreprinderilor nou-infiintate, specializate in tehnologii avansate, in dezvoltarea de solutii inovatoare care sa raspunda nevoilor sectorului public.

In prezent nu este vizibila implicarea autoritatilor publice in dezvoltarea unei piete in care sa activeze acest tip de operatori economici, chiar daca acestea detin o putere mare de cumparare (datorata bugetelor pe care le gestioneaza, mai ales, in contextul implementarii PNRR). In ceea ce priveste achizitiile publice de inovare, autoritatile publice sunt bine pozitionate pentru a prelua riscul aferent dezvoltarii unor solutii inovatoare, prin finantarea unor astfel de proiecte si implementarea lor prin intermediul achizitiilor publice. Cu toate acestea, cadrul legal actual reprezentat in principal de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare nu contine prevederi clare in ceea ce priveste optiunile disponibile pe care acestea le au pentru a finanta proiectele cu o componenta inovativa, cum ar fi cele care pot fi implementate prin parteneriatul pentru inovare.

4.3.  Definirea problemelor din perspectiva participarii IMM-urilor in cadrul proceselor de achizitii publice

Comisia Europeana a finalizat in anul 2021 Raportul privind analiza necesitatilor IMM-urilor in domeniul achizitiilor publice (77). Analiza a vizat cinci state membre printre care se numara si Romania. In acest context IMM-urile autohtone participante la studiu au identificat urmatoarele probleme si necesitati in legatura cu participarea lor in cadrul procedurilor de achizitii desfasurate la nivel national:

• increderea scazuta cu privire la implementarea contractelor in contextul in care se inregistreaza intarzieri ale platilor;
• ineficienta proceselor de achizitii publice si calitatea scazuta a documentatiilor de atribuire, fapt ce determina IMM-urile sa nu vada beneficiile colaborarii cu sectorul public;
• capacitate redusa a personalului cu atributii in domeniul achizitii publice de a evalua calitatea, motiv pentru care alegerea evidenta a criteriului de atribuire este pretul cel mai scazut;
• participarea la procedurile de achizitie publica implica eforturi foarte mari pentru IMM- uri in contextul in care trebuie sa inteleaga si sa aplice pasii procedurali, sa aiba in vedere posibile contestatii care conduc la blocaje, ceea ce genereaza intarzieri si sarcini suplimentare;
• IMM-urile recunosc ca au nevoie de sustinere si formare specializata in domeniul achizitiilor publice, inclusiv cu privire la utilizarea sistemelor informatice precum TED sau SEAP;
• IMM-urile considera ca este necesar sa fie organizate intalniri pe regiuni sau sectoare de activitate in cadrul carora sa fie realizate schimburi de bune practici si sa fie puse bazele unor parteneriate care ar putea sustine procese complexe de achizitii

Raportul national pentru monitorizarea achizitiilor publice (78), realizat de catre ANAP pentru perioada 2018-2020, in conformitate cu directivele in domeniul achizitiilor publice, contine un capitol dedicat nivelului de participare a IMM-urilor la procedurile de achizitii publice. Conform acestui raport, peste 70% din contractele de achizitie publica incheiate in perioada 2018-2020 au fost incredintate IMM-urilor (79). Pentru anul 2020, din punct de vedere valoric, ponderea contractelor si acordurilor-cadru incredintate IMM – urilor s-a situat la un nivel de 50% din valoarea totala a contractelor si acordurilor cadru, procent in scadere fata de anii 2019 (62%) si 2018 (55%). Aceste date arata in mod clar ca IMM-urile tind sa participe la proceduri de achizitie publica cu valori contractuale mai mici.

Asadar din punct de vedere al datelor cantitative, Romania se situeaza peste media la nivel european. Astfel, in 2017 IMM-urile au castigat 65% din toate contractele de achizitii publice din Uniunea Europeana (UE) si Spatiul Economic European. In perioada 2011-2017 valoarea contractelor de achizitie publica atribuite IMM-urilor a fost de 33% din valoarea totala a contractelor de achizitii publice din UE si Spatiul Economic European (80). Cu toate acestea, ANAP a fost pusa in imposibilitatea de a raporta Comisiei Europene date calitative pe aceasta tema precum initiative de politici publice si legislative, stabilirea de tinte sau masuri specifice pentru sustinerea participarii IMM-urilor in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica.

Prin urmare, se constata lipsa unor masuri de facilitare a dialogului dintre autoritatile publice si sectorul IMM-urilor cu toate ca la nivel european si national este recunoscuta contributia pe care achizitiile publice o pot avea in stimularea pietei si, in special, a IMM-urilor de a furniza produse, presta servicii si executa lucrari sustenabile si inovatoare. Pentru remedierea acestei probleme, atat in analiza Comisiei Europene privind participarea IMM-urilor la procedurile de achizitii publice, cat si in raportul Bancii Mondiale privind evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania se recomanda adoptarea unor masuri precum formarea specializata a IMM- urilor si construirea unui dialog cu aceasta categorie prin organizarea de intalniri regulate.

4.4.    Definirea problemelor privind achizitiile centralizate

Achizitiile centralizate sunt deja consacrate drept unul din instrumentele de politici publice in domeniul achizitiilor care aduce beneficii clare si cuantificabile in ceea ce priveste generarea de economii de scara, ca rezultat al agregarii cererii si reducerea costurilor de tranzactionare, gratie utilizarii unor mecanisme centralizate de contractare. Alte beneficii importante includ cresterea gradului de siguranta a aprovizionarii pentru autoritatile contractante si atractivitatea procedurilor de achizitii pentru operatorii economici, promovarea unui nivel sporit de standardizare a specificatiilor pentru anumite categorii de bunuri si servicii, imbunatatirea vizibilitatii, a transparentei si a combaterii coruptiei, precum si cresterea gradului de profesionalizare, prin utilizarea de personal specializat la care nu toate autoritatile contractante au acces in mod individual.

Importanta crescanda a achizitiilor centralizate in cadrul instrumentarului de politici in domeniul achizitiilor publice a fost demonstrata si recunoscuta atat la nivel international, prin studii, analize si statistici (81), cat si la nivel european, prin directivele, strategiile si politicile publice adoptate in acest sens, iar la nivel national prin parcurgerea unor pasi importanti in crearea cadrului legislativ specific si prin infiintarea si functionarea efectiva a primelor unitati de achizitii centralizate. In afara cadrului juridic general aplicabil achizitiilor publice (directivele europene (82), transpuse in legislatia romaneasca (83), domeniul achizitiilor centralizate beneficiaza si de o legislatie specifica, legata in special de instituirea cadrului legal necesar infiintarii si functionarii diferitelor unitati centralizate de achizitii (UCA) la nivel central, local sau regional (84).

UCA au devenit, in ultimii ani, actori din ce in ce mai semnificativi in peisajul achizitiilor publice din majoritatea economiilor dezvoltate, importanta lor crescand in mod accelerat pe fondul masurilor de raspuns la provocarile legate de aprovizionarea cu produse necesare combaterii pandemiei Covid-19. Astfel, un studiu al OECD constata faptul ca doar in intervalul martie-iunie 2020, un numar de 19 tari au implementat masuri de centralizare a anumitor categorii de achizitii (85).

La nivel european, achizitiile centralizate, ca parte esentiala a achizitiilor comune sau pe baza de colaborare, reprezinta una dintre cele sase prioritati de politici formulate de catre Comisia Europeana (CE) in noiembrie 2017 (86).

In cadrul Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice 2015-2020, Guvernul Romaniei a recunoscut achizitiile centralizate ca un element esential in efortul de a elimina problema capacitatii administrative scazute a autoritatilor contractante in ceea ce priveste realizarea economiilor de scara prin achizitionarea de bunuri si servicii la costuri avantajoase. Implementarea setului de actiuni prevazute in Strategie a condus la crearea si dezvoltarea acestui domeniu in Romania prin infiintarea si operationalizarea Oficiului National pentru Achizitii Centralizate (ONAC). De asemenea, prin Ordonanta de Urgenta nr. 71 din 20 noiembrie 2012, Ministerul Sanatatii (MS) a fost desemnat unitate de achizitii publice centralizata.

Pe plan national, includerea de proiecte si masuri specifice in domeniul achizitiilor centralizate in cadrul PNRR (87) confirma importanta acestui domeniu in arhitectura politicilor publice pe termen scurt si mediu in Romania.

In continuare sunt prezentate principalele probleme identificate care determina necesitatea stabilirii unor directii de actiune in ceea ce priveste achizitiile centralizate.

a)   Capacitatea redusa si lipsa experientei practice in randul personalului cu atributii in derularea achizitiilor de la nivelul autoritatilor contractante, dublate de lipsa de informare si lipsa accesului la indrumare disponibila in domeniul achizitiilor.

Lipsa experientei practice in domeniul achizitiilor, capacitatea redusa,atat din punct de vedere al pregatirii profesionale, cat si al insuficientei personalului dedicat achizitiilor, lipsa unor surse de informare cu autoritate si implicit lipsa accesului la indrumare in domeniul achizitiilor centralizate a determinat o participare relativ redusa a autoritatilor contractante din categoria utilizatorilor secundari (voluntari) la procedurile de atribuire derulate de ONAC (88). Este vorba in special de autoritati locale de dimensiuni mici, pentru care efortul administrativ de utilizare a procedurilor ONAC (in special cele legate de estimarea corecta a necesarului in vederea planificarii achizitiilor centralizate) nu justifica potentialele beneficii obtinute de pe urma inrolarii intr-un acord-cadru. Aceasta reticenta este, cel mai probabil, dublata de perceptia pierderii controlului asupra rezultatului procedurii de achizitie atat in privinta obiectului achizitiei (caracteristici, performante etc.), cat si a criteriilor utilizate pentru selectia furnizorului.

b)  Lipsa unor tinte/obiective nationale privind achizitiile centralizate

In prezent, este dificila masurarea gradului in care modalitatea de operationalizare a achizitiilor centralizate raspunde asteptarilor legate de beneficiile preconizate, in special cele de ordin cantitativ, cum ar fi volumul achizitiilor, numarul autoritatilor contractante active, ponderea achizitiilor centralizate in totalul achizitiilor publice, economiile realizate. Acest lucru se datoreaza in principal lipsei unor tinte sau obiective clare la nivel national, care sa fie insotite de metodologiile adecvate pentru colectarea datelor si masurarea rezultatelor.

c)  Numar redus al categoriilor de produse si servicii achizitionate in sistem centralizat

Analiza tipurilor de produse si servicii achizitionate de MS si ONAC in intervalul 2014-2020 a indicat faptul ca numai patru categorii de produse (89) au cumulat achizitii in valoare mai mare de 100 mil. RON fiecare. Acest lucru, coroborat cu analiza (90) listei de bunuri si servicii achizitionate in mod uzual in regim centralizat de UCA similare din tari membre UE (91), releva faptul ca exista un potential de extindere semnificativa a gamei de produse si servicii care sa faca obiectul achizitiilor centralizate. Acest potential este validat de inca doua concluzii recente ale analizei efectuate de Banca Mondiala, respectiv de numarul autoritatilor contractante care achizitioneaza aceleasi tipuri de produse si servicii (92) si de raspunsurile la chestionarele transmise autoritatilor contractante, prin care acestea au identificat categorii de produse si servicii93 pe care le considera adecvate pentru a fi achizitionate in sistem centralizat.

d)  Utilizarea redusa a achizitiilor centralizate in anumite domenii si sectoare economice, precum si la nivelul autoritatilor locale

Cu exceptia notabila a domeniului sanitar, exista relativ putine domenii de activitate sau sectoare economice in care achizitiile centralizate sa fie majoritare in portofoliul achizitiilor publice. Prin urmare, pe langa extinderea gamei de produse si servicii achizitionate centralizat (prezentata la punctul anterior), exista oportunitati semnificative de extindere si a domeniilor in care sunt realizate achizitii in sistem centralizat. Pe baza experientei din alte state membre ale UE (Italia, Franta, Spania, Portugalia, Austria, Lituania, Finlanda) si non-UE (Norvegia), este de asteptat ca utilizarea acestora pe scara larga sa aduca beneficii importante in sectoare cum ar fi utilitatile, infrastructura sau educatia, precum si la nivelul autoritatilor locale (consilii judetene si primarii)

4.5.  Definirea problemelor privind transparenta in achizitiile publice

 Transparenta reprezinta unul din principiile fundamentale in achizitiile publice, consfintit ca atare in toate actele normative aplicabile domeniului. Legislatia romaneasca ce transpune directivele europene   include transparenta printre cele 6 principii   care guverneaza procesul de achizitii publice. Cresterea transparentei poate genera si intretine un veritabil cerc virtuos al dezvoltarii economice si sociale, cu beneficii care depasesc cu mult pe cele direct cuantificabile ca rezultat al economiilor de costuri realizate prin stimularea concurentei.

Transparenta in achizitiile publice reprezinta un factor cu potential multiplicator, generator de efecte pozitive cum sunt:

• cresterea liberei concurente, ceea ce contribuie nemijlocit la o eficienta sporita in cheltuirea banului public;
• facilitarea accesul neingradit al tuturor operatorilor economici interesati, inclusiv a IMM-urilor si intreprinderilor sociale de insertie si ale unitatilor protejate autorizate, cu privire la oportunitatile de afaceri oferite de sectorul public;
• democratizarea accesului la informatii si la procedurile de achizitii publice, cu impact in ceea ce priveste corectare a dezechilibrelor economice si la atenuarea disparitatilor economice, sociale si demografice intre
• prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, ceea ce conduce catre un climat economic si administrativ mai sanatos si mai performant, cu efect direct asupra cresterii nivelului de incredere in mediul economic local atat din partea operatorilor nationali, cat si a celor comunitari si a investitorilor straini (pe langa publicul larg si societatea civila).

Transparenta in achizitiile publice poate fi abordata la nivelul diferitelor etape ale procesului de achizitie publica. Cadrul legal si modul de derulare a procedurilor reprezinta elementele cu cel mai mare impact asupra gradului de transparenta in achizitiile publice care influenteaza in buna masura modul in care informatia este comunicata factorilor interesati.

Directivele europene in materie de achizitii publice vizeaza in special aspecte administrative legate de publicitate si de accesul potentialilor ofertanti la informatiile legate de procesul deatribuire. Din aceasta perspectiva putem vorbi despre o transparenta ex-ante, care tine de obligatiile legale ale autoritatilor contractante de a asigura transparenta in toate aspectele ce vizeaza etapa de derulare a procedurii de atribuire, pornind de la dialogul cu piata (activitatile legate de consultarea, cercetarea sau analiza pietei), trecand prin obligatiile legate de publicitate si accesul potentialilor ofertanti la toate documentele relevante, inclusiv raspunsuri prompte si complete la solicitarile de clarificari adresate de acestia, precum si solutionarea eventualelor contestatii legate de continutul documentatiei de atribuire. Urmand firul logic al derularii procesului de achizitii publice, putem discuta in continuare despre o transparenta ex- post, care vizeaza obligatiile legale referitoare la asigurarea transparentei fata de procesul de evaluare si de atribuire a contractului, de publicare a anuntului de atribuire (inclusiv solutionarea eventualelor contestatii legate de rezultatul procedurii), dar si de acces la dosarul achizitiei publice. Tot in cadrul acestei categorii de transparenta ex-post, se incadreaza si obligatiile specifice etapei de derulare/implementare a contractului de achizitie publica, ulterior atribuirii.

Indiferent de natura specifica a obligatiilor legale sau de etapa in cadrul procesului de achizitii publice, se pot identifica o serie de numitori comuni ce definesc transparenta in achizitiile publice. In primul rand, transparenta presupune ca informatiile si datele despre procedurile respective sa fie corecte, complete si disponibile la timp tuturor factorilor interesati – agenti economici, autoritati publice, societatea civila, publicul larg. In al doilea rand, aceste date si informatii trebuie sa fie accesibile atat din punct de vedere al sursei, cat si al formatului in care sunt reproduse (utilizarea de formate tip date deschise). Nu in ultimul rand, transparenta ar trebui sa permita o componenta participativa, in sensul posibilitatii ca utilizatorii respectivelor date si informatii sa poata contribui cu sugestii referitoare la ce informatii sa fie furnizate, in ce moment si in ce format, in asa fel incat transparenta sa contribuie in mod real la satisfacerea nevoii de informare a respectivilor utilizatori. Noua versiune a platformei SEAP a reprezentat un semnificativ pas inainte in ceea ce priveste cresterea transparentei in achizitiile publice din Romania. Totodata Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR), in calitate de operator al SEAP, publica regulat pe site-ul data.gov.ro pachete de date cu privire la achizitiile publice derulate.

SEAP permite accesarea datelor in format deschis, insa sunt necesare si operatiuni manuale pentru procesarea/alocarea corecta a informatiilor. De asemenea, exista anumite limitari ale informatiilor disponibile, cele mai importante lipsuri identificate fiind urmatoarele:

• informatiile despre contestatii se limiteaza la cele depuse la CNSC;
• nu exista o evidenta a actiunilor introduse la nivelul instantelor de judecata si nici a deciziilor acestora;
• nu exista o modalitate de evidentiere si de raportare a informatiilor legate de criteriile sau beneficiile sociale, ecologice si de inovare ale procedurilor de atribuire;
• achizitiile comune ocazionale nu sunt derulate prin

In ceea ce priveste demersurile de aliniere la standardele si practicile internationale in domeniul transparentei datelor, Romania a devenit membru al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisa (Open Government Partership/OGP) din anul 2011, iar in prezent se afla in derulare cel de al 5-lea Plan de Actiune in cadrul OGP, pentru perioada 2020-2022 .

De asemenea, inca din anul 2013 Romania si-a declarat intentia de a adopta Standardul Datelor de Contractare Deschise (Open Contracting Data Standard/OCDS), care reprezinta un standard deschis, gratuit de raportare a datelor referitoare la contractele publice, implementat in prezent in peste 30 de tari si care se bazeaza pe trei principii de baza:

• Contractarea deschisa (Open Contracting) – publicarea si utilizarea deschisa, accesibila si la timp a informatiilor despre contractele publice, in scopul stimularii implicarii cetatenilor si a mediului de afaceri in identificarea de solutii si obtinerea de rezultate (inclusiv imbunatatirea eficientei, eficacitatii si integritatii);
• Date deschise (Open Data) – datele sunt disponibile in mod gratuit spre a fi utilizate si procesate de orice terta parte interesata, ceea ce presupune existenta permisiunii si a posibilitatii ca datele sa fie accesibile, „citibile” si procesabile spre a fi reutilizate;
• Standard de date (Data Standard) – prin care este definita structura si semnificatia datelor in scopul de a elimina orice ambiguitate si de a permite interpretarea datelor de catre persoane sau sisteme de prelucrare a

O alta masura care a contribuit substantial la cresterea gradului de transparenta in achizitiile publice din Romania a fost lansarea de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI), in iunie 2017, a sistemului PREVENT.

Principalele constrangeri si probleme identificate privind transparenta in achizitiile publice care justifica elaborarea prezentei Strategii sunt:

96. Lipsa stabilitatii si predictibilitatii cadrului legislativ in domeniul achizitiilor publice. Noul pachet legislativ pentru achizitiile publice care transpune directivele europene in domeniul achizitiilor publice a fost adoptat in 2016, cand au fost publicate si normele de implementare. Intr-un sondaj lansat in aprilie 2020 (94), 67% dintre autoritatile contractante remarcau o imbunatatire in gestionarea proceselor de achizitii publice dupa adoptarea noului pachet Cu toate acestea, legislatia primara si secundara a fost modificata in mai multe randuri pana in prezent si este completata de instructiuni, ordine si notificari cu intentia de a aduce o mai mare claritate asupra modului de interpretare si aplicare a diferitelor articole de lege. Drept urmare, cadrul legislativ este extins si complicat. Acest lucru provoaca incertitudine juridica si dificultati pentru personalul implicat in achizitii publice, atat in cadrul autoritatilor contractante, cat si al operatorilor economici, avand un impact major asupra planificarii si derularii proceselor de achizitii publice de catre autoritatile contractante, personalul responsabil fiind nevoit sa aloce timp suplimentar pentru a se familiariza cu noile modificari sau instructiuni. Riscul de erori este de asemenea ridicat in conditiile unui pachet legislativ complex si a unui volum ridicat de informatii.
97. Transparenta scazuta in ceea ce priveste modificarile legislative in domeniul achizitiilor Prevederile legii 52/2003 si ale legii 24/2000 (95) sunt aplicabile si in domeniul achizitiilor. Acestea obliga la publicarea proiectelor de acte normative, instituie un mecanism de feedback pentru partile interesate, reglementeaza evaluarile de impact si alte mecanisme de transparenta si responsabilitate. In practica, actele normative sunt uneori adoptate intr-o maniera grabita, ceea ce nu permite consultarea si feedback-ul semnificativ din partea partilor interesate (96).

Un procent de 72% din autoritatile contractante care au raspuns sondajului din aprilie 2020 considera ca procesul de consultare publica cu privire la modificarile legislatiei in domeniul achizitiilor publice este limitat, acestea apreciind ca proiectele de acte normative sunt publicate spre consultare rar sau deloc. Peste 80% dintre reprezentantii societatii civile considera ca ar putea avea o implicare directa in procesul de planificare si supervizare a gestionarii banilor publici, transparenta deciziilor si consultarea publica fiind unele dintre zonele de interes principale (97).

In cadrul functiei de reglementare a ANAP, activitatea de screening legislativ are un rol important in asigurarea transparentei privind modificarile legislative in domeniul achizitiilor publice prin analiza proiectelor de acte normative si evidentierea si notificarea eventualelor prevederi contrare cadrului legislativ national in domeniul achizitiilor publice institutiilor initiatoare. Activitatea de screening legislativ este in prezent realizata manual ceea ce presupune analiza unui numar limitat de proiecte de acte normative si totodata reprezinta un efort semnificativ din partea personalului responsabil din partea ANAP.

c)  Increderea scazuta in integritatea proceselor de achizitii publice.

Indicele de Perceptie a Coruptiei al Transparency International pentru anul 2021 plaseaza Romania pe locul 66 din 180 de tari evaluate, cu un scor de 45 de puncte din maxim 100. Acesta poate fi comparat cu scorul mediu al tarilor UE de 64 puncte sau de 88 puncte obtinut de Danemarca, Finlanda sau Noua Zeelanda, situate pe locul 1 (98). Indicele de Perceptie a Coruptiei urmareste mai multi factori, unul dintre cei mai importanti fiind transparenta sistemului de achizitii publice, care conduce la cresterea increderii in integritatea derularii achizitiilor publice.

Noul sistem de achizitii publice electronice lansat in 2018 a creat premisele unui grad mai mare de transparenta in procesul de achizitii publice, dupa cum se remarca si in Raportul de tara din 2020 privind Romania al Comisiei Europene (99), iar 71% dintre autoritatile contractante care au raspuns sondajului din aprilie 2020 (100) apreciaza o crestere a nivelului transparentei in domeniul achizitiilor publice. Cu toate acestea, ponderea procedurilor de negociere fara publicare prealabila este in continuare ridicata, cu 21% in 2018, 14% in 2019 si 22% in 2020,(101) existand oportunitati de reducere inclusiv prin clarificarea conditiilor de aplicare si indrumare directionata catre sectoarele de activitate sau autoritatile contractante care recurg cel mai frecvent la aplicarea acestei exceptii, explicarea importantei si beneficiilor transparentei, dar si supervizarea regulata a celor mai frecvente cazuri de aplicare. Totodata, scorul de transparenta publicat de Opentender.eu (102) este 35,46 pentru perioada 2018-2020 si este calculat in baza datelor publicate in TED. Conform rezultatelor publicate de Opentender.eu se remarca faptul ca datele din TED cu privire la Romania nu cuprind informatii despre subcontractanti, locul de implementare, durata procesului si valoarea contractului, astfel ca este necesara verificarea modului in care sunt completate, transferate, primite si receptionate datele din SEAP in TED.

Implementarea prioritatilor de dezvoltare a SEAP prevazute de PNRR prin introducerea unor functionalitati suplimentare pentru asigurarea colectarii eficiente a datelor, a prevenirii erorilor frecvente, inclusiv verificarea modului in care datele sunt transferate, respectiv primite si receptionate din SEAP in TED, va avea o contributie semnificativa in cresterea nivelului de transparenta, optimizarea si simplificarea proceselor, reducerea inconsistentelor intre rezultatele privind performanta sistemului de achizitii publice publicate la nivel national si international, si implicit cresterea gradului de incredere in actorii principali ai sistemului. ANAP si ADR vor avea un rol cheie in planificarea si implementarea acestor prioritati, fiind necesara stabilirea unui mecanism de comunicare si colaborare constante intre acestea, precum si de monitorizare permanenta a gradului de implementare.

4.6.  Definirea problemelor privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice

Profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice reprezinta una dintre cele sase prioritati politice strategice definite in cadrul Strategiei de achizitii publice din 2017 a Comisiei Europene (103).

Nivelul scazut de profesionalizare a personalului responsabil de achizitii publice din statele membre ale UE genereaza numeroase provocari privind implementarea proceselor de achizitii publice strategice care au componenta sociala, ecologica sau de inovare. In acest context, Comisia Europeana a propus ca Statele Membre sa elaboreze si sa implementeze strategii pe termen lung privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice.

Principalele masuri propuse de Comisia Europeana sunt incluse in Recomandarea privind profesionalizarea achizitiilor publice (104) si vizeaza aspecte precum: definirea unui cadru de calificari si competente in domeniul achizitiilor publice, organizarea programelor de formare initiala si de perfectionare, implementarea unui sistem de premiere si promovare a bunelor practici, elaborarea de ghiduri pentru cresterea capacitatii administrative la nivelul autoritatilor/entitatilor contractante si asigurarea schimbului de bune practici intre acestea. Comisia s-a angajat sa acorde sprijin statelor membre in scopul elaborarii si implementarii strategiilor privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice prin intermediul unor instrumente de sprijin la nivel de tara disponibile in cadrul diferitelor programe ale Comisiei.

ANAP, cu sprijinul reprezentantilor Bancii Mondiale (105), a revizuit in cursul anului 2021 standardul ocupational „expert achizitii publiceˮ (106), a elaborat cadrele de competente pentru functiile publice de executie consilier achizitii publice si consilier sistem achizitii publice (107) si a realizat un studiu privind oportunitatea introducerii unei profesii reglementate in domeniul achizitiilor publice si dezvoltarea unui sistem de recompense.

Comisia Europeana a verificat coerenta si alinierea cadrelor de competente si a programei de formare (anexa la standardul ocupational revizuit expert achizitii publice) cu instrumentele si solutiile ProcurCompEU (cadrul european de competente pentru profesionistii din domeniul achizitiilor publice). In urma acestei analize, Comisia Europeana a recomandat ANAP sa furnizeze orientari privind modalitatea de utilizare a cadrelor de competente de catre autoritatile contractante pentru recrutarea specialistilor in domeniu, precum si pentru evaluarea si dezvoltarea competentelor consilierilor/consilierilor sistem achizitii publice (inclusiv precizari privind utilizarea instrumentului de autoevaluare ProcurCompEU). Totodata Comisia Europeana a recomandat ANAP sa aiba in vedere elaborarea unor cadre de competente pentru functiile publice de conducere din domeniul achizitiilor publice (108).

Aprobarea  standardului  ocupational  revizuit  „expert  achizitii  publiceˮ  a  reprezentat  un  pas fundamental pentru profesionalizarea personalului cu atributii in domeniul achizitiilor publice. In vederea implementarii unitare a acestuia, ANAP, in colaborare cu alte institutii de specialitate, trebuie sa depuna eforturi suplimentare pentru promovarea standardului printre furnizorii de formare profesionala si universitati. In anul 2021 programele postuniversitare si masteratele privind achizitiile publice inscrise in Registrul National al Calificarilor din Invatamantul Superior nu au fost aliniate standardului ocupational „expert achizitii publiceˮ si prin urmare au vizat alte ocupatii care pot fi practicate pe piata muncii.

Profesia reprezinta o evolutie fata de o simpla ocupatie, iar profesionalizarea poate aparea atat din nevoia practicienilor de a fi recunoscuti public pentru calitatea activitatii lor in respectivul domeniu, cat si din nevoia administratiei publice si a angajatorilor de a stimula respectiva ocupatie din considerente ce tin de interesul public. Profesia este in general asociata cu un grad crescut de credibilitate si recunoastere intrucat ofera posibilitatea expertilor/consilierilor achizitii publice sa aiba o identitate si apartenenta la un grup de profesionisti cu standarde si valori foarte bine definite (109).

Tranzitia de la ocupatie la profesie in domeniul achizitiilor publice trebuie realizata treptat atat printr-o activitate de promovare a ocupatiei si a bunelor practici, cat si prin imbunatatirea competentelor personalului responsabil de achizitiile publice din autoritatile/entitatile contractante. Transformarea perceptiei publicului despre domeniu si recunoasterea pe scara larga a bunelor practici poate fi solutia pentru atragerea si retentia personalului in compartimentele de achizitii publice care adesea se confrunta cu deficit de personal specializat.

Principalele constrangeri si probleme identificate privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice care justifica elaborarea prezentei Strategii sunt:

a)    Ratele ridicate de respingere a documentatiilor de atribuire in urma controlului ex- ante si numarul mare de contestatii indica faptul ca sunt necesare standarde profesionale mai coerente pentru personalul cu responsabilitati in domeniul achizitiilor publice

Nivelul scazut de profesionalizare a personalului care lucreaza in domeniul achizitiilor publice este o problema sistemica si in Romania, drept dovada fiind rata ridicata de respingere a documentatiilor de atribuire in urma controlului ex-ante si ponderea contestatiilor solutionate de CNSC in favoarea operatorilor economici ca procent din valoarea totala estimata a procedurilor initiate, care reflecta, printre altele, capacitatea limitata a autoritatilor contractante de a elabora documentatia de atribuire si de a gestiona procesul de evaluare.

Astfel, datele furnizate de CNSC in raportul de activitate pe anul 2020 (110) arata ca valoarea estimata cumulata a procedurilor pentru care CNSC a pronuntat decizii de remediere sau anulare a procedurii a fost de 23.750.197.681,11 RON, reprezentand 37,71% din valoarea totala anuala estimata a procedurilor initiate in SEAP in 2020, respectiv 167.501.086.791 RON. Aceste date indica ca exista in continuare o nevoie considerabila de imbunatatire a capacitatii autoritatilor contractante de a gestiona procedurile de achizitii publice.

Conform Raportului anual de activitate al ANAP pentru 2020 (111), pe baza datelor furnizate in urma exercitarii functiei de control ex-ante, din numarul total de documentatii de atribuire verificate, mai mult de 80% au fost respinse cu formularea de observatii si solicitari de revizuire.

Conform unui raport (112) al Bancii Mondiale privind sistemul de achizitii publice din Romania ce citeaza un studiu (113) prin care autoritatilor contractante li s-a solicitat opinia cu privire la nevoile lor specifice de dezvoltare a capacitatii, acestea au indicat ca este nevoie de formare suplimentara, personal mai bine calificat, reguli mai simple si mai clare, schimb de bune practici, o mai buna organizare interna si buget suficient pentru dezvoltarea capacitatii.

In cadrul aceluiasi studiu ONG-urile (114) au fost intrebate cum vad ele provocarile si nevoile autoritatilor contractante. Opinia ONG-urilor a relevat faptul ca autoritatilor contractante le lipseste personalul calificat, ca este nevoie de mai multa transparenta in ceea ce priveste procedurile de achizitii publice, ca exista o lipsa de planificare, de capacitate de a dezvolta criterii de calificare si selectie si factori de evaluare adecvati scopului si o capacitate scazuta de a realiza un bun management al contractului. Astfel, respondentii au indicat ca este nevoie de o imbunatatire a capacitatii de-a lungul intregului ciclu de achizitie.

Aceste probleme legate de calitatea muncii in domeniul achizitiilor publice au ca efect performanta suboptima in asigurarea celei mai bune valori si obtinerea rezultatelor pentru banii publici cheltuiti.

Prin urmare, profesionalizarea la nivel national este un proces complex, pe termen lung si in care toate institutiile responsabile ar trebui sa fie stabile si capabile sa dezvolte si sa mentina actiunile de profesionalizare incluse in aceasta strategie.

b)    Lipsa unui mecanism de centralizare a informatiilor pentru cartografierea tuturor categoriilor de personal care desfasoara activitati in domeniul achizitiilor publice, inclusiv a calificarilor si nevoilor de formare ale acestora

Personalul care desfasoara activitati in domeniul achizitiilor publice in Romania reprezinta un grup destul de eterogen, neexistand pana in prezent nicio initiativa structurata la nivel national pentru a se cunoaste cu exactitate care sunt categoriile de personal carora actiunile de profesionalizare li s-ar putea adresa.

Pe de o parte, exista o diversitate de personal care desfasoara achizitii publice la nivelul unei game largi de autoritati si entitati contractante.

Unii dintre acestia sunt angajati cu statut de functionari publici, respectiv cei care detin functia publica de Consilier Achizitii Publice (115) si care au in atributiile postului activitati de achizitie publica mai mult de 50%, conform prevederilor introduse de Codul Administrativ116 adoptat in anul 2019.

O alta categorie este reprezentata de functionari publici care printre alte atributii desfasoara si activitati de achizitii publice, si, prin urmare, sunt incadrati pe alte functii. Conform rezultatelor unei cercetari117 care a avut drept grup tinta managerii si responsabilii de achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante, au reiesit urmatoarele caracteristici privind procesele de achizitie publica si ale profesionistilor care lucreaza in domeniu:

• peste 50% dintre procesele de achizitii publice, derulate la nivel de autoritate/entitate contractanta, sunt realizate de persoane care detin functii fara legatura directa cu achizitiile;
• responsabilii cu achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante au in general varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani, detin o diploma de licenta/master in domenii precum Afaceri, Administratie si Drept sau Inginerie, Productie si Constructii si au o vechime mai mica de 10 ani in domeniul achizitiilor publice;
• desi majoritatea autoritatilor/entitatilor contractante au infiintat un compartiment specializat de achizitii publice (aproximativ 73%), mai mult de jumatate dintre acestea aveau un singur sau niciun functionar cu atributii in domeniu la momentul colectarii

Din aceste caracteristici rezulta clar inca o problema legata de capacitatea redusa a autoritatilor contractante din Romania de a atrage si a retine personal specializat in domeniul achizitiilor publice, unul dintre motive fiind imaginea negativa pe care domeniul il are in sfera publica (118). Asadar, este nevoie de actiuni concentrate pentru imbunatatirea perceptiei asupra statutului profesiei de achizitii publice.

La nivelul autoritatilor contractante exista inca o categorie de specialisti care desfasoara activitati de achizitii denumita „personal contractual”(119), conform Codului Administrativ (120) acestea avand dreptul de a angaja in functie de necesitati, in plus fata de functionarii publici si acest tip de personal cu contract de munca sau de management. Este de remarcat faptul ca acest grup de personal reprezinta aproximativ 44% din personalul care lucreaza in achizitii publice (121), o proportie semnificativa pentru profesia de achizitii publice.

In vederea realizarii unor politici publice privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice sunt necesare baze de date actualizate pentru fundamentarea si stabilirea impactului acestor documente. In prezent nu exista posibilitatea de a cunoaste cu exactitate nivelul salarial al expertilor/consilierilor achizitii publice de la nivel local, numarul de functionari publici sau de personal contractual cu atributii in domeniu la nivel central si local sau numarul de functionari publici care detin certificatul recunoscut de Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC) aferent ocupatiei expert achizitii publice. De asemenea, nu este cunoscut numarul functionarilor publici si al personalului contractual cu atributii in derularea proceselor de achizitie publica care au urmat cursuri de perfectionare in domeniul achizitiilor publice sau care au obtinut certificate de expert achizitii publice de la intrarea in vigoare in 2016 a noului pachet legislativ.

Datele cu privire la functionarii publici si nevoile de formare ale acestora ar putea fi colectate prin intermediul raportarilor pe care institutiile sunt obligate sa le transmita catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici ANFP cu privire la planurile anuale de perfectionare (122). Cu toate acestea, conform rapoartelor ANFP privind perfectionarea profesionala a functionarilor publici, rata raportarii catre ANFP este destul de scazuta (123). In cazul personalului contractual sau al personalului angajat de entitatile contractante (124) nu exista insa nicio obligatie de raportare si nicio institutie care sa gestioneze un mecanism de coordonare, prin urmare datele ar putea fi mai dificil de obtinut.

O sursa importanta de date in cazul personalului contractual ar putea fi Institutul National de Administratie (INA) care organizeaza programele de pregatire, formare si perfectionare profesionala inclusiv pentru aceasta categorie de personal. Cu toate acestea, complexitatea in colectarea datelor este amplificata de faptul ca pentru personalul contractual, atat cel cu functie contractuala de executie, cat si cel cu functie de conducere, programele de pregatire, formare si perfectionare profesionala pot fi organizate si de alti furnizori de formare in afara de INA.

O alta categorie importanta de personal pentru care nu s-a realizat o centralizare a datelor este reprezentata de persoanele fizice sau angajati ai furnizorilor de servicii de achizitie de drept privat care ofera autoritatilor si entitatilor contractante astfel de activitati de achizitie auxiliare (125) pe piata. In general acesti specialisti sunt incadrati in ocupatia de Expert achizitii publice, conform Codului Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) (126), prin urmare datele ar putea fi obtinute de la Ministerul Muncii si/sau de la Ministerul Educatiei pe baza certificatelor de absolvire pentru ocupatia de Expert Achizitii Publice emise de aceste institutii.

Pentru toate categoriile de personal enumerate anterior, au fost create premisele pentru asigurarea unei abordari unitare a profesionalizarii si mobilitatii profesionale in domeniul achizitiilor publice, prin revizuirea in anul 2021 a Standardului Ocupational pentru ocupatia Expert achizitii publice (127) care are la baza Cadrul de Competente pentru functia de Consilier Achizitii Publice (128). Cu toate acestea, reincadrarea acestei ocupatii nu a fost reflectata la nivelul legislatiei (129) privind COR pana la inceputul anului 2022.

c)   ANAP nu are functiile legale necesare pentru a putea implementa politicile in domeniul profesionalizarii in domeniul achizitiilor publice

Pentru planificarea si implementarea masurilor de profesionalizare propuse ANAP trebuie sa colaboreze cu multiple entitati implicate in prezent de definirea si/sau implementarea politicilor si regulilor, atat in materie de formare pentru administratia publica, cat si din sistemul national de educatie si de formare profesionala a adultilor, precum:

• institutii cu competente generale de reglementare, in special Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Educatiei;
• ministerele de linie, in special Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii (MCID), Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), MS , Ministerul Finantelor (MF);
• institutii cu competente specifice de reglementare, monitorizare si/sau control – Secretariatul General al Guvernului (SGG), Cancelaria Prim-Ministrului (CPM), ANI, ANFP, Consiliul National pentru Dezvoltarea Resurselor Umane in Administratia Publica (130), ANC(ANC), Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), ADR (ADR), CNSC, Consiliul Concurentei (CC), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF), Curtea de Conturi a Romaniei (CCR), AA;
• ONAC si alte UCA centrale si locale, dupa caz;
• furnizori publici de formare – institutiile de formare care functioneaza pe langa/in subordinea/in coordonarea ministerelor de linie si altor autoritatii de reglementare; institutii de invatamant superior acreditate;
• furnizori privati de formare, acreditati sau autorizati in conditiile legii – institutii de invatamant superior acreditate si furnizori de formare continua autorizati;
• reprezentanti si forme asociative ale autoritatilor/entitatilor contractante, societatii civile, mediului academic si operatorilor economici; asociatii profesionale, experti si specialisti in domeniul achizitiilor publice si alte domenii

In prezent ANAP nu dispune de toate functiile legale pentru asigurarea colaborarii si schimbului de date cu toate institutiile publice relevante necesare pentru luarea deciziilor in ceea ce priveste implementarea politicii de profesionalizare in domeniul achizitiilor publice.

d)   Implementarea si aprobarea cadrelor de competente este un proces complex si consumator de timp, mai ales avand in vedere procesul de reforma aflat in curs de desfasurare a managementului resurselor umane la nivel guvernamental

Cadrele de competente pentru cele doua functii publice de executie introduse de Codul administrativ, Consilier Achizitii Publice (pentru personalul din autoritatile contractante) si Consilier Sistem Achizitii Publice (pentru personalul ANAP) au fost publicate de ANAP pe site- ul propriu, fiind supuse consultarii publice (131) din luna august 2020 pana in luna septembrie 2020.

Pana la momentul elaborarii prezentei Strategii aceste documente nu fusesera inca aprobate la nivel guvernamental intrucat procesul administrativ este destul de complex si indelungat.

Lipsa unui cadru de competente pentru manageri este de asemenea o problema care se datoreaza unei limitari legislative, respectiv faptului ca in forma actuala Codul administrativ nu include o functie publica de conducere in domeniul achizitiilor publice, ci doar cea de executie. In plus, la momentul revizuirii cadrelor de competente si a standardului ocupational, Comisia Europeana a recomandat (132) de asemenea dezvoltarea unui cadru de competente pentru functia manageriala de achizitii publice, astfel incat sa se realizeze o mai buna aliniere a instrumentelor dezvoltate la nivel national cu cadrul de competente si instrumentele ProcurCompEU.

e)  Furnizorii privati de formare acreditati in prezent pe vechiul standard ocupational nu pot sau nu doresc sa ofere instruire privind noul standard partial din cauza unor probleme de reglementare

 Standardul ocupational pentru ocupatia de Expert achizitii publice a fost revizuit de ANAP cu suportul Bancii Mondiale, fiind aprobat (133) de ANC in luna august 2021. Acesta reprezinta unul dintre demersurile intreprinse pentru continuarea profesionalizarii personalului cu atributii in domeniul achizitiilor publice, OS prevazut in cadrul anterioarei Strategii nationale in domeniul achizitiilor publice.

Noul standard a fost aliniat Cadrului de competente european pentru profesionistii in domeniul achizitiilor publice – ProcurCompEU (134) adoptat de Comisia Europeana in 2020 si reflecta competente necesare legislatiei nationale in materie de achizitii publice. Standardul a fost conceput sa fie aplicabil personalului cu atributii in derularea achizitiilor publice din cadrul autoritatilor/entitatilor contractante, dar si operatorilor economici implicati in procesul achizitii si persoanelor care doresc sa isi dezvolte cariera si competentele in acest domeniu.

Prin urmare, acest demers are un impact si asupra furnizorilor privati de formare, inclusiv asupra persoanelor care doresc sa obtina o astfel de certificare prin intermediul acestora.

Cu toate acestea, reincadrarea acestei ocupatii a fost reflectata la nivelul Codului COR (135) in luna februarie 2022, astfel ca de la momentul publicarii noului standard si pana la reincadrarea in codul COR a ocupatiei, ceea ce a coincis cu elaborarea prezentei Strategii, a durat jumatate de an.

De la introducerea, in luna august 2021, a noului standard ocupational pana in luna septembrie 2022, la nivel national au existat doar patru furnizori de formare autorizati in baza standardului ocupational revizuit. In anul 2021, programele de formare in domeniul achizitiilor publice au fost in continuare organizate pe baza standardului ocupational initial. Astfel, in anul 2021 au fost eliberate 3585 de certificate de absolvire pentru absolventii programelor de formare in domeniul achizitiilor publice autorizate in baza standardului ocupational initial si nu a fost eliberat niciun certificat de absolvire in baza standardului ocupational revizuit.

Prin urmare, lipsa acreditarilor in baza noului standard s-ar putea datora in primul rand acestei decalari, intrucat din punct de vedere administrativ procedura de acreditare nu s-a modificat. In continuare, dupa modificarile reflectate la nivelul codului COR, cel mai probabil obstacolele pentru acesti furnizori privati de formare ar putea fi si de alta natura, cum ar fi spre exemplu considerente de cost si de timp pentru gestionarea unui astfel de curs aferent Planului si Programei de pregatire care au fost modificate in mod considerabil (136) fata de vechiul standard.

Astfel, este posibil ca unii furnizori de formare sa considere ca introducerea acestui tip de curs in oferta lor conform noii programe de formare ar creste destul de mult costurile pentru gestionarea cursului si, implicit, a preturilor finale practicate, ceea ce ar putea duce la scaderea brusca a cererii pentru astfel de cursuri.

In plus, exista o disproportie in ceea ce priveste nivelul de reglementare pentru furnizorii privati care ofera servicii de formare functionarilor publici si cei care ofera astfel de servicii pe piata formarii profesionale a adultilor.

HG nr.1066/2008 (137) pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici este in prezent in curs de revizuire, dar modificarile probabile nu sunt inca clare. In versiunea actuala, acest act nu impune criterii de calitate furnizorilor care ofera servicii de formare functionarilor publici. Prin contrast, OG nr.129/2000 (138) privind formarea profesionala a adultilor impune foarte multa rigoare pentru furnizorii de formare prin anumite standarde de calitate si are asociat un nivel de birocratie destul de ridicat.

Prin urmare, pentru furnizorii privati care ofera servicii de formare sectorului public intrarea pe piata este destul de facila, pentru ca cerintele pentru aceste persoane juridice si formatorii angajati sunt minime. Acesti furnizori au posibilitatea fie de a utiliza calea acreditarii conform legislatiei in domeniul formarii profesionale a adultilor (i.e. OG nr.129/2000), fie de a aplica prevederile HG nr.1066/2008 care reglementeaza destul de putin intregul proces.

In schimb, pentru furnizorii privati de formare care ar dori sa ofere cursuri conform noului standard ocupational revizuit, intrarea pe piata este mult mai dificila pentru ca trebuie sa se conformeze unui set mult mai mare de cerinte, dupa cum prevede OG nr.129/2000, cum ar fi, printre altele, demonstrarea faptului ca au contracte cu formatori acreditati, acces la resurse umane, spatii, facilitati si echipament pentru training, plata taxelor de autorizare, autorizarea la nivelul comisiilor judetene pentru orice tip de program de formare. Prin urmare procesul de formare este foarte bine reglementat.

f)    Universitatile au manifestat pana acum putin interes in furnizarea de cursuri postuniversitare in domeniul achizitiilor publice

Spre deosebire de furnizorii privati de formare care pana la momentul adoptarii noului Standard Ocupational pentru Expert achizitii publice erau destul de activi pe piata cursurilor de formare in domeniul achizitiilor publice, mediul universitar a manifestat de la bun inceput destul de putin interes in includerea de programe post-universitare in domeniul achizitiilor publice in oferta lor educationala. Unul dintre motive ar putea fi faptul ca universitatile isi adapteaza oferta educationala in functie de cererea pietei pentru astfel de programe, iar domeniul achizitiilor publice ar putea sa nu fie atat de atractiv pentru studenti. Un alt motiv ar putea fi faptul ca nu exista o constientizare la nivel de leadership universitar a oportunitatilor pe care un program universitar in domeniul achizitiilor publice le-ar putea aduce. Pana acum nu s-a realizat nicio analiza de piata care sa ofere informatii concrete care sa convinga conducerea acestor institutii de utilitatea introducerii unui astfel de program.

La momentul elaborarii acestei Strategii, in Registrul National al Calificarilor din Invatamantul Superior (RNCIS) (139) existau doar doua institutii de invatamant superior (140) care aveau incluse achizitiile publice ca si calificare de sine statatoare in cadrul programelor de master (nivelul 7 CNC/EQF). Cu toate acestea, conform datelor disponibile in RNCIS, nu exista universitati care sa urmeze intocmai planul si programa de formare aferenta vechiului standard ocupational si nici a celui actual.

Alte cateva universitati au ales sa includa achizitiile publice doar ca simpla disciplina in cadrul unor alte programe de studiu post-universitar cum ar fi auditul si managementul financiar al fondurilor europene sau evaluare si administrare imobiliara, adaptandu-si oferta educationala cel mai probabil in functie de cererea existenta pentru astfel de programe la momentul actual.

g)   Noul proces de formare si dezvoltare profesionala pentru practicienii din domeniul achizitiilor publice (formarea initiala si actualizarea anuala a competentelor), inclusiv finantarea acestuia, ar putea reprezenta o provocare in contextul cadrului actual de reglementare

Conform legislatiei in domeniul formarii profesionale a functionarilor publici (141), autoritatile contractante trebuie sa prevada sume in bugetul propriu pentru participarea acestei categorii de personal la programele de formare profesionala organizate de INA sau de alti furnizori de formare profesionala, insa de cele mai multe ori aceste rezerve bugetare sunt fie insuficiente, fie inexistente (142).

In anumite conditii, unele sume ar trebui suportate integral de autoritatea contractanta, respectiv atunci cand programele de formare sunt urmate la initiativa ori in interesul autoritatii contractante in domeniile care se regasesc in planul de perfectionare anual. In alte situatii, functionarii publici pot plati partial sau integral pentru aceste cursuri, daca sunt urmate din initiativa proprie cu acordul autoritatii contractante, iar domeniile de studiu nu se regasesc in planul anual de perfectionare.

In oricare dintre aceste situatii, resursele financiare ale autoritatilor contractante sunt adesea insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor de formare, astfel ca fie planurile de anuale de perfectionare care se trimit la ANFP nu contin nevoile reale ale functionarilor publici, fie autoritatile contractante aleg sa nu mai raporteze catre ANFP, desi ANFP realizeaza centralizarea informatiilor cu privire la domenii prioritare de formare.

Autoritatile contractante vor fi astfel puse in fata faptului de a asigura sumele necesare atat pentru formarea initiala a functionarilor publici care ar trebui sa se alinieze cu continutul Programei de pregatire aferente Standardului ocupational revizuit, cat si formarea si perfectionarea continua pentru fiecare functionar public care este obligatoriu a se realiza o data la doi ani (143).

h)  Pozitia juridica este foarte complexa si va trebui sa fie atent cartografiata inainte de a propune orice posibile modificari

Cartografierea legislatiei incidente prezinta provocari specifice intrucat reformele din domeniul profesionalizarii si cele din alte sectoare publice sunt interdependente. In plus, este nevoie de armonizarea cu politicile publice mai ample ale administratiei publice si exista multiple entitati la nivel national cu responsabilitati in definirea si implementarea politicilor in materie de educatie, formare profesionala si de dezvoltare a carierei.

Procesul de profesionalizare in domeniul achizitiilor publice se afla de-abia la inceput in Romania, astfel incat aceste provocari sunt amplificate de faptul ca grupurile-tinta de personal nu sunt clar identificate, cadrele de competente elaborate nu au fost inca adoptate in mod formal la nivel guvernamental, iar programa de pregatire aferenta standardului ocupational revizuit nu este inca utilizata de furnizorii de formare din diferite motive. In plus, institutii diferite raspund de politicile de resurse umane privind functionarii publici si personalul contractual (144), iar fisele de post, cerintele de angajare si salariile difera inca de la institutie la institutie pentru posturi similare (145).

In acest context, cartografierea legislatiei aferente politicilor de recrutare, formare si dezvoltare a carierei pentru personalul care are atributii in domeniul achizitiilor publice necesita eforturi considerabile si, ulterior, o monitorizare constanta pentru a surprinde si a analiza impactul oricaror modificari aparute pe parcursul implementarii programelor prevazute in Planul de actiune.

i)  In plus a fost identificata necesitatea profesionalizarii in ceea ce priveste sistemul de remedii din urmatoare considerente:

 Practica neunitara la nivelul instantelor de judecata

Intelegerea diferita a normelor juridice in materia achizitiilor publice conduce la o practica neunitara la nivelul instantelor de judecata. Recunoscand importanta dialogului interinstitutional pentru asigurarea unei practici unitare in materia achizitiilor publice, cadrul legal cuprinde prevederi specifice in sensul sprijinirii unei practici unitare. Astfel, potrivit prevederilor art. 62 si 63 din Legea nr. 101/2016, membrii CNSC organizeaza intalniri lunare pentru discutarea problemelor de drept care au condus la pronuntarea de solutii diferite in cauze similare si luarea de masuri in vederea unificarii practicii administrativ-jurisdictionale. In plus, CNSC organizeaza semestrial seminarii cu judecatori din cadrul instantelor judecatoresti si specialisti din cadrul ANAP, precum si cu experti in materia achizitiilor publice. Aceste ateliere au rolul de a asigura o intelegere unitara a conceptelor din materia achizitiilor publice si de a contribui la evitarea situatiilor in care sunt pronuntate solutii diferite in cauze similare. Implementarea acestui mecanism a fost insa afectata de situatia pandemica, cand nu au mai putut fi organizate intalnirile semestriale, iar dotarile de ordin tehnic ale CNSC nu au permis organizarea acestor intalniri in format online. Acest lucru a contribuit la perpetuarea situatiilor de practica neunitara la nivelul instantelor de judecata, ceea ce se traduce prin vulnerabilitatea sistemului, dar si prin incredere scazuta in functionarea sistemului si cresterea numarului de contestatii.

Expertiza insuficienta la nivelul instantelor de judecata

Pe langa practica neunitara in materia achizitiilor publice, la nivelul instantelor de judecata s- a constatat expertiza insuficienta in randul judecatorilor mai ales cu privire la aspectele tehnice contestate in dosare, precum si numarul limitat de complete de judecata cu expertiza in solutionarea dosarelor de achizitii publice. Ambele probleme identificate impacteaza consistenta solutiilor pronuntate, precum si termenele de solutionare a contestatiilor/actiunilor promovate impotriva deciziilor pronuntate de CNSC (i.e., mult peste media de 20 de zile pe care le are la dispozitie CNSC in acest sens). Acest lucru afecteaza in mod negativ increderea operatorilor economici in sistemul de remedii, precum si calitatea actului jurisdictional.

4.7.  Definirea problemelor privind monitorizarea, supervizarea si controlul

 Un sistem de achizitii publice eficient, orientat catre rezultate, necesita monitorizare si supervizare strategica, bazate pe analize de performanta actualizate. Digitalizarea din ce in ce mai mare a sistemelor de achizitii publice reprezinta o oportunitate reala de a oferi decidentilor elementele de care au nevoie pentru identifica si elimina eventualele blocaje in functionarea sitemului de achizitii publice, stabilirea prioritatilor si formularea politicii in domeniu. Sistemele de achizitii electronice ar trebui sa produca date de buna calitate, dar si mai important, care pot oferi o modalitate de detectare a neregulilor. Mai mult, accesul la datele privind achizitiile publice poate facilita dialogul cu societatea civila si poate contribui la combaterea fraudei si coruptiei.

SNAP din 2015 a creat bazele monitorizarii si supervizarii strategice prin introducerea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea eficientei sistemului de achizitii publice si a functiei de supervizare ca functie-cheie pentru evaluarea performantei sistemului de achizitii publice, atat la nivel national, cat si la nivelul autoritatilor contractante. Totodata, in anul 2015 a fost infiintat CIAP al carui rol este, printre altele, sa asigure coordonarea strategica a politicilor in domeniul achizitiilor publice. Acesta a fost reconfirmat in 2021 prin Decizia Prim Ministrului nr. 312/18.05.2021, cu rol de a asigura coordonarea si coerenta procesului de implementare a reformelor in domeniul achizitiilor publice, in acord cu masurile strategice nationale. Atributiile Comitetului au fost ulterior extinse asupra implementarii PNRR.

Totodata, Comisia Europeana solicita statelor membre sa instituie mecanisme eficiente de monitorizare a pietei achizitiilor publice, aceasta fiind una dintre conditiile favorizante pentru noua perioada de programare 2021-2027. Masurile pentru implementarea mecanismelor de monitorizare prevazute de Regulamentul 2021/1060 al Parlamentului European si al Consiliului

din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozitiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranzitie justa si Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit si acvacultura si de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum si Fondului pentru azil, migratie si integrare, Fondului pentru securitate interna si Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor si politica de vize, au fost deja initiate de ANAP prin dezvoltarea unui sistem de analiza si vizualizare a datelor colectate prin SEAP si de catre CNSC. Mecanismul de

monitorizare a fost conceput pentru a sprijini functia de monitorizare a ANAP si a facilita indeplinirea obligatiilor de raportare conform Directivelor europene. Prin dezvoltarea unui sistem eficient de analiza a datelor cu privire la procesele de achizitii publice, inclusiv contestatii, mecanismul de monitorizare este un instrument strategic util care poate contribui la eficientizarea sistemului de achizitii publice precum si pentru promovarea si stimularea performantei autoritatilor si entitatilor contractante. Nu in ultimul rand, Planul National de Redresare si Rezilienta prevede reformarea sistemului national de achizitii prin eficientizarea procesului de achizitii si facilitarea accesului la date prin digitalizarea procesului de achizitii publice si interconectarea sistemului electronic pentru achizitii publice cu alte sisteme informatice operate si administrate de institutii ce detin date si informatii relevante pentru desfasurarea procesului de achizitii publice.

Guvernul Romaniei a inregistrat progrese in implementarea mai multor aspecte ale Strategiei nationale privind achizitiile publice de la aprobarea acesteia prin H.G. nr. 901/2015. Astfel, 67,5% din 1086 de autoritati contractante si 51% din 1444 de operatori economici care au raspuns unui sondaj lansat in aprilie 2020 (146) au declarat ca, in general, sistemul de achizitii publice s-a imbunatatit in urma adoptarii noii legislatii privind achizitiile publice in 2016.

Sistemul PREVENT operat de ANI pentru identificarea in timp real a potentialelor conflicte de interese si introducerea noului sistemul electronic al achizitiilor publice au fost, de asemenea, considerate ca fiind rezultate pozitive. Functia de monitorizare a fost totodata dezvoltata prin implementarea unui sistem de indicatori de performanta pentru evaluarea eficientei sistemului de achizitii publice si realizarea de analize statistice in conformitate cu nevoile diferitelor structuri din cadrul ANAP.

Ghiduri cu privire la controlul intern managerial si control financiar preventiv in achizitiile publice au fost elaborate si sunt disponibile in ghidul online (www.achizitiipublice.gov.ro), lansat de ANAP in 2016. Au fost elaborate Ghiduri privind implementarea standardelor de control intern managerial pentru trei categorii de autoritati contractante (mici, mijlocii, mari), un Indrumar privind consolidarea controlului financiar preventiv propriu in domeniul achizitiilor publice si un altul cu privire la conflictul de interese in achizitii publice (147). Conform sondajului din aprilie 2020 (148), aproximativ 60% dintre autoritatile contractante au dezvoltat proceduri interne pentru planificarea achizitiilor, inclusiv gestionarea contractelor, iar 72,6% dintre respondenti au afirmat ca nu au solicitat niciodata indrumari privind utilizarea standardelor specifice achizitiilor publice.

In ciuda acestor progrese, noua abordare in exercitarea controlului financiar preventiv in domeniul achizitiilor publice, rezultata urmare a implementarii masurilor Strategie nationale din domeniului achizitiilor publice din 2015, este perceputa de 69% dintre autoritatile contractante care au raspuns sondajului din aprilie 2020 (149) ca neducand la o imbunatatire semnificativa a rezultatelor achizitiilor. Totodata, mecanismul de control ex ante a suferit modificari multiple de la adoptarea Strategiei nationale in 2015, Raportul de tara din 2020 privind Romania remarcand nevoia de stabilitate si predictibilitate a cadrului legislativ specific achizitiilor publice, inclusiv cu privire la controlul ex ante. Activitatea de supervizare a performantei sistemului de achizitii publice este inca in faza incipienta, primele actiuni tematice fiind desfasurate in 2019. Desi functia de supervizare a avut un debut timid, initiativele luate pana in prezent ofera baza pentru continuarea dezvoltarii acestei functii.

In continuare sunt identificate principalele probleme cu privire la functiile de monitorizare, supervizare si control care justifica elaborarea prezentei strategii:

1. In prezent, datele cu privire la procesele de achizitii publice gestionate de autoritatile/entitatile contractante se regasesc in SEAP ( informatii cu privire la lansarea, derularea procedurii si atribuirea contractului), la nivelul CNSC ( informatii privind contestatiile si rezultatul acestora) si la nivelul autoritatilor contractante ( informatii privind planificarea proceselor de achizitii si implementarea contractului). Schimbul de date intre institutiile responsabile, respeciv ADR, ANAP, CNSC se realizeaza in baza unor protocoale semnate intre Dezvoltarea unui cadru strategic care sa identifice partile interesate, rolurile si responsabilitatile acestora, aspectele de comunicare si raportare, fluxurile de lucru, inclusiv privind accesul direct la seturile de date, va permite o mai buna gestionare a datelor privind achizitiile publice si va facilita supervizarea strategica a sistemului de achizitii publice.
2. Rezultatele privind performanta sistemului de achizitii publice din Romania publicate de Comisia Europeana nu sunt confirmate de analizele de date efectuate in baza datelor din Conform situatiei prezentate de catre Comisia Europeana, (150) performanta generala a sistemului national de achizitii publice este in mare parte nesatisfacatoare, analiza indicatorilor fiind realizata in baza datelor din TED. Cu toate acestea, analizele de date realizate de ANAP au relevat diferente fata de cele publicate de Comisia Europeana. Aceste diferente necesita verificari suplimentare privind preluarea datelor din SEAP in TED astfel incat sa se asigure concordanta intre analizele efectuate la nivel national fata de cele publicate de Comisia Europeana. Totodata, analizele realizate de ANAP evalueaza performanta generala a sistemului de achizitii publice indiferent de pragurile valorice, (151) situatie in care seturile de date sunt mai cuprinzatoare decat cele publicate de Comisia Europeana.
3. Lipsa unui mecanism complex de monitorizare si raportare a pietei achizitiilor publice care sa corespunda cerintelor conditiei favorizante aferente cadrului financiar 2021-2027 si cerintelor de raportare in baza in baza art. 83 si 84 (ale Directivelor 24 si 25 din 2014). Conform Directivelor europene, fiecare stat membru trebuie sa raporteze Comisiei Europene aspecte privind functionarea sistemului de achizitii publice la fiecare trei ani. Ultimul exercitiu de raportare a fost derulat in aprilie 2021 si a presupus un efort semnificativ din partea ANAP pentru colectarea si procesarea datelor solicitate de Comisia Europeana prin formularul de raportare pus la dispozitie tuturor statelor membre. Daca o buna parte a datelor pot fi colectate din SEAP sau alte baze de date disponibile, cum este cea gestionata de CNSC cu privire la contestatii, alte date si informatii necesare nu sunt disponibile intr-un mod structurat la nivelul celorlalte institutii implicate sau vizate de acest proces, fiind necesara atat colectarea, cat si analiza si structurarea acestora pentru a raspunde cerintelor de raportare. Interoperabilitatea sistemelor informatice ale institutiilor din cadrul sistemului de achizitii publice ar facilita colectarea si verificarea datelor, in vreme ce dezvoltarea unor formulare standard de colectare a datelor, acolo unde acestea nu sunt disponibile, inclusiv a unui mecanism de raportare regulata, sunt esentiale pentru a facilita procesul de raportare catre Comisia Europeana.

Lipsa evaluarii eficientei sistemului de control Noua abordare in exercitarea controlului financiar preventiv introdusa urmare a adoptarii strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice din 2015 este perceputa ca ineficienta de 69% dintre autoritatile contractante care au raspuns sondajului lansat in aprilie 2020 (152). O evaluare a modului in care activitatea de control financiar preventiv care vizeaza achizitiile publice este realizata in practica este necesara pentru a stabili eventualele masuri pentru ca acesta sa devina un sprijin real pentru autoritatile contractante.

Necesitatea evaluarii eficientei controlului extern ex-ante efectuat de ANAP. Trecerea in 2019 catre controlul ex ante voluntar a creat provocari intr-un sistem conceput in jurul controlului ex ante obligatoriu, astfel incat introducerea in februarie 2020 a unei abordari bazate pe o evaluare de risc a fost binevenita. Cu toate acestea, controlul ex ante este perceput diferit de diferite categorii de autoritati contractante, fiind in general apreciat de autoritatile contractante ca fiind un mecanism care le acorda incredere prin confirmarea deciziilor pe care le iau pe parcursul derularii procesului de achizitie publica. Avand in vedere rolul cheie al ANAP in procesul de profesionalizare a functiei de achizitii publice, o evaluare a beneficiilor controlului ex ante, inclusiv cum poate contribui in mod eficient la dezvoltarea capacitatii autoritatilor contractante si responsabilizarii acestora, este esentiala pentru stabilirea directiilor de dezvoltare a acestei functii in contextul larg al obiectivelor de profesionalizare avute in vedere in cadrul prezentei

Datele care rezulta din controlul ex post sau audit cu privire la achizitiile publice, inclusiv cele finantate din fonduri europene, sunt insuficient exploatate in procesul de analiza a performantei sistemului de achizitii publice sau in cadrul unui sector de activitate. In ceea ce priveste cheltuirea fondurilor europene, conform raportului de activitate al Curtii de Conturi pentru anul 2019 (153), aproximativ 52% din valoarea neregulilor constatate reprezinta corectii financiare aplicate ca urmare a nerepectarii legislatiei din domeniul achizitiilor Valoarea acestui indicator a crescut, in cursul anului 2020 la aproximativ 70% (154). Colectarea si analiza datelor specifice pot oferi informatii cu privire la performanta generala a autoritatilor contractante si eficienta sistemului de control intern sau al celui ex ante, si se pot traduce in ghiduri si indrumari, inclusiv programe de instruire pentru autoritati contractante.

1. Lipsa unor reglementari clare privind responsabilitatea personala si institutionala. Exista o reticenta din partea functionarilor publici in luarea unor decizii pentru ca exista temerea ca in cazul unui esec organele de control, de audit si cele de aplicare a legii nu vor face distinctie intre erorile de judecata oneste, neglijenta grava si chiar frauda. Exista perceptia ca indivizii, chiar si functionarii relativ incepatori, pot fi considerati responsabili pentru actiuni de rutina intreprinse in numele institutiilor lor. De asemenea, nu este clar cum se coreleaza formele de raspundere cu incalcarile constatate in Doar 15% din 1086 de autoritati contractante chestionate (155) au declarat ca pastreaza inregistrari privind performantele economice pentru fiecare contract. Acest lucru are un impact negativ asupra mecanismului de excludere a unor companii din procedurile de achizitii publice pe baza performantelor nesatisfacatoare in contractele publice anterioare. De asemenea, unele autoritati contractante sunt reticente sa publice informatii despre performantele nesatisfacatoare ale operatorilor economici de teama actiunilor legale ale acestor operatori. Cu toate acestea, 97% dintre autoritatile contractante chestionate (156) spun ca au exclus sau descalificat ofertanti in cadrul procedurii de atribuire din cauza neexecutarii sau a executarii defectuoase in trecut. Este asadar necesara o analiza a legislatiei si a practicilor existente privind responsabilitatea personala si institutionala in sistemul de achizitii publice, cu scopul de a clarifica cadrul legal, de a-l face mai predictibil si de a elabora si disemina indrumari clare tuturor celor implicati.
2. Colaborare inter-institutionala deficitara. Acest lucru impiedica ANAP sa colecteze in mod eficient informatii legate de solutionarea litigiilor in materie de achizitii publice de la nivelul tribunalelor si a Curtilor de Apel. Daca la nivelul CNSC colectarea si diseminarea informatiilor legate de contestatiile primite pe parcursul unui an calendaristic se realizeaza in conditii de maxima eficienta si rigurozitate, nu aceeasi concluzie se poate desprinde in ceea ce priveste practica in materia achizitiilor publice de la nivelul instantelor de Desi Legea nr. 101/2016 stabileste obligatia de raportare a Curtilor de apel catre ANAP, nu exista o obligatie similara stabilita in sarcina tribunalelor atunci cand acestea sunt instantele sesizate in prima faza cu solutionarea contestatiilor. Mai mult, in ciuda prevederilor ce privesc obligatia de raportare in sarcina Curtilor de Apel, in practica acest lucru nu se intampla, astfel ca ANAP nu primeste informatiile necesare evaluarii globale a modului in care functioneaza sistemul de remedii si, prin urmare, nu poate stabili cu claritate si certitudine directiile de urmat pentru rezolvarea problemelor identificate. Conform celor recomandate prin Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania, o buna comunicare si cooperare intre institutii va creste increderea in sistemul de achizitii publice. Prin urmare, este necesar ca institutiile implicate sa comunice eficient pentru scopul transmiterii informatiilor legate de rezultatul contestatiilor, in vederea orientarii si devoltarii capacitatii administrative.

SECTIUNEA 2 – CONTINUAREA REFORMEI SISTEMULUI NATIONAL DE ACHIZITII PUBLICE

 5.  Obiective, programe si rezultate

 Obiectivul general ( OG) al Strategiei este: Promovarea utilizarii achizitiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienta si redresarea economica a Romaniei, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si inovatoare si a accesului crescut al IMM-urilor la piata achizitiilor publice.

Obiectivele specifice (OS)

OS 1 – Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pietele de achizitii publice si asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si de inovare

OS 2 – Obtinerea de economii si eficientizarea proceselor prin utilizarea achizitiilor centralizate

OS 3 – Consolidarea increderii in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei procesului de achizitii publice

OS 4 – Continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie OS 5 – Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control

In cadrul prezentului capitol sunt descrise rezultatele politicilor publice (outcomes) corespunzatoare obiectivelor specifice ale Strategiei. Rezultatele actiunilor (outputs) sunt incluse in cadrul Planului de actiune aferent Strategiei.

5.1.  Achizitii publice strategice

 In cadrul acestui subcapitol sunt prezentate programele, respectiv directiile de actiune si rezultatele asteptate in urma implementarii acestora care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 1) : Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pietele de achizitii publice si asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si de inovare.

 Programe (directii de actiune)

 a)  Asigurarea beneficiilor globale ale achizitiilor publice strategice prin:

A1. Infiintarea unui centru de competente in materie de achizitii publice sustenabile si de inovare in cadrul ANAP

Pentru a promova functia strategica a achizitiilor publice la nivelul sistemului national al achizitiilor publice, ANAP trebuie sa dobandeasca vizibilitate si sa promoveze cunostinte specifice privind achizitiile publice sustenabile si de inovare. La nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene exista centre de competente sau centre de expertiza privind achizitiile sustenabile (ecologice si responsabile social) si de inovare care au rolul de a instrui autoritatile/entitatile contractante, de a elabora documente suport si a oferi indrumare, precum si de a organiza evenimente legate de promovarea bunelor practici si premierea acestora. Avand in vedere existenta acestor initiative la nivel european in timpul Presedintiei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene care a avut loc in anul 2020, s-au pus bazele unei retele a centrelor europene de competente in materie de achizitii sustenabile. Mai mult, in anul 2022 la nivelul Comisiei Europene, in cadrul grupului EXPP – Grupul de lucru al expertilor guvernamentali in materie de achizitii publice, s-a format subgrupul Achizitii Publice Sustenabile. Prin urmare, pentru a raspunde acestor tendinte la nivel european, in cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice va fi infiintat un centru de competente in materie de achizitii publice sustenabile si de inovare. Atributiile centrului ar putea sa vizeze in principal suportul operational si coordonarea metodologica a autoritatilor/ entitatilor contractante pe subiecte specifice, instruirea personalului cu responsabilitati in domeniul achizitiilor publice, facilitarea schimbului de bune practici prin organizarea de evenimente. Pentru operationalizarea centrului va fi angajat personal sau, dupa caz, va fi incadrat personal de la nivelul altor compartimente. Personalul nou angajat/ incadrat va fi instruit in vederea dobandirii unor competente specifice achizitiilor publice sustenabile si de inovare.

A2. Completarea Ghidului Online gestionat de catre ANAP

Pentru a sprijini activitatea centrului de competente si implicit a autoritatilor/ entitatilor contractante se va avea in vedere completarea Ghidului Online gestionat de catre ANAP cu sectiuni dedicate achizitiilor publice ecologice, responsabile social si de inovare sau prin integrarea unor aspecte legate de aceste tipuri de achizitii publice in sectiunile existente ale Ghidului Online.

A3. Elaborarea si implementarea unui program anual de conferinte/seminarii cu implicarea mediului academic si a mediului de afaceri

Mai mult, pentru a structura si imbunatati activitatea de comunicare a ANAP in ceea ce priveste achizitiile strategice se va elabora si implementa anual un program de conferinte/ seminarii pe sectoare de activitate si/sau pe tipuri de achizitii publice pentru a facilita schimbul de experienta, pentru a disemina expertiza existenta la nivelul altor actori (precum universitatile sau organizatiile neguvernamentale) si pentru a premia cele mai bune practici. In ceea ce priveste universitatile, se vor organiza anual conferinte in care reprezentantii acestora isi vor putea prezenta rezultatele cercetarii academice in domeniul achizitiilor publice catre personalul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, personalul autoritatilor/entitatilor contractante, operatorilor economici si altor actori din sistemul national de achizitii publice.

A4. Oferirea de sprijin unitatilor de achizitie centralizata in derularea de proceduri de achizitii centralizate strategice in sectoare de interes

La nivel european, unitatile pentru achizitii centralizate reprezinta actori exterm de importanti datorita volumului de achizitii publice pe care il gestioneaza si impactului pe care il au asupra pietei. Prin urmare, ANAP va oferi sprijin specific catre ONAC, catre unitatile de achizitii centralizate operationalizate la nivel local si catre unitati care achizitioneaza centralizat produse/servicii/lucrari in anumite sectoare de activitate, precum sectorul sanatatii. In acest mod ANAP se va asigura ca achizitiile centralizate si contractele de anvergura asigura beneficii sociale, de mediu si de inovare ori de cate ori este posibil. Totodata, ANAP va asigura elaborarea unei sectiuni distincte in Ghidul Online care sa fie dedicata achizitiilor centralizate si se va implica in diseminarea bunelor practici privind achizitiile publice sustenabile si de inovare identificate la nivelul unitatilor de achizitii centralizate.

A5. Continuarea implementarii programului de instruire dezvoltat in cadrul proiectului SIPOCA 625

Instruirea si dezvoltarea competentelor este esentiala atat pentru personalul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice si personalul unitatilor de achizitii centralizate, cat si pentru personalul cu atributii in domeniul achizitiilor publice din cadrul celorlalte autoritati/entitati contractante. In acest context, ANAP si partenerul sau INA vor asigura continuarea implementarii programelor de formare specializata si de perfectionare prevazute in cadrul proiectului SIPOCA 625. In urma instruirii beneficiarii de formare vor putea genera beneficii sociale, de mediu si de inovare prin intermediul procedurilor de achizitii publice pe care le deruleaza.

A6. Dezvoltarea si implementarea unui ghid si a unui modul de instruire adresat managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante

Prin proiectul SIPOCA 625 ANAP, cu sprijinul expertilor Bancii Mondiale, a elaborat cadrele de competente pentru functiile publice consilier achizitii publice si consilier sistem achizitii publice. Acestea au fost verificate de catre repezentantii Comisiei Europene care au concluzionat ca sunt aliniate cadrului european de competente pentru profesionistii in achizitii publice. Cu toate acestea, Comisia Europeana a recomandat elaborarea unui cadru de competente pentru managerii compartimentelor de achizitii publice (mai multe detalii despre acest subiect se gasesc in subcapitolul 5.4 din prezenta strategie). Pentru a dezvolta competente in randul personalului de conducere din autoritatile/entitatile contractante cu privire la achizitiile publice sustenabile si de inovare se vor realiza indrumari specifice pentru acestia si va fi dezvoltat un program de perfectionare profesionala care va viza in principal diseminarea politicii europene si nationale in domeniul achizitiilor publice. Ca urmare a implementarii acestei actiuni, managerii compartimentelor de achizitii publice din cadrul autoritatilor/entitatilor contractante vor sprijini personalul de executie in activitatea lor pentru a asigura beneficii sociale, de mediu si de inovare prin intermediul achizitiilor publice.

Programul de perfectionare profesionala dedicat managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante, care va contine un modul de instruire cu privire la achizitiile publice sustenabile si de inovare, va fi dezvoltat la nivelul ANAP si va fi organizat cu sprijinul universitatilor si al INA.

A7. Oferirea de sesiuni de formare institutiilor si organismelor cu atributii de verificare si control in domeniul achizitiilor publice pentru familiarizarea acestora cu conceptul de achizitii publice realizate in mod strategic.

Instruirea specifica privind achizitiile publice sustenabile si de inovare va fi realizata inclusiv pentru institutiile si organismele cu atributii de verificare si de control din cadrul sistemului national de achizitii publice, precum Curtea de Conturi a Romaniei, Autoritatea de Audit sau Autoritatile de Management prevazute in sistemul de management si control al fondurilor europene, Ministerul Finantelor – Serviciul de Inspectie Fonduri Europene si Compartimentele de verificare si control achizitii publice. Intelegerea specificului acestor tipuri de achizitii publice trebuie sa existe la nivelul tuturor actorilor implicati in domeniu, de la reglementator pana la autoritatile/entitatile contractante care implementeaza politicile si prevederile legale in domeniul achizitiilor publice si pana la institutiile de control si actorii din sistemul de remedii.

A8. Realizarea unui sondaj pentru a identifica conditiile/necesitatile care contribuie la realizarea de achizitii publice strategice

Pentru a identifica beneficiile sociale, de mediu si de inovare care au fost obtinute prin intermediul achizitiilor publice derulate de autoritatile/entitatile contractante, ANAP va aplica periodic un sondaj adresat autoritatilor/entitatilor contractante care au derulat proceduri de achizitii publice care au inclus beneficii strategice si operatorilor economici care au depus oferte la astfel de proceduri. ADR va facilita promovarea sondajului prin intermediul SEAP. In acest mod ANAP va evalua impactul strategic global al achizitiilor publice si va identifica exemple de bune practici pe care sa le impartaseasca cu toate autoritatile contractante. Datele colectate prin intermediul acestui sondaj vor completa datele care vor fi colectate prin intermediul SEAP, dupa implementarea noilor formulare electronice, despre utilizarea criteriilor privind beneficiile sociale, de mediu si de inovare in procedurile de achizitie publica.

A9. Crearea unui instrument/mecanism de evaluare si raportare a impactului social al achizitiilor strategice

Colaborarea dintre ANAP si universitatile sau institutele de cercetare din Romania se va concretiza inclusiv prin elaborarea unei metodologii pentru evaluarea impactului achizitiilor publice sustenabile si de inovare asupra calitatii vietii cetatenilor si pentru realizarea unor astfel de evaluari.

b)  Asigurarea beneficiilor privind protectia mediului prin:

A10. Abrogarea Legii nr. 69/2016 privind achizitiile publice verzi

Pentru a simplifica cadrul legislativ in domeniul achizitiilor publice si pentru a sprijini autoritatile/entitatile contractante in derularea de achizitii publice ecologice, Legea nr. 69/2016 privind achizitiile publice verzi se va abroga.

A11. Modificarea si completarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi

In contextul abrogarii Legii nr. 69/2016 privind achizitiile publice verzi, se vor modifica si completa prevederile legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi care, pe de o parte sa vina in sprijinul autoritatilor/entitatilor contractante si care, pe de alta parte, sa stimuleze atribuirea de contracte de achizitii publice ecologice.

A12. Elaborarea si adoptarea Planului national de achizitii ecologice

Se va elabora si adopta un Plan national de achizitii ecologice prin care sa stabileasca tinte multianuale in vederea realizarii de achizitii publice ecologice de catre autoritatile/entitatile contractante pentru categoriile de produse, de servicii sau de lucrari selectate si pentru care au fost elaborate criterii ecologice de catre Comisia Europeana.

A13. Stabilirea unor indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achizitionate produse, servicii si lucrari, impreuna cu stabilirea unor tinte pentru atingerea acestor indicatori, in baza cadrului legal existent

Prin Legea nr. 86 din 12 aprilie 2022 au fost modificate si completate Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice si Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale. Prin acest act normativ a fost stabilit faptul ca autoritatea/entitatea contractanta va include in cadrul criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate-pret sau cel mai bun raport calitate-cost factori de evaluare privind protectia mediului in cadrul anumitor tipuri de contracte care vor fi stabilite ulterior prin normele metodologice. Prin urmare, daca pentru anumite categorii de produse, servicii sau lucrari va fi obligatorie utilizarea factorilor de evaluare privind protectia mediului, pentru celelalte tipuri de contracte de achizitii publice vor trebui stabilite tinte prin Planul national de achizitii verzi (prevazut in Legea nr.69/2016 privind achizitiile verzi), a caror indeplinire sa fie monitorizata anual prin intermediul unor indicatori specifici. Mai mult, avand in vedere noile evolutii la nivel european, este necesar sa fie realizata actualizarea Ordinului comun al ANAP si Ministerului Mediului nr. 1068/1652/2018 pentru aprobarea Ghidului de achizitii publice verzi care cuprinde cerintele minime privind protectia mediului pentru anumite grupe de produse si servicii ce se solicita la nivelul caietelor de sarcini.

 c)  Asigurarea beneficiilor sociale prin:

A14. Clarificarea cadrului legislativ privind optiunea de rezervare a contractelor catre persoane juridice fara scop lucrativ, intreprinderi sociale, intreprinderi sociale de insertie si unitati protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale.

In ceea ce priveste achizitiile publice responsabile social este necesar sa se asigure un cadru corespunzator de politici publice, prin facilitarea colaborarii intre ANAP, SGG si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, inclusiv sa fie clarificat cadrul legislativ privind optiunea de rezervare a contractelor catre persoane juridice fara scop lucrativ, intreprinderi sociale, intreprinderi sociale de insertie si unitati protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale. Totodata exista acte normative care necesita actualizare precum Legea nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta lege face trimiterea la un act normativ in domeniul achizitiilor publice care era in vigoare in urma cu 20 de ani, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002.

A15. Elaborarea si adoptarea Planului national pentru achizitii publice responsabile social

In vederea elaborarii si adoptarii Planului national pentru achizitii publice responsabile social ANAP si MMSS vor colabora indeaproape pentru a analiza categoriile de produse, servicii si lucrari pentru care vor fi stabilite tinte in documentul de politica publica,   a caror indeplinire sa fie monitorizata anual prin intermediul unor indicatori specifici, si pentru a elabora instrumente operationale legate de integrarea aspectelor sociale in cadrul procesului de achizitii publice.

A16. Organizarea unor ateliere de lucru/ sesiuni de instruire destinate persoanelor juridice fara scop lucrativ, intreprinderilor sociale, intreprinderilor sociale de insertie si unitatilor protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale.

Utilizarea unei abordari sustenabile de catre autoritatile/entitatile contractante, vizibila inclusiv prin cresterea numarului de proceduri de achizitie publica in care dreptul de participare la acestea este rezervat unitatilor protejate autorizate conform Legii nr. 448/2006 sau intreprinderilor sociale de insertie conform Legii nr. 219/2015, poate fi perceputa ca un element de noutate de catre potentialii furnizori. In acest sens, consolidarea capacitatilor in materie de achizitii publice responsabile social trebuie vazuta dintr-o dubla perspectiva, respectiv atat din perspectiva autoritatilor/entitatilor contractante, cat si din perspectiva furnizorilor. Cu alte cuvinte, este necesara cresterea gradului de intelegere a modului de functionare a sistemului de achizitii publice in randul acestui tip de furnizori, iar acest lucru se poate face cu sprijinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si al ANAP. Astfel se vor organiza atelierele de lucru destinate persoanelor juridice fara scop lucrativ, intreprinderilor sociale, intreprinderilor sociale de insertie si unitatilor protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale care vor avea drept scop familiarizarea acestora cu prevederile legale referitoare la atribuirea contractelor rezervate, cu aspectele legate de participarea la procedurile de atribuire aferente si cu beneficiile pe care le pot obtine din implementarea unei astfel de abordari.

 d)  Asigurarea beneficiilor privind inovarea prin:

A17. Dezvoltarea unor instrumente operationale (cum ar fi de exemplu instructiuni care sa cuprinda exemple de buna practica, dezvoltarea bibliotecii de spete) destinate asigurarii unei intelegeri comune a conceptului de achizitii publice de inovare in conformitate cu directiile stabilite de politica europeana in acest sens si pentru promovarea acestui tip de achizitii

Intelegerea limitata a conceptului de achizitii publice de inovare si a perspectivei din care acest tip de achizitii trebuie considerat (i.e., a modului in care se achizitioneaza solutii inovatoare, dar si din perspectiva solutiilor achizitionate) se traduce intr-o utilizare extrem de redusa a acestora. De asemenea, desi acest tip de achizitii publice si oportunitatile pe care le creeaza atat pentru sectorul public, cat si pentru sectorul privat, sunt clar definite la nivel de politici si strategii promovate la nivel european, lipsa cunoasterii conceptului de achizitii publice de inovare la nivel national impacteaza in mod negativ deschiderea autoritatilor publice de a le utiliza. Prin urmare, pentru intelegerea si implementarea directiilor strategice promovate la nivel european referitoare la achizitiile publice de inovare este necesar sa fie dezvoltate instrumente operationale care sa vina in sprijinul autoritatilor/entitatilor contractante.

A18. Analizarea si clarificarea cadrului legal cu privire la finantarea contractelor de achizitii publice de inovare

Una dintre modalitatile prin care autoritatile/entitatile contractante pot raspunde nevoilor cetatenilor in urma achizitionarii de produse, servicii si lucrari inovatoare este reprezentata de procedura de achizitie publica parteneriatul pentru inovare. De la adoptarea noului pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice in anul 2016, la nivel national nu a fost derulat niciun parteneriat pentru inovare. Conform consultarilor ANAP cu reprezentantii administratiei publice locale si centrale, pentru utilizarea unei astfel de proceduri este necesar sa se clarifice cadrul legal privind finantarea contractelor de achizitii publice cu componenta de inovare, inclusiv stabilirea oportunitatii de a modifica Legea 500/2002 privind finantele publice, pentru a se asigura ca aceasta este in concordanta cu prioritatea Comisiei Europene in ceea ce priveste achizitiile publice de inovare. Avand in vedere ca aceasta procedura presupune atat achizitia de servicii de cercetare-dezvoltare cat si achizitia solutiilor inovatoare, utilizarea parteneriatului pentru inovare este o activitate cu risc crescut care necesita lungi perioade de implementare. Principalul risc este ca activitatea de cercetare- dezvoltare sa nu conduca la rezultatul dorit, repectiv dezvoltarea solutiei inovatoare, insa participantii la parteneriatul pentru inovare trebuie platiti pentru efortul depus. Pentru eliminarea barierelor care stau in calea achizitiilor publice de inovare, principalul rezultat vizat de aceasta actiune, trebuie realizata inclusiv profesionalizarea institutiilor de control in ceea ce priveste importanta si logica utilizarii criteriilor sau procedurilor specifice care incurajeaza inovarea.

A19. Stimularea inovarii prin intermediul achizitiilor publice prin stabilirea unei platforme de dialog strategic cu sectorul privat, inclusiv prin crearea unui Catalog online de solutii inovatoare

Totodata este necesar sa fie puse bazele unui ecosistem al inovarii in care ANAP, MCID si Ministerul Antreprenoriatului si Turismului (MAT) sa consulte periodic reprezentantii mediului de afaceri, institutelor de cercetare si autoritatilor/entitatilor contractante pentru a identifica oportunitatile de achizitii publice care pot introduce inovarea pe piata. Crearea unei platforme de colaborare intre sectorul public si cel privat, impreuna cu crearea unui Catalog online de solutii inovatoare in care sectorul privat sa isi poata promova solutiile inovatoare recent introduse pe piata sau care exista in numar limitat pe piata, pot reprezenta un prim pas pentru identificarea oportunitatilor de a promova solutii inovative prin intermediul achizitiilor publice menite sa raspunda nevoilor autoritatilor/entitatilor contractante.

A20. Infiintarea unui Centru pilot la nivel guvernamental cu rol de Broker de Inovare in evaluarea fezabilitatii solutiilor propuse a fi implementate prin realizarea de achizitii publice de inovare

Simpla existenta a platformei de dialog si a Catalogului online de solutii inovatoarea nu sunt, insa, suficiente pentru buna functionare a ecosistemului mai sus mentionat. Astfel, aceasta infrastructura menita sa faciliteze inovarea are nevoie de actorii care sa o gestioneze in mod eficient, si care sa asigure si sa puna in aplicare dialogul dintre sectorul public si cel privat. Prin urmare catalogul va fi gestionat de catre un Centru pilot de inovare in domeniul achizitiilor publice, cu rol de Broker de Inovare (157), care va colecta, evalua si corela necesitatile autoritatilor/entitatilor contractante de solutii inovatoare cu solutiile inovatoare cuprinse in acest catalog. Reprezentantii centrului pilot de inovare in domeniul achizitiilor publice, dupa analiza pietei si analiza stadiului tehnicii, vor putea furniza un raspuns autoritatii/entitatii contractante cu privire la existenta pe piata a unei solutii inovatoare care sa raspunda nevoii acesteia. In situatia in care solutia inovatoare nu a fost identificata pe piata se va discuta posibilitatea initierii unui parteneriat pentru inovare care presupune atat cercetare-dezvoltare cat si achizitia ulterioara a solutiei dezvoltate.

A21. Infiintarea unui Grup de Lucru cu rol in indrumarea si asistenta autoritatilor/entitatilor contractante in scopul realizarii de achizitii publice de inovare si centralizarea informatiilor legate de implementarea de achizitii publice de inovare

Autoritatile/entitatile contractante care vor dori sa deruleze achizitii publice de solutii inovatoare prin intermediul unei proceduri clasice de achizitii publice sau sa deruleze un parteneriat pentru inovare vor fi sprijinite in special in etapa de elaborare a documentatiei de achizitii publice de un grup de experti care va fi infiintat la nivel de Guvern. Grupul de experti va avea membri din toate ministerele de resort, urmand ca acestia sa fie convocati in functie de domeniul de activitate vizat de achizitia publica respectiva. Sprijinul acordat de acest grup de experti autoritatilor/entitatilor contractante poate viza inclusiv monitorizarea implementarii contractului si atingerii nivelului de performanta dorit.

e)  Asigurarea accesului IMM-urilor la pietele de achizitii publice prin:

A22. Implementarea unei platforme de dialog intre reprezentantii sectorului public si a IMM-urilor, continuarea simplificarii legislatiei si dezvoltarea in continuare a unor documentatii standard

Pentru a creste accesul IMM-urilor pe piata achizitiilor publice se va pune bazele unei platforme de dialog intre reprezentatii Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, Ministerului Antreprenoriatului si Turismului si Consiliului National al IMM-urilor din Romania. Acest spatiu de discutii va lua forma unor conferinte si/sau ateliere de lucru care vor avea ca obiectiv familiarizarea IMM-urilor cu specificul achizitiilor publice, precum si identificarea modalitatilor prin care procedurile de achizitie publica pot fi mai bine promovate in randul acestora (inclusiv prin organizare de consultari de piata, continuarea simplificarii legislatiei si dezvoltarea unor documentatii standard suplimentare).

A23. Implementarea unui program de dezvoltare a aptitudinilor IMM-urilor in materie de achizitii publice

De asemenea, va fi dezvoltat si organizat un program de instruire pentru IMM-uri in domeniul achizitiilor publice care va aborda perspectiva ofertantului, respectiv calitatea in care pot participa IMM-urile la procedura – ofertant unic, membru intr-un consortiu, tert sustinator, subcontractant. MAT va fi sprijinit in implementarea acestei actiuni de catre ANAP in ceea ce priveste elaborarea programei si manualului de formare.

5.1.2.  Rezultate asteptate

 Impactul Strategiei pe termen mediu si lung vizeaza obtinerea urmatoarelor rezultate asteptate in urma implementarii directiilor de actiune care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 1) Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pietele de achizitii publice si asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si de inovare:

• Utilizare sporita a criteriilor privind beneficiile sociale, de mediu si de inovare in cadrul procedurilor de achizitie publica;
• Grad de constientizare crescut privind beneficiile sociale, de mediu si de inovare la nivelul autoritatilor/entitatilor contractante, operatorilor economici si in cadrul institutiilor de contol ex-post;
• Competente profesionale dezvoltate ale profesionistilor din domeniul achizitiilor publice in vederea cresterii utilizarii criteriilor sociale, de mediu si de inovare in cadrul procedurilor de achizitii publice pe care le deruleaza, inclusiv prin asigurarea de asistenta tehnica autoritatilor contractante cu privire la implementarea de achizitii publice de inovare;
• Cresterea participarii IMM-urilor la achizitiile publice din Romania, precum si cresterea capacitatii si increderii IMM-urilor privind participarea la proceduri de achizitie publica;
• Crearea conditiilor in vederea evaluarii impactului achizitiilor strategice si a identificarii exemplelor de bune practici;
• Adoptarea cadrului legislativ pentru promovarea si implementarea achizitiilor publice

5.2.  Achizitii publice centralizate

 Obiectivul specific (OS 2) prin care sunt solutionate problemele identificate este: Obtinerea de economii si eficientizarea proceselor prin utilizarea achizitiilor centralizate.

• Programe (directii de actiune)

 Principalele directii de actiune ce se impun pentru a raspunde in mod eficient problemelor identificate sunt prezentate in cele ce urmeaza

A24. Extinderea domeniului de aplicare a achizitiilor centralizate in administratia centrala, in special in sectoarele sanatatii, educatiei, transporturilor si digitalizarii, care sunt prioritare in PNRR (158)

Utilizarea achizitiilor centralizate este una din directiile de actiune cu un potential semnificativ de crestere a eficientei programelor de investitii prevazute in PNRR. Experienta recenta a utilizarii achizitiilor centralizate in domeniul sanatatii (in special in contextul provocarilor legate de pandemia Covid-19 si a masurilor luate pentru combaterea raspandirii acesteia) a validat importanta acestui instrument de politici in domeniul achizitiilor publice si a demonstrat faptul ca achizitiile centralizate pot fi un factor decisiv care sa conduca la reducerea costurilor administrative si obtinerea de economii.

Sectoare prioritare identificate in PNRR cum ar fi transporturile (Componenta 4), digitalizarea (Componenta 7), sanatatea (Componenta 12) si educatia (Componenta 15) se numara printre cele mai importante domenii in care achizitiile centralizate pot ajuta in mod semnificativ administratia publica sa atinga obiectivele propuse in conditii de eficienta in utilizarea fondurilor publice. Prin volumul ridicat si prin natura omogena si recurenta a bunurilor si serviciilor achizitionate cel mai frecvent, precum si prin alte caracteristici cum ar fi multitudinea autoritatilor contractante si gradul ridicat de dispersie geografica la nivelul intregii tari, aceste sectoare de activitate sunt printre cele mai adecvate domenii de extindere a aplicarii achizitiilor centralizate in administratia publica. Pentru identificarea bunurilor si serviciilor specifice care pot face obiectul achizitiei centralizate in aceste sectoarele prioritare, va fi realizata o analiza a achizitiilor realizate de catre entitatile care activeaza in aceste sectoare. La realizarea acestei analize se va avea in vedere inclusiv studiul privind produsele si serviciile cel mai frecvent achiziționate de către unitățile de achiziții centralizate europene și autoritățile contractante românești (159) și recomandările Băncii Mondiale pentru extinderea listei de categorii de bunuri și servicii achiziționate prin unități centralizate (160).

A25. Colaborarea cu UCA la nivel local pentru a revizui produsele incluse sau planificate a fi incluse si potentialul de extindere si revizuire

Infiintarea celor 3 UCA locale prin intermediul programului SIPOCA 625 la nivelul Consiliului Judetean Harghita, Consiliului Judetean Sibiu si Primariei Timisoara a reprezentat un prim pas important in cadrul efortului de extindere a utilizarii achizitiilor centralizate la nivelul administratiei publice locale. Operationalizarea efectiva a activitatii UCA locale este urmatorul pas pentru obtinerea de beneficii reale pe care aceasta initiativa trebuie sa le aduca. Maximizarea beneficiilor generate de utilizarea achizitiilor centralizate in administratia publica locala nu se poate realiza fara o analiza continua si o extindere corespunzatoare a gamei (161) de produse si servicii care pot fi achizitionate in sistem centralizat. Aceasta revizuire permanenta va tine seama nu numai de dinamica necesarului autoritatilor contractante (volume, sezonalitate, sortiment, frecventa, pondere in total cheltuieli etc.) ci si, mai ales, de evolutiile de pe pietele produselor si serviciilor respective – disponibilitate, volume, nivel de pret si de calitate, nivelul concurentei, prezenta IMM-urilor, dispersia geografica a potentialilor furnizori, oportunitati de includere a unor criterii sociale, de mediu sau de inovare etc.

ANAP va avea un rol esential in indrumarea UCA locale pentru a asigura maximizarea beneficiilor prin utilizarea mai eficienta a fondurilor publice si cresterea capacitatii administrative a acestora.

A26. Consultanta prin furnizarea de indrumare si de documentatii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local

In mod evident, infiintarea a 3 UCA la nivel local nu poate avea un impact semnificativ in cresterea eficientei cheltuirii fondurilor publice la nivel national si deci nu poate ramane o initiativa singulara. De aceea, este important ca acest proces de popularizare a modelului de UCA la nivel local sa continue intr-un ritm adecvat. PNRR prevede infiintarea a 4 noi UCA la nivel local (pana la sfarsitul anului 2025) pentru care ANAP se va implica prin elaborarea de foi de parcurs si prin furnizarea de indrumare si de documentatii necesare procesului de infiintare si operationalizare efectiva a acestora.

Prin acest proces de extindere a modelului de UCA la nivel local se urmareste cresterea numarului de autoritati contractante aflate in subordinea sau coordonarea autoritatilor publice locale (consilii judetene si primarii) care beneficiaza de acces la achizitii realizate in sistem centralizat, in asa fel incat acestea sa fie accesibile unui numar cat mai mare de autoritati contractante, indiferent de dimensiune, profilul activitatii, volum de achizitii sau capacitate de a derula proceduri de achizitii publice. De asemenea, trebuie explorata posibilitatea infiintarii de UCA specializate pe anumite domenii (arii de interes ar putea fi elaborarea de studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiectare/executie lucrari, IT etc.).

A27. Promovarea utilizarii platformei informatice a ONAC de catre alte UCA

Achizitia si operationalizarea de catre ONAC a Platforma Electronica pentru Achizitii Publice Centralizate (PEAPC) (162), in cadrul proiectului SIPOCA 753, ofera o oportunitate reala de consolidare a sistemului de achizitii publice centralizate. Platforma este complementara cu SEAP (prin intermediul caruia vor continua sa fie derulate procedurile de atribuire, conform legii) si va integra in mediul electronic etapele de planificare si respectiv de monitorizare a implementarii contractelor (acordurilor-cadru). Aspectul important este acela ca PEAPC poate permite accesul tuturor UCA care doresc utilizarea platformei, fapt care le-ar aduce multiple avantaje acestora, precum si autoritatilor contractante beneficiare si nu in ultimul rand, operatorilor economici care doresc acces la piata achizitiilor in sistem centralizat, fara a mai fi nevoite sa investeasca in platforme sau sisteme similare la nivelul fiecarei UCA.

PEAPC este proiectata sa ofere integrare completa atat cu SEAP, cat si cu principalele institutii sau organisme care au atributii si responsabilitati in domeniul achizitiilor publice (ANAP, Registrul Comertului, ANAF, Curtea de Conturi, PCUe, CNSC, CC etc.). Prin urmare, pe langa beneficiile legate de reducerea costurilor administrative pentru toate partile implicate (UCA, autoritati contractante beneficiare, operatori economici), utilizarea PEAPC de catre UCA asigura si beneficii legate de interoperabilitatea sistemelor tuturor actorilor implicati in achizitiile publice centralizate.

A28. Cresterea capacitatii administrative a autoritatilor contractante in domeniul achizitiilor centralizate

Directiile de actiune menite sa contribuie semnificativ la cresterea capacitatii administrative a autoritatilor contractante in domeniul achizitiilor centralizate se vor axa pe profesionalizarea personalului cu responsabilitati in domeniu prin furnizarea de instruire si indrumare, intr-un cadru care sa faciliteze schimbul de informatii si transferul de cunostinte.

Una din modalitatile prin care s-ar putea operationaliza aceasta directie de actiune il reprezinta infiintarea unui Centru de expertiza privind achizitiile centralizate in cadrul ANAP (similar Centrului de expertiza privind achizitiile strategice, vezi A1). Acest centru de expertiza va avea rolul de a oferi indrumare metodologica autoritatilor contractante, in vederea indeplinirii obiectivului specific privind oferirea de consultanta prin furnizarea de indrumare si de documentatii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local. Atributiile alocate acestui centru de expertiza vor include, printre altele:

• Clarificarea prevederilor legale referitoare la achizitiile centralizate in general;
• Oferirea de indrumari (inclusiv prin intermediul Ghidului online) privind modul de organizare si de derulare a procedurilor de achizitii in sistem centralizat (inclusiv, fara a se limita la: planificarea si estimarea necesarului, standardizarea specificatiilor, consultarea pietei, stabilirea criteriilor de calificare si de atribuire, introducerea de criterii legate de sustenabilitate si inovare );
• Elaborarea de ghiduri si publicarea, cu titlu de regularitate, a unor documentatii de atribuire care constituie exemple de buna practica

O alta modalitate prin care poate fi crescuta capacitatea administrativa a autoritatilor contractante il reprezinta consolidarea institutionala a celor 3 UCA locale infiintate prin intermediul programului SIPOCA 625 la nivelul Consiliului Judetean Harghita, Consiliului Judetean Sibiu si Primariei Timisoara, precum si prin infiintarea si operationalizarea celor 4 UCA locale (masura prevazuta in PNRR).

Directiile de actiune prezentate mai sus, particularizate pe specificul achizitiilor centralizate, se vor completa cu directiile de actiune prevazute la subcapitolul 5.1 Achizitii Publice Strategice. Cele mai importante se refera la:

• cresterea utilizarii criteriilor de sustenabilitate (prin urmarirea beneficiilor de mediu, sociale, inovatoare si economice);
• stabilirea pe termen mediu a unor indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achizitionate produse, servicii si lucrari;
• oferirea de sprijin catre ONAC, MS si celorlalte UCA locale in derularea de achizitii centralizate strategice in sectoare de interes;
• incurajarea de masuri suplimentare pentru facilitarea accesului IMM-urilor la procedurile de achizitii centralizate, inclusiv prin implementarea unei platforme de dialog intre reprezentantii UCA si ai IMM-urilor si prin implementarea unui program de dezvoltare a aptitudinilor IMM-urilor in domeniul achizitiilor

5.2.2.  Rezultate asteptate

 Impactul Strategiei pe termen mediu si lung vizeaza obtinerea urmatoarelor rezultate asteptate in urma implementarii directiilor de actiune care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 2) – Obtinerea de economii si eficientizarea proceselor prin utilizarea achizitiilor centralizate:

• Cheltuieli reduse si procese eficientizate prin utilizarea UCA atat la nivel central cat si la nivel local;
• Numar ridicat de autoritati contractante care au acces la achizitii centralizate, inclusiv la achizitii strategice prin intermediul UCA la nivel central/local.

5.3.  Transparenta in achizitii publice

 Obiectivul specific (OS 3) prin care sunt solutionate problemele identificate in prezentul capitol este reprezentat de consolidarea increderii in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei procesului de achizitiile publice.

5.3.1.  Programe (directii de actiune)

 Principalele directii de actiune identificate care vor sprijini atingerea obiectivelor si solutionarea eficienta a problemelor identificate sunt urmatoarele:

a)  Cresterea nivelului de transparenta a proceselor de achizitii publice prin:

A29. Realizarea unei evaluari a stadiului actual de publicare a informatiilor si a datelor privind achizitiile publice in raport cu Standardul Datelor de Contractare Deschise. Pe baza concluziilor si recomandarilor formulate in cadrul acestei evaluari se va determina necesitatea de a dezvolta in continuare functionalitatile SEAP si de a lua decizii referitoare la publicarea de date si informatii in viitor.

A30. Colaborarea cu ONG-uri, jurnalisti si reprezentanti ai mediului de afaceri pentru a identifica acele domenii in care transparenta sistemului de achizitii publice poate fi imbunatatita si efectuarea modificarilor necesare.

A31. Elaborarea de indrumari cu privire la utilizarea exceptiilor prevazute de lege, precum si promovarea importantei si beneficiilor transparentei in achizitii publice.

A32. Elaborarea unor documentatii de atribuire standard, pe anumite sectoare de activitate, stabilite in urma unei analize de date si a consultarii partilor interesate, in acord cu reglementarile specifice Uniunii Europene care contin prevederi referitoare la domeniul achizitiilor publice.

1. Promovarea unui cadru legislativ simplificat, stabil si transparent in ceea ce priveste achizitiile publice, care sa permita autoritatilor contractante sa efectueze achizitii in mod competent si cu incredere, prin actualizarea Ghidului Online al achizitiilor publice, furnizarea de indrumari clare cu privire la modificarile legislative si continuarea dezvoltarii SEAP in conformitate cu obligatiile asumate in cadrul

A33. Implementarea initiativelor de automatizare a proceselor specifice activitatii functiei de screening legislativ realizate in contextul functiei de reglementare, in vederea eficientizarii acestora.

A34. Simplificarea cadrului legislativ prin consolidarea tuturor reglementarilor aplicabile prevazute in diferite acte normative cu toate modificarile si completarile ulterioare.

5.3.2.  Rezultate asteptate

 Impactul Strategiei pe termen mediu si lung vizeaza obtinerea urmatoarelor rezultate asteptate in urma implementarii directiilor de actiune care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 4): Consolidarea increderii la nivel national si international in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei in achizitiile publice:

• Respectarea standardelor internationale cu privire la transparenta datelor privind achizitiile publice;
• Informatiile si datele furnizate sunt accesibile si inteligibile pentru utilizatorii finali;
• Procesul de achizitii publice este usor de inteles si cat mai simplu posibil pentru toti participantii;
• Procesele specifice activitatii de screening legislativ sunt automatizate si eficiente;
• Procesele de consultare publica a modificarilor legisaltiei transparente;
• Cadrul legislativ simplificat si usor de inteles, inclusiv prin asigurarea accesului autoritatilor/entitatilor contractante si operatorilor economici la indrumare si documentatii de atribuire standardizate in domeniile

5.4.  Profesionalizarea

 Obiectivul specific al profesionalizarii (OS 4) consta in continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie.

Acest OS este astfel formulat incat sa surprinda, pe de o parte, legatura dintre profesionalizare si toate celelalte obiective din cadrul acestei Strategii, iar pe de alta parte, sa atinga trei aspecte distincte, respectiv capacitatea sistemului in ansamblu de a realiza achizitii in conditii optime, capabilitatea – calitatea si abilitatile profesionistilor in achizitii si, de asemenea, integritatea – standardele la care lucreaza personalul in cadrul sistemului de achizitii.

5.4.1.  Programe (directii de actiune)

 Principalele directii de actiune identificate care vor sprijini atingerea obiectivelor si solutionarea eficienta a problemelor identificate in Sectiunea I, punctul 4.6 sunt urmatoarele:

1. Dezvoltarea profesiei de achizitii publice, pornind de la cadrele de competente si standardul ocupational revizuit

A35. Crearea unei structuri dedicate la nivelul ANAP pentru profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice

Cartografierea legislatiei aferente politicilor de recrutare, formare si dezvoltare a carierei reprezinta un prim pas necesar pentru a intelege modul in care interactioneaza diferitele entitati cu responsabilitati in materie de formare profesionala si de dezvoltare a carierei. Cartografierea legislatiei aplicabile domeniului educatiei, respectiv invatamantului post- universitar, este de asemenea relevanta intrucat aceasta are un impact direct asupra politicilor prin modul in care calitatea programelor post-universitare afecteaza dinamica pietei muncii, inclusiv calitatea formarii personalului din administratia publica.

Totodata, este necesar ca ANAP sa aiba la dispozitie diferite categorii de date in legatura cu personalul care desfasoara activitati in domeniul achizitiilor publice.

Pentru toate aceste actiuni este nevoie de infiintarea unei structuri dedicate la nivelul ANAP care sa colaboreze cu reprezentanti ai institutiilor relevante. In acest sens, este necesar a se crea cadrul legal pentru infiintarea, conducerea si coordonarea lucrarilor acestei structuri, inclusiv modul de colaborare cu institutiile publice relevante. In ceea ce priveste colectarea datelor, aceasta structura ar putea avea ca principala sarcina infiintarea unei baze de date a personalului cu responsabilitati in domeniul achizitiilor publice pe baza raportarilor periodice primite de la institutiile relevante, care sa includa toate informatiile necesare, cum ar fi calificarile si nevoile de formare. In cazul in care anumite date lipsesc, acestea ar putea fi extrase din instrumentul de autoevaluare. Informatiile despre functii si salarii ar putea fi obtinute de la MF si/sau ANFP si adaugate in baza de date, ceea ce ar putea ajuta la masurarea sarcinii administrative.

A36. Consolidarea rolului ANAP in supravegherea tranzitiei de la ocupatie la profesie in domeniul achizitiilor publice, asigurandu-se ca aceasta are functiile legale si protocoalele necesare pentru a colabora cu alte agentii si autoritati in materie de formare, comunicare si standarde profesionale

ANAP va avea un rol important in supravegherea formarii profesionale pe baza nevoilor identificate la nivelul autoritatilor contractante, precum si la nivelul personalului propriu, asigurand in acelasi timp: (i) un nivel minim de calitate al programelor de formare si (ii) respectarea anumitor standarde profesionale minime de catre persoanele care apartin sau care doresc sa se alature profesiei.

Pentru indeplinirea acestui rol, ANAP va trebui sa aiba functiile legale necesare astfel incat sa fie in masura sa colaboreze cu mai multe institutii cu rol in materie formare pentru administratia publica, de formare profesionala a adultilor si din sistemul national de educatie, asumandu-si responsabilitatea supravegherii strategice a profesiei de achizitii publice la nivel national.

Pentru asigurarea functiilor legale necesare in supravegherea viitoarei profesii de achizitii publice si colaborarea cu aceste institutii, a fost deja realizat un prim pas prin infiintarea Comitetului interministerial pentru achizitii publice (163), ca for de coordonare politica si monitorizare a stadiului implementarii masurilor stabilite prin SNAP, reunind reprezentantii celor mai relevante autoritati publice de specialitate.

O parte importata dintre entitatile cu care ANAP trebuie sa colaboreze pentru implementarea directiilor de actiune din aceasta Strategie se afla in componenta sau pe lista institutiilor cu caracter de invitati permanenti la lucrarile Comitetului interministerial. Prin urmare, intrucat acesta are rolul de a sprijini ANAP in vederea implementarii masurilor stabilite in materie de formare, Comitetul interministerial poate oferi ANAP atat indrumare strategica pentru dezvoltarea functiilor sale in ceea ce priveste supravegherea profesiei de achizitii publice, cat si asigurarea acordului formal al tuturor entitatilor implicate si schimbul de date necesare pentru supravegherea profesiei.

In vederea elaborarii unor standardele de calitate pentru furnizori si programele de formare, ANAP poate colabora cu universitatile, INA si furnizorii de formare profesionala publici si privati pentru a-i ajuta sa inteleaga cerintele Cadrelor de competente si ale Programei de formare aferenta noului Standard ocupational, astfel incat acestia sa fie capabili sa dezvolte o oferta de programe de formare adecvate acestor cerinte.

Pe masura ce noile cursuri vor fi disponibile pe piata, ANAP va trebui sa fie in masura sa culeaga informatii de la aceste universitati si furnizori de formare in legatura cu tipurile de cursuri oferite si sa comunice aceste oportunitati de formare autoritatilor contractante si institutiilor cu care colaboreaza.

Datele agregate obtinute prin utilizarea instrumentului de autoevaluare online de personalul din domeniul achizitiilor publice asistati de manageri, vor fi folosite pentru analiza nevoilor de formare. In continuare, ANAP va putea colabora cu universitatile, furnizorii de formare profesionala, INA si ANFP pentru realiza, anual sau dupa cum se va considera necesar, o estimare a cererii de astfel de programe de formare profesionala, pentru a se asigura ca programele de formare disponibile corespund acestei cereri.

Odata ce aceste instrumente vor deveni operationale si programele de formare se vor putea desfasura conform planificarii, va deveni foarte important ca ANAP sa poata obtine feedback din partea managerilor si personalului de achizitii publice cu privire la cursurile de care au beneficiat. Analiza opiniilor colectate va permite ANAP sa decida daca universitatile si furnizorii de formare profesionala indeplinesc standardele de calitate.

ANAP va fi astfel in masura sa propuna imbunatatiri acestora sau sa colaboreze cu Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, comunicandu-i in ce masura universitatile si furnizorii de formare profesionala indeplinesc standardele de calitate, pe baza opiniilor colectate. Masurile de asigurare a calitatii ce ar putea fi luate de institutiile competente in cazul neindeplinirii standardelor de calitate ar putea merge pana la   eliminarea furnizorilor din Registrul National al Furnizorilor de Formare Profesionala a Adultilor sau eliminarea respectivului program post- universitar din Registrul National al Calificarilor din Invatamantul Superior.

In continuare, ANAP va trebui sa coordoneze aplicarea Standardului ocupational si a unui Cod de conduita care sa defineasca modul in care ar trebui sa isi desfasoare activitatea profesionistii din domeniul achizitiilor publice si care sunt comportamentele asteptate din partea acestora.

In acest fel, ANAP se poate asigura ca noua profesie va indeplini asteptarile publicului in ceea ce priveste conduita si nivelul de pregatire profesionala a membrilor sai. Acest demers va putea face cunoscute publicului normele profesionale minime pe care trebuie sa le indeplineasca achizitorii publici ce asigura o calitate minima a activitatii lor si contributia lor la realizarea achizitiilor publice in beneficiul cetatenilor, ceea ce ar putea avea ca efect imbunatatirea imaginii achizitiilor publice si cresterea atractivitatii profesiei.

Pe de alta parte, aceasta abordare va duce la crearea identitatii de grup, recunoastere si prestigiu profesional pentru membrii profesiei intrucat acestia vor respecta aceleasi standarde profesionale si vor urma acelasi cod de conduita.

A37. Elaborarea si agrearea unei abordari pentru a face formarea la nivelul cerut de standardul ocupational obligatorie pentru profesionistii in achizitii publice si adoptarea legislatiei pentru implementarea acesteia

Odata ce cadrele de competente si de formare vor fi pe deplin operationale, este necesara colaborarea cu ANFP, furnizorii de formare si autoritatile contractante pentru a stabili cea mai buna abordare in ceea ce priveste introducerea unui nivel minim de formare si certificare pentru practicienii in achizitii pe baza continutului Standardului ocupational revizuit pentru ocupatia de Expert achizitii publice.

Colaborarea dintre ANAP si ANFP ar trebui sa porneasca de la o idee care a mai fost discutata si la momentul elaborarii proiectului de Plan privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice. La momentul respectiv s-a propus introducerea in Hotararea de Guvern pentru aprobarea cadrului de competente si a carierei functionarilor publici cu atributii in domeniul achizitiilor publice a unei cerinte de a finaliza un program de formare bazat pe Standardul ocupational pentru Expert achizitii publice.

Grupul-tinta ar putea fi reprezentat fie de personalul care efectueaza achizitii peste o anumita valoare sau nivel de risc, fie de cei care desfasoara activitati de achizitii publice in autoritatile contractante mari (asa cum este definit in Ghidul de implementare a standardelor de control intern managerial pentru achizitiile publice (164) sau cei care lucreaza in domeniile/ariile considerate prioritare in special in PNRR (165), cum ar fi transport, mobilitate, infrastructura, digital, mediu, social, sanatate si educatie.

Este necesar ca cerintele privind certificarea sa se adreseze in primul rand profesionistilor in cazul carora s-ar putea crea cel mai mare impact, cum ar fi: personalul ANAP, profesionistii implicati in achizitii publice strategice pentru realizarea obiectivelor sociale, de mediu si celor din domeniul inovarii, profesionistii care isi desfasoara activitatea la nivelul unitatilor de achizitii centralizate din sectoarele relevante sau la nivel central/regional/local, personalul din autoritatile si entitatile contractante mari, in special al celor care implementeaza proiecte relevante de infrastructura si al celor care implementeaza proiecte finantate prin PNRR.

Asadar, este necesar ca aceste discutii sa fie reluate pentru a stabili ce tipuri de autoritati contractante si/sau pentru ce domenii ar putea fi solicitata o astfel de certificare. Avand in vedere complexitatea acestui demers, ar putea deveni necesara elaborarea unui plan de actiune distinct bazat pe o evaluare detaliata a nevoilor de formare la nivel de sistem intrucat planificarea riguroasa este esentiala pentru  implementarea si  adoptarea pe  scara larga  a cadrelor de competente, standardului ocupational revizuit si a instrumentului de autoevaluare ProcurCompEU.

Totodata, introducerea unor programe internationale (166) de certificare/acreditare in achizitii publice sau achizitii in general ar putea completa programele de formare si calificarile postuniversitare ce vor fi implementate la nivel national. Astfel de programe ar putea aduce beneficii suplimentare pentru persoanele acreditate, cum ar fi recunoasterea profesionalismului, promovarea dobandirii cunostintelor si abilitatilor de specialitate in concordanta cu cele mai noi evolutii din domeniu, precum si imbunatatirea perspectivelor de promovare in cariera.

Cu toate acestea, este nevoie de o analiza a acestei oportunitati si de o prioritizare a personalului care ar trebui sa urmeze astfel de programe, intrucat costurile participarii la cursurile de formare si ale certificarii pot fi destul de mari, atunci cand autoritatea de certificare este un organism international. In primul rand, personalul ANAP si cei care isi desfasoara activitatea la nivelul unitatilor de achizitii centralizate ar trebui sa beneficieze de astfel de programe internationale de certificare, pentru obtinerea celui mai bun impact si crearea unor exemple de urmat pentru restul profesionistilor in domeniul achizitiilor.

In plus, ar trebui realizata o centralizare a datelor in legatura cu toate persoanele care au obtinut aceasta certificarea pe vechiul standard si apoi a celor care vor obtine certificarea pe noul standard. Mai mult, ar trebui sa existe o monitorizare mai buna a persoanelor care lucreaza in acest domeniu si a celor care pleaca din sistem pentru a putea cunoaste in orice moment care este situatia reala a personalului de achizitii publice.

In acest sens, ANFP ar putea sa tina o astfel de evidenta pentru functionarii publici, iar pentru celelalte categorii de personal mentionate anterior, MMSS ar putea avea o astfel de centralizare. MF detine de asemenea date cu privire la functionarii publici, inclusiv despre personalul contractual. Prin urmare, este necesara o colaborare mai stransa a ANAP cu aceste institutii pentru obtinerea acestor date, astfel incat cadrele de competente si standardul ocupational nou sa poata fi implementate si utilizate in mod adecvat.

Persoanele care au obtinut certificatul pe vechiul standard ar trebui sa beneficieze de cursuri de actualizare a cunostintelor astfel incat acestia sa dobandeasca cunostinte, abilitati si competente noi in special in ceea ce priveste achizitiile inovatoare, sociale si ecologice. Performanta in domeniul achizitiilor publice nu va putea fi imbunatatita atat timp cat persoanele care lucreaza in acest domeniu nu vor obtine competentele necesare gestionarii noilor tipuri de proiecte si aplicarii cerintelor actualului cadru de reglementare si de indrumare la nivel national si european.

O categorie distincta de personal de la nivelul autoritatilor si entitatilor contractante pentru care anumite actiuni de profesionalizare pe teme specifice din domeniul achizitiilor publice ar putea fi organizate este cea a personalului din compartimentele/departamentele cu care un compartiment de achizitii publice are in general legaturi relevante, cum ar fi compartimentele beneficiare ale achizitiilor, cele juridice, financiare, de audit, contabile etc.

Pe de alta parte, o alta categorie importanta de personal careia actiunile de profesionalizare ar trebui sa se adreseze este reprezentata de personalul implicat in domeniul achizitiilor publice la nivel de sistem, respectiv personalul ANAP. Acest grup cuprinde de asemenea cele doua tipuri de personal, respectiv persoanele care detin functiile publice de executie „Consilier sistem achizitii publice” si „Consilier achizitii publice” introduse prin Codul administrativ (167), precum si personalul contractual cu atributii similare functiei publice, insa in acest caz informatiile sunt usor accesibile, fiind centralizate la nivelul ANAP.

Pentru personalul ANAP au fost puse deja bazele unui proces structurat de profesionalizare prin elaborarea cadrului de competente pentru functia de consilier sistem achizitii publice. Acest instrument ofera totodata si mobilitate profesionala, atat intre diferitele atributii aferente achizitiilor publice la nivel de sistem, cat si potentialul transfer catre activitati de achizitii publice la nivelul autoritatilor si entitatilor contractante.

Astfel, avand in vedere diversitatea personalului implicat in achizitiile publice la nivel national este nevoie sa se realizeze in primul rand o cartografiere a diferitelor categorii de personal si mai apoi o anumita ierarhizare pentru a identifica care dintre acestea ar trebui sa faca parte din grupul-tinta pentru actiunile de profesionalizare.

Aceasta ierarhizare va putea fi realizata in functie de obiectivele strategice la nivelul sistemului national al achizitiilor publice si domeniile/ariile majore identificate ca fiind prioritare in documentele programatice nationale sau ale Comisiei Europene, in special in PNRR (168), cum ar fi transport, mobilitate, infrastructura, digital, mediu, social, sanatate si educatie.

Totodata, analizarea cadrului de reglementare pentru furnizorii privati de formare si realizarea ajustarilor necesare este inca un pas important pentru gasirea unui echilibru in ceea ce priveste nivelul de reglementare pentru furnizorii privati care presteaza servicii de formare functionarilor publici si pentru cei care presteaza astfel de servicii pe piata formarii adultilor. In plus, pozitia juridica ar trebui monitorizata in continuare, inclusiv in ceea ce priveste aplicarea sistemului de credite transferabile pentru educatia si formarea administratiei publice.

Organizarea de discutii periodice formale de catre ANAP pentru obtinerea de feedback de la reprezentantii acestor furnizori privati de formare va contribui la intelegerea problemelor cu care acestia se confrunta in organizarea de cursuri conform noii programe a standardului ocupational revizuit.

Totodata, un exercitiu de cartografiere a legislatiei secundare si tertiare relevante este necesar pentru a asigura intelegerea deplina a modului in care functioneaza piata furnizorilor privati de formare in domeniul achizitiilor publice si a modului in care ar putea fi obtinute date cu privire la numarul de Experti achizitii publice instruiti pe vechiul standard, ceea ce ar putea releva de asemenea anumite motive care stau la baza lipsei de interes a furnizorilor.

 

A38. Oferirea de indrumari cu privire la modul in care cadrele de competente, standardul ocupational si instrumentul de autoevaluare ProcurCompEU pot fi utilizate in mod eficient de catre managerii de la nivelul ANAP si al autoritatilor contractante pentru recrutarea, evaluarea si dezvoltarea personalului

Pana la momentul elaborarii acestei Strategii, cele doua cadre de competente in domeniul achizitiilor publice nu fusesera inca aprobate la nivel guvernamental intrucat ANFP a adoptat Normele privind cadrele de competente generale si specifice doar la finalul anului 2022 (169). Cu toate acestea, procesul de aprobare cel mai probabil nu va avea impact asupra continutului cadrelor de competente care au fost deja aliniate cu ProcurCompEU, asa cum a concluzionat si Comisia Europeana in urma demersului de revizuire a acestora.

In consecinta, colaborarea si comunicarea eficienta intre ANAP si ANFP sunt esentiale pentru a asigura intelegerea si respectarea cerintelor ce tin de tehnica legislativa in contextul mai amplu al profesionalizarii functionarilor publici si parcurgerea unui proces cat mai scurt pentru adoptarea formala a cadrelor de competente.

In continuare este nevoie de implicarea ANAP si de colaborarea cu ANFP pentru implementarea acestor cadre. ANAP impreuna cu ANFP va elabora un plan de actiune distinct pentru implementarea cadrelor de competente, a standardului ocupational revizuit si a instrumentului de autoevaluare ProcurCompEU, bazat pe o evaluare detaliata a nevoilor de formare la nivel de sistem.

Desi toate actiunile din acest capitol privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice au scopul de a imbunatati abilitatile, cunostintele si competentele achizitorilor, profesionalizarea personalului nu se poate realiza fara implicarea directa a managerilor de achizitii publice atat din cadrul ANAP, cat si de la nivelul autoritatilor contractante, care ar trebui sa fie responsabili de formarea profesionala, evaluarea performantei si gestionarea carierei personalului din acest domeniu.

In acest sens, sunt necesare actiuni concrete pentru ca managerii sa beneficieze la randul lor de indrumare specifica in utilizarea efectiva a cadrelor de competente, a standardului ocupational si a instrumentului de autoevaluare ProcurCompEU in planificarea formarii personalului, evaluarii performantei si dezvoltarii carierei acestuia.

Printre altele, aceste actiuni pot lua forma unor materiale de indrumare pentru manageri si personalul subordonat sau a unor module cu tematica adaptata fiecarei categorii care pot fi disponibile pe platforma electronica de invatare intr-o sectiune special dedicata acestora. Pe langa functionarii publici, personalul contractual ar trebui sa primeasca de asemenea indrumare cu privire la utilizarea cadrului de competente si instrumentului de autoevaluare, daca se preconizeaza ca acesti angajati vor ramane in functie pe perioade mai lungi.

Pentru realizarea unui cadru adecvat de management al performantei va fi necesara stabilirea unor cerinte clare in legatura cu periodicitatea si modul in care ar trebui sa se desfasoare discutiile intre manageri si personal. Cu ocazia acestor discutii se vor obtine opiniile angajatilor cu privire la nevoile de formare, problemele, ideile de imbunatatire si motivatiile care stau la baza imbunatatirii performantei, aspecte importante ce pot avea ca efect o mai buna retentie a personalului.

Managerii vor explica personalului din subordine cum contribuie planurile profesionale individuale la indeplinirea obiectivelor generale ale autoritatii contractante si unde este nevoie de imbunatatiri. Totodata, acestia vor putea sprijini personalul din subordine pentru o mai buna orientare privind traseul in cariera, informandu-i in legatura cu competentele necesare pentru o eventuala promovare si nevoile de formare pe baza rezultatelor utilizarii instrumentului de auto-evaluare.

Pentru ca acest cadru de management al performantei si de gestionare a carierei sa poata functiona, va fi esential ca managerii de achizitii publice sa actioneze ca modele in ceea ce priveste comportamentul etic, sprijinirea personalului aflat in subordine si promovarea beneficiilor sociale, de mediu si inovatoare in achizitiile publice, astfel incat si personalul sa fie motivat sa contribuie la indeplinirea acelorasi obiective.

In contextul de mai sus, punerea in aplicare a programelor prevazute in Strategie, inclusiv cartografierea categoriilor de personal carora acestea se vor adresa si a legislatiei incidente domeniului profesionalizarii in achizitii publice, implementarea cadrelor de competente pentru profesionistii in achizitii publice, operationalizarea standardului ocupational revizuit si implementarea programelor de formare reprezinta in acelasi timp o necesitate dar si un demers complex din cauza multitudinii de parti implicate.

In acest sens, pentru asigurarea unei bune colaborari si a schimbului de date intre ANAP si institutiile publice relevante, va fi esential rolul CIAP (170) ca for de coordonare politica. Acesta va sprijini ANAP in vederea asigurarii acordului formal al tuturor entitatilor implicate pentru schimbul de date necesare pentru supravegherea profesiei si luarea deciziilor in legatura cu politicile de profesionalizare.

A39. Crearea si mentinerea unei platforme de e-learning, inclusiv autoevaluarea online, folosind instrumentul si modulele de invatare electronica, pentru a permite profesionistilor sa-si completeze lacunele identificate

Dupa cum se arata si in studiul de caz al Comisiei Europene in ceea ce priveste implementarea ProcurCompEU in Romania (171), ANAP isi propune sa dezvolte o platforma de e-learning in domeniul achizitiilor publice care va include atat instrumentul de autoevaluare bazat pe cel disponibil la nivelul ProcurCompEU, cat si module online pentru compensarea deficientelor identificate in urma aplicarii acestui instrument.

Acest demers este necesar pentru a putea valorifica in mod real cadrele de competente deja dezvoltate prin asigurarea disponibilitatii cursurilor online in domeniul achizitiilor publice, conform nevoilor de formare, precum si prin utilizarea cadrelor de competente in recrutarea, gestionarea performantei si identificarea nevoilor de formare.

Astfel, managerii si personalul din domeniul achizitiilor publice, vor primi indrumare in legatura cu utilizarea instrumentului de autoevaluare, pentru a putea intelege mai bine necesitatea utilizarii cadrului de competente. In continuare, nevoile de formare identificate cu ajutorul instrumentului de autoevaluare online pot fi agregate anual, pentru a realiza o analiza a necesitatilor de formare, astfel incat sa existe o intelegere corecta asupra cererii probabile de programe de formare. ANAP ar trebui sa colaboreze cu INA, universitatile si cu furnizori de formare profesionala pentru a analiza daca exista suficiente programe de formare pe piata care sa acopere respectiva cerere.

Pe langa agregarea datelor, utilizarea instrumentului de autoevaluare va permite o monitorizare facila atat la nivel de autoritate contractanta, cat si la nivelul ANAP, a perioadelor si modului in care personalul si managerii realizeaza evaluarile.

A40. Elaborarea unui cadru de competente suplimentar pentru managerii departamentelor de achizitii publice si implementarea acestuia, inclusiv solicitarea ca managerii sa fie instruiti in managementul performantei, managementul schimbarii si coaching-ul personalului

In prezent, lipsa unui cadru de competente pentru managerii de achizitii publice se datoreaza unei limitari legislative, respectiv faptului ca in forma actuala Codul administrativ (172) nu include o functie publica de conducere in domeniul achizitiilor publice. Prin urmare, pentru ca la momentul elaborarii cadrelor de competente pentru cele doua functii publice de executie in domeniul achizitiilor publice, functia publica de conducere nu a fost inclusa, sunt necesare demersuri pentru a corecta acest aspect.

Necesitatea elaborarii unui cadru de competente pentru functia manageriala de achizitii publice a fost semnalata si de Comisia Europeana la momentul revizuirii cadrelor de competente (173) elaborate in Romania, astfel incat sa se realizeze o mai buna aliniere a instrumentelor dezvoltate la nivel national cu cadrul de competente si instrumentele ProcurCompEU.

In primul rand, este necesara actualizarea Codului administrativ pentru a include o functie publica de conducere in domeniul achizitiilor publice, similar cu parcursul celor doua functii publice de executie pentru a asigura un temei legal pentru elaborarea noului cadru de competente specific functiei manageriale de achizitii publice.

In continuare, va fi necesara consultarea cu autoritatile contractante si colaborarea cu ANFP si INA pentru a elabora continutul cadrului de competente, parcurgerea pasilor administrativi si legali pentru aprobarea formala a acestuia si implementarea propriu-zisa.

In ceea ce priveste continutul cadrului de competente si a programei de formare pentru managerii de achizitii publice, acestea vor trebui sa includa competente si teme specifice in domeniul managementului performantei, a managementului schimbarii, coaching-ului (indrumarii personale) si obtinerea beneficiilor sociale si de mediu in achizitiile publice.

Profesionalizarea va incuraja rationamentul profesional al factorilor de decizie in materie de achizitii, care ar trebui sa fie protejati atunci cand actioneaza cu buna-credinta. Prin urmare, este necesar sa se analizeze oportunitatea oricaror modificari legislative si crearea unor indrumari care sunt necesare pentru a asigura o astfel de protectie pentru factorii de decizie in domeniul achizitiilor publice. Formarea managerilor devine de asemenea relevanta in acest caz pentru a asigura faptul ca acestia stabilesc asteptarile corecte pentru personalul din subordine in ceea ce priveste raspunderea personala si institutionala.

A41. Elaborarea si implementarea unui sistem de autoevaluare a persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice/a echipelor de achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante, pe baza cadrului de competente si a standardului ocupational, precum si a informatiilor cu privire la performanta echipei

Functia de achizitii publice presupune lucrul in echipa, iar reusita activitatii profesionistilor din domeniul achizitiilor publice este obtinuta in mare masura ca urmare a colaborarii, schimbului de informatii si idei si valorificarii contributiilor tuturor persoanelor relevante in realizarea sarcinilor de serviciu. In acest sens, exista la nivel international exemple de implementare174 a unor sisteme de evaluare si certificare a echipelor de achizitii ce pot fi utilizate ca bune practici si la nivelul autoritatilor contractante din Romania.

Dezvoltarea unui sistem de evaluare/ autoevaluare a persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice si dupa caz, echipelor de achizitii pe baza cadrului de competente si a standardului ocupational este necesara pentru ca reprezinta o abordare ce poate duce la imbunatatirea performantei si a statutului profesiei de achizitii publice. Un alt beneficiu al stabilirii unor standarde pentru activitatea unei echipe sau unei organizatii poate fi o modalitate foarte buna de a permite managerilor sa se concentreze asupra deficitelor de competente si cunostinte si asupra gestionarii performantelor, contribuind astfel la imbunatatirea generala a echipei. In plus, evaluarea pozitiva a unei echipe poate fi perceputa ca un factor pozitiv la momentul recrutarii.

In plus fata de actiunile de formare, certificare si managementul performantei pentru indivizi, ANAP va acorda prioritate elaborarii unei metodologii si a unui sistem pentru evaluarea performantei persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice si, dupa caz, a echipelor din unitatile de achizitii centralizate, care vor functiona ca medii pentru pilotarea acestui demers. In continuare, se va pune accent pe evaluarea echipelor de achizitii din autoritatile contractante medii si mari, ceea ce ar putea determina imbunatatiri in domeniile de activitate ale acestora, putand contribui astfel la consolidarea realizarilor obtinute prin cadrul de competente si prin instrumentul de autoevaluare. Devine astfel foarte important ca aceste echipe sa functioneze la standarde ridicate si, daca reusesc acest lucru, pot sa se constituie in centre de expertiza, contribuind la ridicarea standardelor si pentru alte echipe de achizitii publice(174). Cum ar fi: Victorian Government Purchasing Board din Australia, programul de acreditare prin evaluare inter pares aplicat de National Health Service in UK sau planul de imbunatatire a capacitatii in domeniul achizitiilor din Scotia, exemple furnizate in cadrul Studiului privind oportunitatea profesionalizarii functiei de achizitii publice si introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat in 2021 de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625

Evaluarea persoanelor si/sau a echipei se va concentra asupra capacitatii demonstrate a acesteia, respectiv va avea la baza dovezile privind practicile de achizitii publice ale acesteia. Ca parte a evaluarii echipa va primi feedback cu privire la indeplinirea standardelor si sugestii pentru continuarea imbunatatirii performantei. O abordare riguroasa in acest sens va contribui la cresterea performantei generale a achizitiilor publice si la imbunatatirea statutului noii profesii de achizitii publice.

A42. Crearea unui mecanism de colaborare interinstitutional prin care ANAP sa se asigure ca are la dispozitie date pentru monitorizarea numarului de profesionisti in achizitii publice aflati in functie si a nivelului de pregatire pe care acestia l-au primit in raport cu standardul ocupational si cu privire la asigurarea de beneficii sociale, de mediu si/sau inovare din achizitiile publice

Pentru a putea realiza mai intai o analiza a categoriilor de personal cartografiate in vederea planificarii formarii si supravegherii profesiei de achizitii publice si, ulterior, o monitorizare a tuturor indicatorilor aferenti rezultatelor asteptate din implementarea actiunilor de profesionalizare, ANAP trebuie sa aiba la dispozitie diferite categorii de date.

Obtinerea accesului la aceste date si centralizarea lor va presupune colaborarea ANAP cu diferite institutii precum ANFP, INA, MMSS, MF si MEd, in contextul cadrului de comunicare si colaborare asigurat prin intermediul Comitetului Interministerial.

Datele statistice cu privire la profesionistii din domeniul achizitiilor publice sunt necesare pentru monitorizarea numarului de profesionisti in achizitii publice aflati in functie si a nivelului de pregatire, iar in acest sens ANAP va avea in vedere incheierea unor protocoale de colaborare.

In scopul monitorizarii, aceste date vor trebui sa reflecte in principal nivelurile de formare pentru toti profesionistii activi din domeniul achizitiilor publice, respectiv functionarii publici pentru care achizitiile publice reprezinta mai mult de 50% din activitate.

Datele colectate ar trebui sa reflecte totodata si modul in care cunostintele, abilitatile si competentele dobandite in domeniul achizitiilor inovatoare, responsabile social si ecologice sunt utilizate de profesionisti pentru imbunatatirea performantei in domeniul achizitiilor publice si obtinerea beneficiilor asteptate din gestionarea acestor tipuri de achizitii.

In continuare, va fi necesara asigurarea datelor pentru a putea realiza monitorizarea unor alti indicatori relevanti precum: numarul de functionari publici si personal contractual care lucreaza in departamentele de achizitii publice din autoritatile/entitatile contractante, numarul de posturi vacante in departamentele de achizitii publice, nivelul salariilor, nivelul de pregatire, tipurile de cursuri la care participa profesionistii in achizitii publice si managerii compartimentelor/departamentelor de achizitii publice, nivelul de competente, rezultatele evaluarilor individuale si de echipa etc.

A43. Colaborarea cu asociatiile de profesionisti in achizitii publice pentru a identifica recompensele non-financiare care ar ajuta la retentia si motivarea personalului, de exemplu conceperea posturilor (job design), oportunitati de dezvoltare, recunoastere si dezvoltarea de orientari pentru autoritatile contractante pentru a sti cum sa le foloseasca

Retentia si motivarea personalului din domeniul achizitiilor publice este o problema in Romania, in principal din cauza imaginii negative pe care o au in prezent achizitiile publice. Pentru ca schimbarea acestei perceptii sa devina realitate, sunt necesare actiuni concrete de colaborare directa cu asociatiile de profesionisti in achizitii publice pentru a identifica in primul rand care sunt cele mai potrivite recompense non-financiare in viziunea acestora.

Este necesar ca masurile ce vor fi implementate in acest sens sa contribuie la indeplinirea obiectivului mai larg al politicii in domeniul achizitiilor publice la nivel national, respectiv acela ca functia de achizitii publice sa inceapa sa fie perceputa ca o functie strategica si nu ca una pur administrativa, asa cum se intampla in prezent.

Aceste masuri vor viza, printre altele, in plus fata de asigurarea formarii, conceperea posturilor (job design) in domeniul achizitiilor publice si planificarea oportunitatilor de dezvoltare a carierei si de recunoastere profesionala. Pentru toate aceste masuri vor fi dezvoltate orientari pentru autoritatile contractante in ceea ce priveste managementul resurselor umane si alocarea de resurse suficiente, astfel incat acestea sa poata fi in masura sa le utilizeze pentru a atrage si pastra personalul al carui profil corespunde cu aspiratia pe termen lung privind rolul strategic pe care il pot avea achizitiile publice.

In acest sens, a fost deja realizat un prim pas important introducerea Cadrului de competente, cu roluri si responsabilitati clare si a Standardului ocupational revizuit, cu programa de formare aferenta. Aceste instrumente reprezinta baza pentru ca angajatii sa beneficieze de formare si sprijin permanent, inclusiv pentru dobandirea calificarii in domeniul achizitiilor.

Abordarile legate de retentia personalului vor trebui sa fie adaptate diferitilor angajati, in functie de nevoile si aspiratiile fiecaruia, plecand de la concluziile discutiilor intre manageri si personal si a feedback-ului colectat cu privire la nevoile de formare, oportunitatile in cariera si factorii motivanti care pot duce la imbunatatirea performantei acestora.

Odata implementate aceste masuri, ANAP va trebui sa colaboreze cu ANFP si autoritatile contractante pentru monitorizarea nivelurilor de satisfactie si de fluctuatie a personalului, precum si a numarului de posturi vacante in timp. Astfel, se va putea obtine o imagine generala asupra modului in care autoritatile contractante gestioneaza acest proces de management al performantei si vor putea fi transmise avertismente timpurii asupra problemelor care ar putea duce la fluctuatii si mai mari de personal.

b)  Cresterea gradului de constientizare si continuarea imbunatatirii indrumarii si formarii

A44. Incheierea protocoalelor de colaborare cu universitatile si informarea acestora cu privire la oportunitatile de dezvoltare a programelor de studii/calificarilor postuniversitare in Achizitii Publice sau Managementul Lantului de Aprovizionare

Dupa cum s-a aratat, in prezent interesul mediului universitar pentru includerea in oferta educationala a programelor post-universitare in domeniul achizitiilor publice este destul de scazut.

Prin urmare, este nevoie in primul rand sa se realizeze o constientizare la nivel de conducere a universitatilor in legatura cu aceasta oportunitate plecand de la o analiza de piata care sa aduca date concrete pentru a putea convinge aceste institutii sa includa in oferta lor astfel de programe post-universitare de studiu. Cursurile ar putea urma structura Programei de pregatire aferente Standardului ocupational revizuit, cu accent pe teme de interes precum achizitiile strategice (ecologice, responsabile social, inovatoare).

Colaborarea cu institutiile de invatamant superior pentru a include achizitiile publice ca program de studiu post-universitar de sine-statator sau ca disciplina obligatorie in programele de master/postuniversitare relevante va fi o modalitate de a obtine performante mai bune in achizitiile publice la nivel national.

De asemenea, denumirile acestor programe ar putea fi adaptate astfel incat sa devina mai interesante pentru studenti si mai relevante pentru cerintele pietei muncii. In acest sens, unele exemple de succes la nivel international in domeniul marketingului educational ar putea fi de asemenea de ajutor in planificarea acestor programe intrucat s-a demonstrat ca utilizarea unor denumiri mai cuprinzatoare de tipul „managementului lantului de aprovizionare” a fost mai atractiva pentru grupul-tinta in unele tari.

Pentru a putea realiza aceste schimbari, discutiile cu universitatile ar trebui purtate la nivel de leadership, spre exemplu la nivel de decan sau prorector, in general cu persoane conectate la ultimele evolutii de pe piata muncii si din administratia publica pentru ca aceste oportunitati sa fie mai bine intelese si valorificate.

A45. Dezvoltarea si implementarea unui program structurat de formare pentru functionarii publici debutanti care intra in domeniul achizitiilor publice, cu o combinatie de formare in afara locului de munca si stagii de practica, pentru a le oferi o experienta larga

In conformitate cu prevederile Codului administrativ (175) (OUG nr.57/2019) functionarii publici debutanti sunt acele persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant si care apoi parcurg o perioada de stagiu de un an finalizata cu o evaluare pentru a putea fi numit functionar public de executie permanent.

Pentru acesti functionari publici debutanti va fi dezvoltat un program dedicat de formare in domeniul achizitiilor publice. Pentru ca acesti functionari sa dobandeasca o experienta cat mai cuprinzatoare, programul va contine o combinatie de cursuri specializate si stagii de practica.

Pentru ca achizitiile publice sa inceapa sa devina o optiune de cariera atractiva pentru debutanti, iar autoritatile contractante sa poata beneficia in cele din urma de profesionisti bine pregatiti, ANAP va colabora cu INA, ANFP, reprezentantii universitatilor si structurile asociative ale furnizorilor de formare din Romania pentru a monitoriza numarul de functionari publici debutanti care vor participa la programul de formare si care vor fi ulterior angajati de autoritatile contractante. Astfel, universitatile pot organiza cursuri de formare specializata, care pot include si o componenta de stagii de practica la institutii publice. ANAP va colabora cu INA, ANFP, reprezentantii universitatilor si structurile asociative ale furnizorilor de formare din Romania pentru a monitoriza numarul de functionari publici debutanti care vor participa la programul de formare si care vor fi ulterior angajati de autoritatile contractante.

A46. Elaborarea si implementarea unui plan anual de comunicare pentru a pune in valoare achizitiile publice, incepand cu conferinte cu operatorii economici si autoritatile contractante pentru a evidentia exemple de bune practici privind, de ex. achizitiile sociale, ecologice si inovatoare, precum si implicarea actualilor profesionisti in achizitii

O alta prioritate pentru ANAP consta in asigurarea unei comunicari eficiente pentru a imbunatati imaginea achizitiilor publice. Vor fi avute in vedere bunele practici in ceea ce priveste achizitiile sociale, ecologice si inovatoare si aspecte importante legate de profesionalizare.

Este necesara organizarea unor activitati de comunicare cu reprezentantii sau structurile asociative ale diferitelor tipuri de autoritati si entitati contractante, cum ar fi cele din administratia publica locala, consiliile judetene, prefecturile, primariile de municipii, orase si comune, ministerele, spitalele, departamentele de sanatate publica, directiile de asistenta sociala si protectie a copilului, companiile de stat, inspectoratele scolare, inspectoratele de politie, directiile sanitar-veterinare etc.

Totodata, va fi necesar sa se obtina feedback din partea asociatiilor de profesionisti in achizitii publice, a mediului academic, a reprezentantilor furnizorilor de formare profesionala si a operatorilor economici din Romania.

In acest sens, intrucat grupul-tinta este unul divers si nevoile de comunicare sunt diferite, este necesara elaborarea si implementarea unui plan de comunicare. Pentru implementarea acestuia, ANAP ar trebui sa fie in masura sa aloce sumele necesare organizarii activitatilor de comunicare din bugetul propriu. In prezent, astfel de evenimente pot fi finantate doar prin proiecte cu finantare europeana, prin urmare pot fi derulate doar activitatile prevazute in proiectele care au primit finantare.

A47. Mentinerea si actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice, Serviciului Helpdesk si SEAP pentru a oferi materiale de referinta actualizate si relevante atat pentru profesionistii instruiti in domeniul achizitiilor, cat si pentru personalul care efectueaza achizitii si nu a beneficiat de instruire

Pentru a putea pune in continuare la dispozitia profesionistilor in achizitii publice materiale actualizate si relevante mentinerea si actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice, Serviciului Helpdesk si SEAP reprezinta o prioritate.

Continutul unor astfel de materiale se va adresa atat profesionistilor instruiti in domeniul achizitiilor publice, cat si celor care realizeaza activitati de achizitii publice dar care nu au beneficiat de formare specializata in acest domeniu.

Pentru implementarea acestei directii de actiune ANAP va colabora cu ADR pentru ca achizitiile publice sa se deruleze la standarde ridicate in mod constant, ceea ce va avea ca efect scaderea numarului de contestatii cu privire la documentatiile de atribuire si rezultatele procedurilor de achizitii publice.

A48. Elaborarea unui nou modul de instruire si actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice pentru a aborda cele mai frecvente greseli identificate din rezultatele contestatiilor si auditurilor referitoare la achizitiile publice

Rezultatele analizelor institutiilor cu rol de supraveghere si control la nivel national precum Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, CNSC si Institutul National al Magistraturii reprezinta o sursa de feedback continuu inclusiv cu privire la activitatea de achizitii publice.

Astfel, pentru a imbunatati indrumarile si instruirea disponibile si pentru a crea un ciclu de imbunatatire continua, va fi dezvoltat un nou modul de instruire si va fi actualizat Ghidul online al achizitiilor publice cu informatii rezultate din analiza celor mai frecvente greseli identificate la nivelul contestatiilor, a misiunilor de audit si a celor ce rezulta din jurisprudenta relevanta a instantelor in materia achizitiilor publice realizate de aceste institutii.

Pentru a aborda cele mai frecvente greseli referitoare la achizitiile publice ANAP va realiza cel putin anual analiza contestatiilor si a constatarilor auditurilor. Rezultatele acestei analize vor fi utilizate pentru a actualiza orientarile publicate in Ghidul online al achizitiilor publice si continutul modulului de instruire ce va fi disponibil in acest sens pe platforma de e-learning personalului care desfasoara activitati in domeniul achizitiilor publice.

A49. Consolidarea formarii judecatorilor cu privire la abordarea contestatiilor in materia achizitiilor publice

Legea nr. 101/2016 permite si chiar incurajeaza cooperarea institutionala tradusa prin organizarea de ateliere de lucru si intalniri intre consilierii CNSC, specialisti din cadrul ANAP si judecatorii de la nivelul instantelor de judecata pentru a discuta problemele de drept care au condus la pronuntarea de solutii diferite in cauze similare si luarea de masuri in vederea unificarii practicii judiciare. In acest context, se vor relua aceste intalniri de lucru pentru a se asigura schimbul eficient de informatii si exemple de buna practica. De asemenea, ANAP va demara discutiile cu partenerului responsabil (CSM) in vederea identificarii oportunitatilor si expertilor pentru organizarea unor ateliere de lucru menite sa contribuie la consolidarea formarii judecatorilor in materia achizitiilor publice si la asigurarea unei practici unitare la nivelul instantelor de judecata.

5.4.2.  Rezultate asteptate

 Impactul Strategiei pe termen mediu si lung vizeaza obtinerea urmatoarelor rezultate asteptate in urma implementarii directiilor de actiune care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 4) – ”Continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie”:

• Dezvoltarea profesiei de achizitii publice, pornind de la cadrele de competente si standardul ocupational revizuit, prin intarirea capacitatii ANAP de a initia si sustine politicile si actiunile de instruire a personalului implicat in activitati specifice achizitiilor publice;
• Cresterea atractivitatii si gradului de constientizare a importantei functiilor publice specifice de consilier achizitii publice/ consilier sistem achizitii publice;
• Continuarea imbunatatirii indumarii si formarii profesionistilor in domeniul achizitiilor publice;
• Sistem de remedii eficace si eficient prin asigurarea unei bune coordonari institutionale si a practicii unitare, precum si prin reducerea termenelor de pronuntare a deciziilor in domeniul achizitiilor

5.5.  Monitorizare, supervizare si control

 In cadrul acestui subcapitol sunt prezentate programele, respectiv directiile de actiune si rezultatele asteptate in urma implementarii acestora care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 5): Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control.

5.5.1.  Programe (directii de actiune)

Principalele directii de actiune ce se impun pentru a raspunde in mod eficient problemelor identificate si prezentate la Sectiunea I, punctul 4.7 sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Functiile de monitorizare, supervizare si control ofera informatii cu privire la nivelul performantei sistemului de achizitii publice si constituie baza pentru adoptarea directiilor strategice care sa conduca la un sistem de achizitii publice eficient. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru colectarea si utilizarea datelor este importanta pentru monitorizarea, supervizarea si controlul sistemului de achizitii publice. Analizele de date asigura o fundatie solida pentru exercitarea functiilor de supervizare si control, inclusiv pentru analiza pietei achizitiilor publice si a performantei autoritatilor contractante. Rezultatele pot fi folosite pentru identificarea problemelor sistemice care ar putea necesita modificari legislative, elaborarea de orientari si indrumare sau dezvoltarea unor programe de instruire.

In acest context, sunt avute in vedere urmatoarele directii de actiune:

a)  Intarirea functiilor de monitorizare si supervizare prin:

A50. Analiza si eficientizarea fluxurilor de informatii si date pentru a asigura o privire de ansamblu a pietei achizitiilor publice, o eficienta sporita a procesului de colectare a informatiilor si datelor si a accesului ANAP la informatiile si datele necesare pentru indeplinirea obligatiilor de raportare potrivit Directivelor europene (articolul 83 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE si cu articolul 99 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE)

Totodata, mecanismul de monitorizare dezvoltat va permite punerea la dispozitia publicului a rezultatelor analizelor realizate de ANAP in conformitate cu articolul 83 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE si cu articolul 99 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE si va include modalitati prin care sa se asigure ca toate informatiile ce indica situatii in care poate fi suspectata o manipulare a procedurilor de cerere de oferte sunt comunicate organismelor nationale competente in conformitate cu articolul 83 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE si cu articolul 99 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE.

A51. Asigurarea interconectarii si interoperabilitatii SEAP cu alte baze de date si sisteme (de exemplu, Oficiul National al Registrului Comertului, Agentia Nationala de Integritate, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, ANAP, CNSC, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei (MJ), ONAC in conformitate cu obligatiile asumate in cadrul PNRR

A52. Analiza si dezvoltarea cadrului legislativ cu privire la schimbul de date si interoperabilitatea sistemelor

A53. Analiza calitatii datelor din SEAP si a modului in care acestea se regasesc in SEAP si TED (Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) (176).

Scopul analizei este de a identificarea si a propune masuri de remediere a eventualelor omisiuni sau erori cu scopul de a imbunatati calitatea datelor introduse de entitatile inregistrate in SEAP. Rezultatele analizei pot oferi informatii utile pentru dezvoltarea de indrumare si instruire pentru utilizatorii SEAP.

A54. Dezvoltarea sistemului electronic al achizitiilor publice prin implementarea in cadrul SEAP a formularelor electronice standard pentru publicarea anunturilor in domeniul achizitiilor publice (e-Forms), in conformitate cu Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunturilor in domeniul achizitiilor publice si de abrogare a Regulamentului de punere in aplicare (UE) 2015/1986 („formulare electronice”) (Text cu relevanta pentru SEE), precum si a functionalitatilor suplimentare prevazute de PNRR, inclusiv a functionalitatilor care sa permita inregistrarea datelor cu privire la achizitiile care includ criterii sociale, de mediu sau privind inovarea, precum si a celor cu privire la IMM-urile care activeaza in calitate de subcontractant in cadrul contractelor de achizitie publica, inclusiv valoarea totala a activitatilor subcontractate.

A55. Platforma informatica destinata analizei solutiilor pronuntate in deciziile CNSC si ale instantelor cu privire la contestatiile referitoare la procesele de achizitii publice pentru a identifica erorile sistemice si masurile asociate.

A56. Elaborarea unei metodologii care vizeaza colectarea, procesarea si analiza datelor cu privire la rezultatul contestatiilor si plangerilor solutionate de CNSC, tribunale sau Curti de Apel, respectiv cresterea performantelor, de raportare si evaluare a rezultatelor printr-o practica unitara. Aceasta din urma se poate realiza prin dezvoltarea unui sistem tip platforma informatica. Platforma informatica va asigura accesul online publicului deschis, cu posibilitate de cautare a tuturor hotararilor pe diverse problematici, este unul dintre mijloacele menite sa ii ajute atat pe magistratii si consilierii de solutionare, cat si pe justitiabili sa faca trimitere la cauze si hotarari similare. Totodata, in paralel cu dezvoltarea modului e-contestatii prevazut de PNRR, se poate avea in vedere colectarea si asigurarea accesului la date prin extinderea SEAP asupra tuturor categoriilor de contestatii si plangeri cu privire la achizitii publice si stabilirea protocoalelor necesare pentru utilizarea acestuia la nivelulul tuturor entitatilor implicate.

A57. Revizuirea Legii nr. 101/2016 pentru a asigura comunicarea deciziilor pronuntate de tribunale catre ANAP. Asa cum s-a precizat mai sus, desi Legea nr. 101/2016 stabileste o obligatie de raportare a Curtilor de Apel catre ANAP, nu exista o obligatie similara stabilita in sarcina tribunalelor atunci cand acestea sunt instantele sesizate in prima faza cu solutionarea contestatiilor. Prin urmare, ANAP nu dispune de informatiile necesare pentru a efectua analize complete cu privire la functionarea sistemului de remedii care sa faciliteze totodata indeplinirea obligatiilor de raportare catre Comisia Europeana, conform Directivelor europene.

Stabilirea unei obligatii in sarcina tribunalelor de a transmite catre ANAP o copie dupa hotararea motivata pronuntata de catre acestea va permite ANAP sa analizeze, centralizeze si proceseze datele cu privire sistemul de remedii, precum si sa identifice eventualele probleme ce pot aparea in implementarea legislatiei privind achizitiile publice si sa stabileasca directiile necesare pentru rezolvarea acestor probleme.

b)  Intarirea sistemului de control prin:

A58. Evaluarea aplicarii mecanismului de control financiar preventiv care vizeaza achizitiile publice, asa cum a fost dezvoltat urmare a implementarii masurilor prevazute de SNAP adoptata in 2015, inclusiv a regulilor de integritate si a modului in care independenta responsabililor poate fi intarita.

A59. Evaluarea eficientei si eficacitatii sistemului de control ex ante si identificarea oportunitatilor de imbunatatire graduala pentru a sprijini eforturile ANAP cu privire la dezvoltarea capacitatii si pentru a asigura o mai mare responsabilizare a autoritatilor contractante. In plus, evaluarea va avea in vedere posibilitatea introducerii unor functionalitati in SEAP care sa permita identificarea facila a procedurilor care sa faca obiectul actiunilor tematice initiate ca parte a functiei de supervizare

A60. Analiza regulata de catre ANAP a problemelor identificate de institutiile competente cu realizarea controlului ex ante si ex post / auditurilor cu privire la achizitii publice cu scopul identificarii masurilor necesare pentru remedierea acestora si asigurarea unei abordari unitare.

A61. In acest scop, este necesara elaborarea unei metodologii de colectare, procesare si analiza a datelor cu privire la problemele identificate de institutiile competente cu realizarea controlului ex ante si ex post / auditurilor cu privire la achizitii publice. Folosirea datelor din sistemul de control pentru identificarea problemelor sistemice si apoi actualizarea ghidului online al achizitiilor publice contribuie la clarificarea modului in care pot fi evitate astfel de probleme si la sporirea intelegerii si increderii la nivelul autoritatilor contractante.

A62. Analiza eficientei mecanismelor de combatere a fraudei si asigurarea de indrumare clara cu privire la corelatia intre gravitatea deviatiei de la norma, forma de vinovatie cu care a actionat functionarul public si consecintele generate de aceasta conduita pe de o parte si, pe de alta parte forma de raspundere care poate fi angajata pentru a sanctiona eficient, predictibil si proportional aceste incalcari ale normelor legale.

A63. Analiza legislatiei si a elaborarea unor indrumari cu privire la responsabilitatea personala si institutionala aferente activitatii de achizitii publice pentru a asigura ca prevederile sunt clare iar distinctia intre eroare, neglijenta si frauda este pe deplin inteleasa, astfel incat autoritatile contractante si consilierii in achizitii publice sa se concentreze pe adoptarea in cadrul achizitiilor pe care le deruleaza a modalitatilor cele mai potrivite pentru obtinerea beneficiilor. Este important ca reglementarea si practica in aceasta materie sa fie predictibile si sa inglobeze principiul proportionalitatii intre gravitatea faptei si forma de raspundere angajata. Prin claritate, proportionalitate si predictibilitate se va inlatura reticenta personalului din cadrul autoritatilor contractante implicat in procesul de achizitii publice sa foloseasca abordari inovatoare pentru indeplinirea obiectivelor.

5.5.2.  Rezultate asteptate

 Impactul Strategiei pe termen mediu si lung vizeaza obtinerea urmatoarelor rezultate asteptate in urma implementarii directiilor de actiune care vor contribui la indeplinirea obiectivului specific (OS 5) : Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control:

• Accesul ANAP la o gama mai larga de informatii si date cu privire la procesele de achizitie publica derulate prin intermediul platformei SEAP ;
• Utilizarea informatiilor furnizate de catre SEAP in vederea analizarii modului de functionare a sistemului de achizitii publice pentru luarea masurilor de care se impun pentru imbunatatirea functionarii acestuia si formularea politicilor in domeniu;
• Colaborare imbunatatita intre institutiile responsabile cu gestionarea fondurilor UE si principalele institutii ale sistemului de achizitii publice in scopul asigurarii unei abordari unitare in materia achizitii publice;
• Informatiile relevante privind achizitiile publice sunt partajate in mod eficient intre toate institutiile cu responsabilitati din cadrul sistemului achizitiilor publice ;
• Asigurarea accesului la datele si informatiile aferente achizitiilor publice strategice derulate prin intermediul platfprmei SEAP;
• Datele din SEAP sunt cuprinzatoare si fiabile, respecta prevederile Regulamentelor europene, asigura transparenta si faciliteaza monitorizarea si supervizarea sistemului de achizitii
• Sistemul de control ex-ante al achizitiilor publice este imbunatatit si capabil sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor publice precum si respectarea integritatii achizitiilor publice derulate de catre autoritatile contractante. Sistemul de control ex ante este eficient si proportional cu nivelul de Actiunile pentru asigurarea integritatii sistemului de achizitii publice contribuie la reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene, sprijinind autoritatile contractante in derularea cu succes a proceselor de achizitii.Mecanismele pentru combaterea fraudei in domeniul achizitiilor publice sunt mai eficiente.

SECTIUNEA III – IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

 6.  Implicatii bugetare si sursele de finantare

 Implementarea prezentei Strategii se va realiza in limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2027.

Finantarea actiunilor va fi asigurata din bugetele institutiilor responsabile, in limita sumelor aprobate anual pentru aceasta destinatie. Pentru cazurile in care aceste resurse nu sunt inca asigurate, este important ca fiecare institutie publica sa isi revizuiasca prioritatile bugetare pentru a asigura reflectarea in bugetele pentru anii 2023-2027 a resurselor bugetare minimale.

In vederea indeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute in vedere si surse de finantare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile acordate prin PNRR, fondurile structurale aferente perioadei 2021- 2027 sau finantarea externa oferita de alte organizatii (spre exemplu, BM sau Banca Europeana de Investitii). Accesarea surselor de finantare alternative revine fiecarei institutii responsabile de realizarea actiunilor.

Finantarea unei parti importante dintre actiunile prevazute in Planul de actiune este asigurata prin PNRR, ANAP fiind institutia responsabila de realizarea jaloanelor corespunzatoare Componentei C7 – Transformare digitala, Investitia 7 – Implementarea formularelor electronice e-Forms in domeniul achizitiilor publice si a Componentei C14 – Buna guvernanta, OS 5, Reforma 8 – Reformarea sistemului national de achizitii publice.

O parte dintre actiunile prevazute in cadrul Planului de actiune aferent prezentei strategii care se afla in responsabilitatea ANAP sunt finantate prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020, in cadrul proiectului „Sprijin in implementarea SNAP prin consolidarea capacitatii administrative a ANAP si a autoritatilor contractante” – cod SIPOCA 625.

De asemenea, o parte dintre actiunile incluse in Planul de actiune aferent prezentei strategii care au ca obiectiv imbunatatirea eficacitatii si eficientei sistemului de remedii sunt finantate prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic (IST) 2021-2027, gestionat de catre Directia Generala de Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene, in cadrul proiectului

„Masuri pentru sprijinirea eficientei sistemului de achizitii publice din Romania, cu accent pe reglementarile privind remediile si caile de atac”.

7.  Implicatii asupra cadrului juridic

 Atingerea obiectivelor specifice avute in vedere prin prezenta Strategie presupune modificarea si completarea unor acte normative, si dupa caz, emiterea unor noi acte normative aferente directiilor de actiune stabilite.

7.1  Achizitii strategice

Astfel, pentru indeplinirea obiectivului specific (OS 1) – ”Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pietele de achizitii publice si asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si de inovare” este necesar sa fie intreprinse urmatoarele demersuri legislative :

1. Cu privire la achizitiile publice ecologice
   • Abrogarea Legii 69/2016 privind achizitiile publice verzi;
   • Modificarea si completarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi;
   • Elaborarea HG pentru aprobarea Planului national de achizitii publice ecologice, prin care vor fi stabilite tinte multianuale
2. Cu privire la achizitiile publice responsabile social
   • Se vor actualiza prevederile in materia achizitiilor publice responsabile social, respectiv se va modifica Legea 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, intrucat aceasta include trimiteri la prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, act normativ abrogat din anul 2006.

7.2  Achizitii centralizate

Pentru indeplinirea obiectivului specific (OS 2) – ”Eficientizarea activitatii de achizitii publice si obtinerea de economii prin utilizarea achizitiilor centralizate si cresterea capacitatii administrative a unitatilor de achizitii centralizate (UCA)” este necesar sa fie intreprinse urmatoarele demersuri legislative:

• completarea cadrului legislativ existent aplicabil ONAC (si MS) prin actualizarea listei de produse, servicii si lucrari ce pot fi achizitionate de acestea in regim centralizat, in baza analizei efectuate de BM in acest sens;
• completarea cadrului legislativ existent aplicabil ONAC (si celorlalte UCA) in sensul deschiderii accesului oricaror UCA la PEAPC prin inregistrarea lor ca utilizatori in sistem, cu dreptul de a accesa toate functionalitatile necesare planificarii si derularii procedurilor de atribuire a contractelor-cadru, precum si monitorizarii implementarii contractelor subsecvente;
• completarea cadrului legislativ cu privire la integrarea si interoperabilitatea bazelor de date, pentru a permite ANAP si tuturor celorlalte institutii sau organisme cu atributii si responsabilitati in domeniul achizitiilor centralizate (Registrul Comertului, ANAF, Curtea de Conturi, PCUe, CNSC, CC etc.) accesul la datele si informatiile disponibile in PEAPC.

7.3  Transparenta

Pentru indeplinirea obiectivului specific (OS 3) – “Consolidarea increderii in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei procesului de achizitiile publice” este necesara elaborarea si adoptarea unui act normativ care va avea ca scop consolidarea tuturor reglementarilor aplicabile in domeniul achizitiilor publice.

7.4  Profesionalizarea

Pentru indeplinirea obiectivului specific (OS 4) – ”Continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie” si punerea in aplicare a actiunilor prevazute in legatura cu profesionalizarea achizitiilor publice este necesar sa fie intreprinse urmatoarele demersuri legislative, respectiv modificarea si completarea urmatoarelor acte normative :

• OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru introducerea unei functii publice de conducere specifice in domeniul achizitiilor publice;
• OUG nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, pentru clarificarea functiei de initiere si elaborare a documentelor de politica publica in domeniul profesionalizarii achizitiilor publice;
• HG nr. 634/2015 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Ordinul Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale 1832/2011 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere), pentru introducerea ocupatiei de Manager achizitii publice.

7.5  Monitorizare, supervizare, control

 Pentru indeplinirea obiectivului specific (OS 5) – ”Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control” si punerea in aplicare a actiunilor prevazute in legatura cu monitorizarea,supervizarea si controlul este necesar sa fie intreprinse urmatoarele demersuri legislative, respectiv:

Completarea Legii nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor prin includerea unei obligatii in sarcina tribunalelor de a transmite catre ANAP deciziile motivate pronuntate ca urmare a sesizarii de catre operatorii economici cu contestatii in materia achizitiilor publice (similar prevederilor art. 35 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 ce impune aceasta obligatie in sarcina Curtilor de Apel) si adaugarea unei anexe care sa includa modelul de formular de raportare a datelor privind litigiile in materie de achizitii publice solutionate de catre instantele de judecata (tribunale, Curti de Apel).

8.  Proceduri privind monitorizarea, evaluarea si actualizarea strategiei

 8.1.  Monitorizarea, evaluarea si actualizarea strategiei

 Monitorizarea prezentei Strategii se va realiza de catre ANAP prin structurile responsabile, conform atributiilor stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare al ANAP si procedurile instituite la nivelul institutiei.

Anual, fiecare institutie responsabila de implementarea prezentei Strategii si a Planului de actiune aferent acesteia va comunica ANAP, pana la finalul lunii ianuarie, un plan de activitati care va detalia actiunile din Planul de actiune, la nivel de activitati, responsabili si termene, pentru anul in curs. Planul anual de activitate consolidat pentru implementarea Strategiei va fi elaborat de ANAP pana la finalul lunii februarie. Planurile anuale de activitati vor sta la baza monitorizarii implementarii Strategiei si a Planului de actiune aferent acesteia, de catre structurile specializate din cadrul ANAP.

ANAP va realiza o activitate constanta de monitorizare a informatiilor privind implementarea Strategiei. Monitorizarea Strategiei va avea in vedere atat realizarea rezultatelor actiunilor (outputs), cat si realizarea rezultatelor politicii publice (outcomes), prin urmarirea indicatorilor de realizare a actiunilor prevazute in planul de actiune (indicatori de rezultat), precum si a indicatorilor privind rezultatele politicii publice (indicatori de impact).

Procesul de monitorizare a implementarii actiunilor prevazute in planul de actiune aferent Strategiei va cuprinde atat activitatea de monitorizare continua cat si activitatea de raportare. Activitatea de monitorizare continua se va realiza in doua etape, respectiv etapa de colectare a informatiilor privind implementarea si realizarea actiunilor aferente obiectivelor prevazute in Strategie si etapa de analiza a informatiilor, care va consta in sistematizarea si prelucrarea informatiilor privind implementarea actiunilor cuprinse in Strategie.

Pe baza informatiilor colectate va fi comparata situatia curenta cu cea de referinta, va fi analizat gradul de realizare a obiectivelor si stadiul actiunilor prevazute in Planul de actiune. Dupa caz, se va proceda la elaborarea de propuneri care sa previna neindeplinirea obiectivelor ori care sa remedieze situatiile in cazul depasirii termenelor asumate prin planul de actiune si, dupa caz, vor fi realizate demersuri in vederea identificarii cauzelor care genereaza deficiente in realizarea actiunilor.

In vederea asigurarii implementarii corespunzatoare a obiectivelor specifice, ANAP va identifica si elabora solutiile necesare pentru depasirea deficientelor, in colaborare cu institutiile responsabile de realizarea respectivului obiectiv.

In cadrul procesului de monitorizare, in paralel cu activitatea de monitorizare continua, structura responsabila din cadrul ANAP va efectua activitatea de raportare, care se va realiza prin elaborarea rapoartelor de progres privind stadiul indeplinirii actiunilor asumate prin Strategie, in vederea prezentarii acestora conducerii ANAP si dupa caz, Comitetului Interministerial pentru Achizitii Publice, Guvernului Romaniei si/sau Comisiei Europene.

Rapoartele de progres privind stadiul indeplinirii actiunilor asumate prin Strategie vor fi elaborate semestrial sau ori de cate ori este necesar.

Evaluarea Strategiei se va realiza la finalul perioadei de implementare si se va finaliza prin elaborarea unui raport in care va fi analizata indeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategie.

In masura in care domeniul achizitiilor publice necesita continuarea interventiei pentru atingerea obiectivelor se va realiza actualizarea Strategiei la momentul expirarii perioadei de implementare. Strategia poate face obiectul actualizarii in contextul unor situatii de urgenta ce justifica modificarea in timpul implementarii sau in vederea alinierii cu prioritatile europene.

8.2.  Indicatori

 Pe parcursul perioadei de monitorizare urmeaza a fi utilizati trei tipuri de indicatori, respectiv: indicatori de proces, indicatori de impact si indicatori de rezultat.

Indicatorii de proces si indicatorii de impact prevazuti in cadrul prezentului capitol masoara gradul de indeplinire a obiectivelor Strategiei.

Indicatorii de proces vizeaza rezultatul evaluarii performantei sistemului in ansamblu in raport cu obiectivul general. Indicatorii de impact masoara gradul de indeplinire a obiectivelor specifice.

Pe baza indicatorilor de rezultat este evaluat gradul de indeplire a actiunilor, acestia fiind inclusi in Planul de actiune aferent Strategiei.

Obiectiv general	Indicatori de proces
Promovarea utilizarii achizitiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienta si redresarea economica a Romaniei, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si inovatoare si a accesului crescut al IMM- urilor la piata achizitiilor publice	-performanta Romaniei in realizarea de achizitii strategice; -cresterea capacitatii autoritatilor contractante prin profesionalizare si prin utilizarea achizitiilor publice centralizate;
Obiective specifice	Indicatori de impact
OS 1 – Utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice şi asigurarea beneficiilor sociale, de mediu şi de inovare	I.1 Procentul din (a) numărul total al procedurilor de achiziţii publice iniţiate într-un an calendaristic şi (b) numărul procedurilor de achiziţii publice iniţiate pentru care criterii care contribuie la realizarea de achiziţii ecologice au fost incluse în documentaţia de atribuire în cadrul criteriilor de calificare şi selecţie, ca cerinţe minime la nivelul caietului de sarcini sau ca factori de evaluare parte a criteriului de atribuire; I.2 Procentul din: (a) numărul total al procedurilor de achiziţii publice iniţiate într-un an calendaristic (b) numărul procedurilor de achiziţii publice iniţiate pentru care criterii care contribuie la realizarea de achiziţii sociale au fost incluse in documentaţia de atribuire în cadrul criteriilor de calificare şi selecţie, ca cerinţe minime la nivelul caietului de sarcini sau ca factori de evaluare parte a criteriului de atribuire; I.3 Procentul din: (a) numărul total al procedurilor de achiziţii publice iniţiate într-un an calendaristic; (b) numărul procedurilor de achiziţii publice iniţiate într-un an calendaristic de către autorităţi/entităţi contractante care atribuie contracte de achiziţii publice de inovare; I.4 Procentul procedurilor iniţiate de către unităţile centralizate de achiziţii şi ONAC pentru care: (a) criterii care contribuie la realizarea de achiziţii responsabile social şi/sau (b) criterii care contribuie la realizarea de achiziţii ecologice au fost incluse in documentaţia de atribuire în cadrul criteriilor de calificare şi selecţie, ca cerinţe minime la nivelul caietului de sarcini sau ca factori de evaluare parte a criteriului de atribuire; I.5 Gradul de participare al IMM în cadrul procedurilor de achiziţii publice iniţiate ( numărul de operatori economici cu statut de IMM participanţi la proceduri de achiziţii publice raportat la numărul total de operatori economici participanţi la proceduri de achiziţii publice).
OS 2 – Obtinerea de economii si eficientizarea proceselor prin utilizarea achizitiilor centralizate	I.6 Procentul procedurilor de achiziţii publice iniţiate de către unităţile centralizate de achiziţii şi ONAC din totalul de proceduri de achiziţii publice iniţiate; I.7 Numărul produselor şi serviciilor nou introduse pentru a fi achiziţionate în sistem centralizat; I.8 Evoluţia numărului de autorităţi contractante care apelează la ONAC/unităţi centralizate de achiziţii, respectiv numărul de noi autorităţi contractante care efectuează achiziţii prin intermediul ONAC sau al unităţilor centralizate de achiziţii.
OS 3 – Consolidarea increderii in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei procesului de achizitii publice	I.9  Gradul de publicare in conformitate cu Standardul Datelor de Contractare Deschise, a informatiilor si datelor privind achizitiile publice; I.10 Gradul de incredere a ONG-urilor, mass-media si ai reprezentantilor mediului de afaceri referitor la transparenta sistemului de achizitii publice; I.11 Numarul proiectelor de acte normative in care au fost identificate prevederi specifice achizitiilor publice; I.12  Gradul de satisfactie a autoritatilor/entitatilor contractante si operatorilor economici referitoare la instrumentele operationale elaborate si puse la dispozitie.
OS 4 – Continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie	I.13     Gradul de crestere a capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii publice; I.14   Gradul de fluctuatie a profesionistilor din achizitii publice. I.15        Scaderea numarului de solutii neunitare la nivelul sistemului de remedii;
OS 5 – Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control	I.16   Numarul de indicatori suplimentari ce vor putea fi calculati prin noi date si informatii avute la dispozitie in vederea evaluarii functionarii sistemului; I.17  Numar / sisteme interconectate; I.18    Numarul institutiilor care furnizeaza regulat si complet date si informatii cu privire la rezultatul contestatiilor si plangerilor; I.19   Gradul de incredere a autoritatilor contractante in controlul ex ante; I.20      Numarul de probleme sistemice identificate si masurile de imbunatatire agreate si implementate; I.21  Gradul de satisfactie a (a) autoritatilor contractante, (b) operatorilor economici si (c) organizatiilor neguvernamentale cu privire la eficacitatea mecanismelor de combatere a fraudei; I.22   Procentul autoritatilor contractante / practicienilor din domeniul achizitiilor publice care afirma ca regulile cu privire la responsabilitatea personala si institutionala sunt bine delimitate. I.23  Numarul deciziilor privind contestatiile judiciare cu privire la procedurile de achizitii publice pronuntate de tribunale care sunt comunicate ANAP. I.24    Numarul tribunalelor care transmit catre ANAP deciziile privind contestatiile judiciare cu privire la procedurile de achizitii publice procedurile de achizitii publice

8.3.  Institutii responsabile

 Avand in vedere rolul fundamental pe care ANAP il are cu privire la formularea la nivel de conceptie, promovarea si implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice, stabilirea si implementarea sistemului de verificare si control al aplicarii unitare a dispozitiilor legale si procedurale in domeniul achizitiilor publice, precum si monitorizarea functionarii eficiente a sistemului de achizitii publice, ANAP va avea rolul principal in ceea ce priveste implementarea directiilor de actiune prevazute in Strategie si urmarirea rezultatelor asteptate.

Implementarea prezentei Strategii si a Planului de actiune aferent acesteia se bazeaza pe cooperarea loiala dintre toate institutiile responsabile de realizarea actiunilor si atingerea indicatorilor prevazuti in cadrul directiilor de actiune. In cazul in care responsabilitatea realizarii unor actiuni revine mai multor institutii, institutia responsabila care asigura coordonarea implementarii respectivei actiuni este cea care are principala competenta in gestionarea ariei de interventie respective. La nivelul Planului de actiune, institutia coordonatoare este cea mentionata prima in sirul institutiilor responsabile de implementarea actiunii respective.

De asemenea, in contextul complexitatii si multidimensionalitatii achizitiilor publice ANAP va fi sprijinita in indeplinirea rolului sau de catre institutii si autoritati publice cu roluri si competente specifice in ariile lor de actiune. Institutiile responsabile pentru realizarea actiunilor sunt nominalizate in Planul de actiune.

De asemenea, avand in vedere sfera larga de cuprindere si grupurile tinta urmarite, in implementarea prezentei Strategii ANAP va colabora cu asociatii ale unitatilor administrativ- teritoriale din Romania (i.e., Asociatia Municipiilor din Romania; Asociatia Comunelor din Romania; Asociatia Oraselor din Romania; Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania) si de diferite asociatii ale specialistilor/expertilor in achizitii publice din Romania (i.e., Asociatia Nationala a Specialistilor in Achizitii; Asociatia Specialistilor in Achizitii Publice din Romania; Sindicatul National al Specialistilor in Achizitii Publice; Asociatia Expertilor in Achizitii; Asociatia Romana pentru SmartCity; sau Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii).

ANEXA – PLAN DE ACTIUNE

PLAN DE ACTIUNE SNAP 2023-2027

Obiective specifice	Actiuni principale	Termen de realizare	Institutii responsabile/ colaboratoare	Rezultate asteptate	Indicatori de rezultat	Monitorizare si evaluare
1. Utilizarea achizitiilor publice ca instrument strategic, inclusiv asigurarea accesului IMM- urilor la pietele de achizitii publice si asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si de inovare	A1. Infiintarea unui centru de competente in materie de achizitii publice sustenabile si de inovare in cadrul ANAP	Trimestrul I 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Departamentul pentru Dezvoltare Durabila ONG-uri si asociatii (cum ar fi Asociatia Romana pentru Orase	Centru de competente privind achizitiile publice sustenabile si de inovare infiintat in cadrul ANAP	Un centru de competente functional	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A2. Completarea Ghidului Online gestionat de catre ANAP cu sectiuni/aspecte privind achizitiile publice ecologice, responsabile social si de inovare	Trimestrul IV 2024	Trimestrul IV 2024Responsabil: ANAP Colaboratori: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor ONAC	Ghidul online completat cu sectiunile dedicate achizitiilor publice ecologice, responsabile social si de inovare	Numarul de accesari ale sectiunilor relevante incluse in Ghidul online privind achizitiile publice gestionat de ANAP	Numarul de accesari ale sectiunilor relevante incluse in Ghidul online privind achizitiile publice gestionat de ANAPActivitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A3. Elaborarea si implementarea unui program regulat de conferinte si seminarii, cu implicarea directa a mediului academic si a mediului de afaceri in aceste activitati	Trimestrul III 2024 ca data de incepere si apoi recurenta anuala pentru conferinte, respectiv recurenta lunara/trimestriala pentru organizarea de training-uri si seminarii (dupa caz)	Responsabil: ANAP Colaboratori: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Ministerul Educatiei Institutul National de Administratie Consiliul Concurentei	Un program de conferinte elaborat	Conferinte si seminarii organizate conform programului	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A4. Oferirea de sprijin unitatilor de achizitie centralizata in derularea de proceduri de achizitii centralizate strategice in sectoare de interes prin Centrul de expertiza din cadrul ANAP si diseminarea bunelor practici privind achizitiile publice sustenabile si de inovare identificate la nivelul unitatilor de achizitii centralizate	Trimestrul II 2025 ca data de incepere si apoi in mod continuu	Responsabil: ANAP Colaboratori: ONAC Ministerul Sanatatii BAGR (Baza Aprovizionare, Gospodarie si Reparatii – achizitie centralizata pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor) Alte unitati de achizitii centralizate la nivel local si central BAGR (Baza Aprovizionare, Gospodarie si Reparatii – achizitie centralizata pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor) Alte unitati de achizitii centralizate la nivel local si central	ONAC, UCA locale si UCA pe sectoare(ex. sanatate) sunt sprijinite cu privire la includerea in documentatiile de atribuire a unor criterii de mediu, sociale si de inovare Exemple de bune practici privind achizitiile publice sustenabile si de inovare identificate la nivelul unitatilor de achizitii centralizate sunt impartasite cu toti cei implicati in sectorul achizitiilor publice in cadrul unei sectiuni distincte dedicata achizitiilor centralizate din Ghidul Online Exemple de bune practici privind achizitiile publice sustenabile si de inovare identificate la nivelul unitatilor de achizitii centralizate sunt impartasite cu toti cei implicati in sectorul achizitiilor publice in cadrul unei sectiuni distincte dedicata achizitiilor centralizate din Ghidul Online	Numarul de solicitari pentru care s-a acordat consiliere privind utilizarea de criterii de mediu, sociale si de inovare Numarul de accesari ale sectiunii privind achizitiile centralizate din cadrul Ghidului online	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A5. Continuarea implementarii programului de instruire dezvoltat in cadrul proiectului SIPOCA 625	Trimestrul II 2025	Responsabil: Institutul National de Administratie Colaboratori: Autoritati/entitati contractante ANAP	Includerea unor sectiuni suplimentare privind achizitiile strategice in cadrul programului de instruire Organizarea de sesiuni de formare privind achizitiile strategice	Sectiuni suplimentare incluse in programul de instruire privind achizitiile strategice Numarul de sesiuni de formare furnizate privind achizitiile strategice	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A6. Dezvoltarea si implementarea unui ghid si a unui modul de instruire cu privire la achizitiile publice sustenabile si de inovare adresat managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante	Trimestrul III 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: Autoritati/entitati contractante Universitati INA	Sectiune suplimentara privind achizitiile publice sustenabile si de inovare adresata managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante integrata in Ghidul online gestionat de ANAP Modul de instruire elaborat cu privire la achizitiile publice sustenabile si de inovare adresat managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante	Numarul de accesari ale Ghidului de pe site-ul ANAP Un program de perfectionare organizat, care va contine un modul de instruire cu privire la achizitiile publice sustenabile si de inovare, dedicat managementului ierarhic superior din cadrul autoritatilor contractante	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A7. Oferirea de sesiuni de formare institutiilor si organismelor cu atributii de verificare si control in domeniul achizitiilor publice pentru familiarizarea acestora cu conceptul de achizitii publice realizate in mod strategic	Trimestrul III 2025 si apoi in mod continuu	Responsabil: Institutul National de Administratie Colaboratori: ANAP Curtea de Conturi a Romaniei Autoritatea de Audit Autoritati de Management Ministerul Finantelor- Serviciul de Inspectie Fonduri Europene si Compartimentele de verificare si control achizitii publice	Stabilirea unui program de sesiuni de formare cu privire la conceptul de achizitii publice strategice adresate institutiilor de control	Numar de sesiuni de formare organizate conform programului	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A8. Realizarea unui sondaj pentru a identifica conditiile/necesitatile care contribuie la realizarea de achizitii publice strategice de catre autoritatile publice	Trimestrul II 2024 Trimestrul II 2026	Responsabil: ANAP Colaboratori: Autoritati/entitati contractante Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei Consiliul Concurentei	Conditiile/ necesitatile care contribuie la realizarea de achizitii publice ecologice, responsabile social si de inovare sunt identificate	Sondajul este realizat si lansat periodic prin SEAP   Rezultatele cercetarii sunt interpretate	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A9. Crearea unui instrument/mecanism de evaluare si raportare a impactului social al achizitiilor strategice	Trimestrul I 2027	Responsabil: ANAP Colaboratori: Universitati/ centre de cercetare Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vietii	Instrumentul / mecanismul de evaluare si raportare a impactului social al achizitiilor strategice este creat Evaluarea impactului social general al achizitiilor strategice si identificarea de exemple de bune practici care pot fi diseminate catre autoritatile contractante	Gradul de utilizare a instrumentului / mecanismului	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A10. Abrogarea Legii nr.69/2016 privind achizitiile publice verzi	Trimestrul IV 2023	Responsabili: ANAP	Legea nr.69/2016 privind achizitiile publice verzi abrogata	Act normativ de abrogare a Legii nr.69/2016 privind achizitiile publice verzi aprobat si publicat in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A11. Modificarea si completarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi	Trimestrul IV 2023	Responsabili: ANAP	Legislatia in domeniul achizitiilor publice modificata si completata cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi	Acte normative de modificare si completare a legislatiei in domeniul achizitiilor publice cu prevederi specifice achizitiilor publice verzi aprobate si publicate in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A12. Elaborarea si adoptarea Planului national de achizitii ecologice	Trimestrul I 2024	Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Colaborator: ANAP	Planul national de achizitii ecologice elaborat si adoptat	Act normativ privind Planul national de achizitii ecologice aprobat si publicat in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A13. Stabilirea unor indicatori privind impactul asupra mediului a celor mai frecvent achizitionate produse, servicii si lucrari, impreuna cu stabilirea unor tinte pentru atingerea acestor indicatori, in baza cadrului legal existent	Trimestrul I 2024	Responsabili: Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Departamentul pentru Dezvoltare Durabila ANAP Colaboratori: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului ONG-uri si asociatii (cum ar fi Asociatia Romana pentru Orase Inteligente si Mobilitate, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene, Asociatia Nationala a Expertilor in Achizitii Publice)	Indicatorii si tintele sunt stabilite	Act normativ cu privire la indicatorii privind impactul asupra mediului si tintele aferente acestora adoptat/publicat in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A14. Clarificarea cadrului legislativ privind optiunea de rezervare a contractelor catre persoane juridice fara scop lucrativ, intreprinderi sociale, intreprinderi sociale de insertie si unitati protejate autorizate, inclusiv a celor acreditate ca furnizori de servicii sociale	Trimestrul I 2024	Responsabili: ANAP Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati Federatia ONG- urilor pentru Servicii Sociale Agentia Nationala de Plati si Inspectie Sociala RISE Romania – Reteaua Romana a Intreprinderilor de Incluziune Sociala DIZABNET – Reteaua romaneasca de furnizori de servicii pentru persoanele cu deficiente	Prevederi ale cadrului legal clare si actualizate in ceea ce priveste atribuirea de contracte rezervate de catre autoritatile/ entitatilre contractante   Indicatori si tinte stabilite	Act normativ privind optiunea de rezervare a contractelor catre intreprinderi sociale de insertie si unitati protejate autorizate adoptat   Actualizarea prevederilor Legii nr. 350/2005 referitoare la achizitiile publice	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A15. Elaborarea si adoptarea Planului national pentru achizitii publice responsabile social	Trimestrul I 2025	Responsabili:   ANAP   Colaboratori:   Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale   Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale	Analiza       privind categoriile         de produse,    servicii, lucrari pentru care vor fi stabilite tinte in Planul national pentru       achizitii publice responsabile social   Plan         national pentru       achizitii publice responsabile social elaborat si aprobat	Un         Studiu         de fundamentare a tintelor elaborat   Act normativ privind Planul national pentru achizitii             publice responsabile         social adoptat	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei SNAP
	A16. Organizarea unor ateliere de lucru / sesiuni de instruire destinate persoanelor juridice fara scop lucrativ, intreprinderilor sociale, intreprinderilor sociale de insertie si unitatilor protejate, inclusiv a celor acreditate cafurnizori de servicii sociale	Trimestrul III 2025 si apoi in mod regulat	Responsabil:   ANAP   Colaboratori:   Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Institutul National de Cercetare	Stabilirea unui program pentru organizarea de ateliere de lucru / sesiuni de instruire	Atelierele de lucru / Sesiunile de instruire sunt organizate conform programului stabilit	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A17. Dezvoltarea unor instrumente operationale (instructiuni care sa cuprinda exemple de buna practica si dezvoltarea bibliotecii de spete) destinate asigurarii unei	Trimestrul II 2024	Responsabili: ANAP Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Ministerul Educatiei Ministerul Finantelor	Instrumentele operationale (instructiuni, exemple de bune practici, inclusiv dezvoltarea bibliotecii de spete) sunt realizate	Numar de accesari ale instrumentelor operationale din cadrul Bibliotecii de spete Prevederile legislative privind conceptul de achizitii publice in domeniul inovarii	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A18. Analizarea si clarificarea cadrului legal cu privire la finantarea contractelor de achizitii publice de inovare	Trimestrul II 2024	Responsabili: Secretariatul General al Guvernului Ministerul Finantelor Colaboratori: ANAP Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene	Cadru legal analizat si clarificat/actualizat privind finantarea contractelor de achizitii publice de inovare	Prevederi legislative privind finantarea contractelor de achizitii publice de inovare si, dupa caz, privind modificarea Legii 500/2002 privind finantele publice adoptate si publicate in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A19. Stimularea inovarii prin intermediul achizitiilor publice prin stabilirea unei platforme de dialog strategic cu sectorul privat, inclusiv prin crearea unui Catalog online de solutii inovatoare	Trimestrul II 2026	Responsabili: ANAP Ministerul Antreprenoriatului si Turismului Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov Colaboratori: Asociatia Romana pentru Orase Inteligente si Mobilitate Camere de Comert Straine ANIS (Asociatia patronala romaneasca a industriei IT &C din toate sectoarele)	Platforma de dialog este realizata si functionala   Catalogul online este realizat si functional	Numarul de inscrieri in platforma de dialog   Numarul de accesari ale Catalogului online de solutii inovatoare	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A20. Infiintarea unui Centru pilot la nivel guvernamental cu rol de Broker de Inovare in evaluarea fezabilitatii solutiilor propuse a fi implementate prin	Trimestrul II 2027	Responsabil: ANAP Colaboratori: Secretariatul General al Guvernului Ministerul Antreprenoriatului si Turismului Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii	Centrul Pilot este infiintat la nivel guvernamental	Centrul Pilot functional   Numarul de solicitari de asistenta primite de catre Centrul pilot pentru evaluarea fezabilitatii solutiilor propuse	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A21. Infiintarea unui Grup de lucru la nivel de Guvern cu rol in indrumarea si asistenta autoritatilor/ entitatilor contractante in realizare de achizitii publice de inovare si centralizarea informatiilor legate de implementarea de achizitii publice de inovare	Trimestrul III 2025	Responsabili: ANAP Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Toate ministerele din cadrul Guvernului	Grupul de lucru infiintat Informatii colectate privind desfasurarea achizitiilor publice in domeniul inovarii Asistenta tehnica oferita autoritatilor contractante cu privire la implementarea de achizitii publice de inovare	Numarul autoritatilor / entitatilor contractante carora le-a fost acordata asistenta tehnica de catre grupul de lucru	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A22. Asigurarea accesului IMM-urilor la piata achizitiilor publice prin implementarea unei platforme de dialog intre reprezentantii sectorului public si ai IMM-urilor, continuarea simplificarii legislatiei si dezvoltarea in continuare a unor documentatii standard	Trimestrul II 2026	Responsabili: ANAP Ministerul Antreprenoriatului si Turismului Colaboratori: Consiliul National al IMM-urilor din Romania Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene ONAC	Platforma de dialog este realizata si functionala Cadrul legislativ este simplificat Documentatii standard noi	Numarul de conferinte si/sau ateliere de lucru organizate Numarul documentatiilor standard elaborate Consultari de piata efectuate	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A23. Implementarea unui program de dezvoltare a aptitudinilor IMM-urilor in materie de achizitii publice	Trimestrul I 2027	Responsabili: ANAP Ministerul Antreprenoriatului si Turismului Ministerul Economiei Colaboratori: Consiliul National al IMM-urilor din Romania	Program de instruire pentru IMM-uri in domeniul achizitiilor publice dezvoltat si implementat	Numarul IMM-urilor participante la programul de instruire	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
2. Obtinerea de economii si eficientizarea proceselor prin utilizarea achizitiilor centralizate	A24. Extinderea domeniului de aplicare a achizitiilor centralizate in administratia centrala, in special in sectoarele sanatatii, educatiei, transporturilor si digitalizarii, care sunt prioritare in PNRR	Trimestrul I 2025	Responsabili: ANAP Ministerul Finantelor ONAC Colaboratori: Ministerul Sanatatii Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Ministerul Educatiei Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii	Categoriile de bunuri si servicii care sunt achizitionate centralizat de catre entitatile care activeaza in sectoarele sanatatii, educatiei, transporturilor si digitalizarii identificate   Actualizarea HG nr. 119/2019 cu categoriile de bunuri si servicii identificate prin studiu/analiza care pot fi achizitionate centralizat	Un studiu/analiza elaborat prin care sunt identificate categoriile de bunuri si servicii specifice care pot face obiectul achizitiei centralizate in sectoarele prioritate identificate Act normativ privind actualizarea HG nr. 119/2019 cu categoriile de bunuri si servicii care pot fi achizitionate centralizat rezultate in urma studiului/analizei, aprobat si publicat in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A25. Colaborarea cu UCA la nivel local pentru a revizui produsele incluse sau planificate a fi incluse si potentialul de extindere si revizuire.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: UCA la nivel local ONAC	Analiza/studiu privind revizuirea gamei de produse si servicii care pot fi achizitionate in sistem centralizat	Categorii de produse si servicii achizitionate in sistem centralizat actualizate conform analizei	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A26. Consultanta prin furnizarea de indrumare si documentatii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local	Trimestrul IV 2024	Responsabil:   ANAP Colaboratori: UCA la nivel local ONAC	Foi de parcurs, indrumare si documentatii privind crearea de noi UCA la nivel local disponibile	Numarul autoritatilor carora le-a fost acordata indrumare privind UCA la nivel local	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A27. Promovarea utilizarii platformei informatice a ONAC de catre alte UCA	Trimestrul IV 2023	Responsabil: ONAC Colaboratori: ANAP UCA la nivel local	Plan de promovare a utilizarii platformei informatice a ONAC realizat	Masurile prevazute in planul de promovare sunt implementate	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A28. Cresterea capacitatii administrative a autoritatilor contractante in domeniul achizitiilor centralizate	Trimestrul IV 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: ONAC Ministerul Sanatatii Alte UCA de la nivel local si central	Indrumare si documentatii necesare pentru a sprijini crearea de noi UCA la nivel local elaborate Centrul de expertiza privind achizitiile centralizate infiintat in cadrul ANAP Indrumari puse la dispozitie prin intermediul Ghidului online cu privire la modul de organizare si de derulare a procedurilor de achizitii in sistem centralizat	Numarul de solicitari pentru care s-a acordat consiliere cu privire la achizitiile centralizate Numar de solicitari privind achizitiile in sistem centralizat care au ca obiect achizitiile strategice Numarul de accesari ale Ghidului online privind achizitiile publice	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
3. Consolidarea increderii in sistemul de achizitii publice din Romania prin cresterea transparentei procesului de achizitii publice	A29. Realizarea unei evaluari a stadiului actual de publicare a informatiilor si a datelor privind achizitiile publice in raport cu Standardul Datelor de Contractare Deschise evaluat	Trimestrul I 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ONAC	Stadiul actual de publicare a informatiilor si a datelor privind achizitiile publice in raport cu Standardul Datelor de Contractare Deschise evaluat Concluzii si recomandari cu privire la necesitatea dezvoltarii SEAP formulate	Raport aprobat privind stadiul actual de publicare a datelor privind achizitiile publice, inclusiv concluzii si recomandari cu privire la dezvoltarea SEAP	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A30. Colaborarea cu ONG-uri, jurnalisti si reprezentanti ai mediului de afaceri pentru a identifica acele domenii in care transparenta sistemului de achizitii publice poate fi imbunatatita si efectuarea modificarilor necesare.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ONG-uri, mass- media, asociatii de afaceri	Domeniile in care transparenta sistemului de achizitii publice poate fi imbunatatita si masurile asociate sunt identificate. Masurile de imbunatatire a transparentei sunt identificate si implementate	Studiul privind domeniile in care transparenta sistemului de achizitii poate fi imbunatatita este elaborat si aprobat Planul de masuri de imbunatatire a transparentei este elaborat si implementat	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A31. Elaborarea de indrumari cu privire la utilizarea exceptiilor prevazute de lege, precum si promovarea importantei si beneficiilor transparentei in achizitii publice	Trimestrul II 2024	Responsabil: ANAP	Indrumari privind utilizarea exceptiilor prevazute de lege elaborate Gradul de utilizare a exceptiilor prevazute de lege este in scadere.	Indrumarile elaborate sunt disponibile utilizatorilor pe site-ul ANAP	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A32. Elaborarea de noi documentatii standard de atribuire	Trimestrul II 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: Alte institutii (in functie de domeniul de aplicare al noilor documentatii standard de atribuire)	Documentatii standard de atribuire noi elaborate	Numarul documentatiilor standard de atribuire noi elaborate si publicate in Ghidul online al achizitiilor publice	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A33. Implementarea initiativelor de automatizare a proceselor specifice activitatii de screening legislativ realizate in contextul functiei de reglementare, in vederea eficientizarii acestora.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: ANAP	Procesele specifice activitatii de screening legislativ sunt automatizate si eficiente	Sistemul automatizat de screening este functional	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A34. Simplificarea cadrului legislativ prin consolidarea tuturor reglementarilor aplicabile prevazute in diferite acte normative cu toate modificarile si completarile ulterioare.	Trimestrul II 2027	Responsabil: ANAP Colaboratori: CIAP	Cadru legislativ simplificat si usor de inteles	Cadru legislativ aprobat si publicat in Monitorul Oficial	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
4. Continuarea dezvoltarii capacitatii, capabilitatii si integritatii profesionistilor in achizitii pentru a sprijini realizarea tuturor celorlalte obiective din actuala Strategie	A35. Crearea unei structuri dedicate la nivelul ANAP pentru profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice.	Trimestrul IV 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: CIAP Agentia Nationala pentru Functionari Publici Institutul National de Administratie Ministerul Finantelor Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Educatiei	O structura distincta creata la nivelul ANAP pentru realizarea activitatilor de profesionalizare in domeniul achizitiilor publice	O structura functionala la nivelul ANAP care gestioneaza politica privind profesionalizarea in domeniul achizitiilor publice	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A36. Consolidarea rolului ANAP in supravegherea tranzitiei de la ocupatie la profesie in domeniul achizitiilor publice, asigurandu-se ca aceasta are functiile legale si protocoalele necesare pentru a colabora cu alte agentii si autoritati in materie de formare, comunicare si standarde profesionale.	Trimestrul IV 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: CIAP Agentia Nationala a Functionarilor Publici Secretariatul General al Guvernului Institutul National de Administratie Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Educatiei Agentia Nationala pentru Calificari	ANAP are functiile legale necesare si este capabila sa conduca activitatea de colaborare pentru a creste gradul de constientizare a unei cariere in domeniul achizitiilor publice si pentru a se asigura ca profesionistii din domeniul achizitiilor publice au pregatirea adecvata si indeplinesc sau lucreaza pentru indeplinirea standardelor necesare   Rolul consolidat al ANAP in supravegherea ocupatiei de expert achizitii publice	Numarul documentelor emise privind colaborarea cu alte institutii din domeniul profesionalizarii/formarii profesionale Amendarea celor doua acte normative privind organizarea si functionarea ANAP (OUG nr.13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, HG nr.634/2015 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice) in asa fel incat sa fie prevazute atributii pentru ANAP in vederea conducerii activitatii de colaborare pentru a creste gradul de constientizare a carieriei in domeniul achizitiilor publice	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A37. Elaborarea si agrearea unei abordari pentru a face formarea la nivelul cerut de standardul ocupational obligatorie pentru profesionistii in achizitii publice si adoptarea legislatiei pentru implementarea acesteia.	Trimestrul I 2026	Responsabil: ANAP Colaborator: ANFP	O metodologie elaborata pentru a face obligatorie formarea la nivelul cerut de standardul ocupational	Legislatie adoptata care stabileste metodologia si grupurile-tinta pentru care formarea la nivelul standardul ocupational revizuit va deveni obligatorie	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A38. Oferirea de indrumari cu privire la modul in care cadrele de competente, standardul ocupational si instrumentul de autoevaluare ProcurCompEU pot fi utilizate in mod eficient de catre managerii de la nivelul ANAP si al autoritatilor contractante pentru recrutarea, evaluarea si dezvoltarea personalului.	Trimestul II 2026	Responsabil: ANAP Colaborator: ANFP	Indrumari elaborate cu privire la modul in care cadrele de competente, standardul ocupational si instrumentul de autoevaluare ProcurCompEU pot fi utilizate.	Un set de indrumari cu privire la modul in care cadrele de competente, standardul ocupational si instrumentul de autoevaluare ProcurCompEU pot fi utilizate, elaborate si disponibile pe site-ul ANAP	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A39. Crearea si mentinerea unei platforme de e- learning, inclusiv autoevaluare online, folosind instrumentul si modulele de invatare electronica, pentru a permite profesionistilor sa-si completeze lacunele identificate.	Trimestrul III 2027	Responsabili:   ANAP INA Colaborator:   ANFP	O platforma de e- learning creata, care include instrumentul de auto-evaluare si modulele de invatare electronica, ce permit profesionistilor sa-si completeze lacunele identificate	Platforma de e-learning care include instrumentul de auto- evaluare si modulele de invatare electronica actualizata periodic – perioada de monitorizare: semestrial sau ori de cate ori devin necesare modificari ale continutului platformei	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A40. Elaborarea unui cadru de competente suplimentar pentru managerii departamentelor de achizitii publice si implementarea acestuia, inclusiv solicitarea ca managerii sa fie instruiti in managementul performantei, managementul schimbarii si coaching- ul personalului.	Trimestrul IV 2026	Responsabil:   ANAP   Colaboratori:   ANFP   Autoritati contractante   INA	Un cadru de competente pentru managerii departamentelor de achizitii publice elaborat	Codul administrativ actualizat cu includerea functiei publice de conducere in domeniul achizitiilor publice   Legislatia specifica adoptata pentru implementarea cadrului de competente pentru managerii departamentelor de achizitii publice	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A41. Elaborarea si implementarea unui sistem de autoevaluare a persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice, si dupa caz, a echipelor de achizitii publice din cadrul autoritatilor/entitatilor contractante, pe baza cadrului de competente si a standardului ocupational, precum si a informatiilor cu privire la performanta echipei.	Trimestul IV 2027	Responsabil: ANAP   Colaboratori: ANFP Autoritati contractante	Un sistem de autoevaluare a persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice si a echipelor de achizitii publice elaborat   O metodologie de evaluare realizata	Un sistem de autoevaluare a persoanelor cu atributii in domeniul achizitiilor publice si a echipelor de achizitii publice operational. Metodologie elaborata si aprobata	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A42. Crearea unui mecanism de colaborare interinstitutional prin care sa se asigure faptul ca ANAP are la dispozitie date pentru monitorizarea numarului de profesionisti din achizitii publice aflati in functie si a nivelului de pregatire pe care acestia l-au primit in raport cu standardul ocupational si cu privire la asigurarea de beneficiilor sociale, de mediu si/sau de inovare ale achizitiilor publice.	Trimestrul III 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: ANFP Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Educatiei INA	Un mecanism interinstitutional creat pentru colectarea datelor in vederea monitorizarii numarului de profesionisti aflati in functie si a nivelului de pregatire pe care acestia l-au primit in raport cu standardul ocupational si a informatiilor cu privire la asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si/sau de inovare ale achizitiilor publice.	Un mecanism interinstitutional de colectare a datelor pentru monitorizarea numarului de profesionisti care vor beneficia de pregatire in raport cu noul standard ocupational si a informatiilor cu privire la asigurarea de beneficii sociale, de mediu si/sau de inovare din achizitiile publice – functional.	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A43. Colaborarea cu asociatiile de profesionisti in achizitii publice pentru a identifica recompensele non- financiare care ar ajuta la retentia si motivarea personalului, de exemplu, conceperea posturilor (job design), oportunitati de dezvoltare, recunoastere si dezvoltarea de orientari pentru autoritatile contractante pentru a sti cum sa le foloseasca.	Trimestrul II 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: ANFP Asociatii ale profesionistilor in achizitii publice	Un set de orientari creat in urma colaborarii cu asociatiile de profesionisti in achizitii publice pentru autoritatile contractante cu privire la recompensele non- financiare care ar ajuta la retentia si motivarea personalului.	Procentul anual al autoritatilor contractante care utilizeaza indrumarile privind recompensele non-financiare pentru retentia si motivarea personalului	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A44. Incheierea protocoalelor de colaborare cu universitatile si informarea acestora cu privire la oportunitatile de dezvoltare a programelor de studii/ calificarilor postuniversitare in achizitii publice sau managementului lantului de aprovizionare.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: Universitati	Un plan de comunicare si colaborare cu universitatile elaborat pentru informarea acestora si cresterea numarului de oportunitati de formare in domeniul achizitiilor publice, de care beneficiaza sectoarele public si privat, ridicand standardele generale.	Numarul de protocoale de colaborare incheiate cu universitatile	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A45. Dezvoltarea si implementarea unui program structurat de formare pentru functionarii publici debutanti in domeniul achizitiilor publice, cu o combinatie de formare in afara locului de munca si stagii de practica, pentru a le oferi o experienta larga.	Trimestrul II 2026	Responsabil: INA Colaboratori: ANAP Universitati Asociatia Romana a Furnizorilor de Formare Profesionala	Un program de formare pentru functionarii publici debutanti in domeniul achizitiilor publice elaborat.	Un program de formare pentru functionarii publici debutanti in domeniul achizitiilor publice functional.	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A46. Elaborarea si implementarea unui plan anual de comunicare pentru a pune in valoare achizitiile publice, care sa includa conferinte cu operatorii economici si autoritatile contractante pentru a evidentia exemple de bune practici privind, de exemplu, achizitiile sociale, ecologice si inovatoare, precum si implicarea actualilor profesionisti in domeniul achizitiilor publice.	Trimestrul IV 2023	Responsabil: ANAP Colaboratori: Autoritati contractante Asociatii de afaceri	Un plan de comunicare pentru punerea in valoare a achizitiilor publice elaborat.	Planul de comunicare pentru punerea in valoare a achizitiilor publice implementat Numarul de conferinte cu operatorii economici si autoritatile contractante realizate	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A47. Mentinerea si actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice, Serviciului Helpdesk si SEAP pentru a pune la dispozitie materiale de referinta actualizate si relevante atat pentru profesionistii instruiti in domeniul achizitiilor, cat si pentru personalul care efectueaza achizitii si nu a beneficiat de instruire.	Trimestrul II 2026	Responsabil: ANAP Colaborator: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei	O metodologie elaborata privind actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice, Serviciului Helpdesk si SEAP	Ghidul online al achizitiilor publice, Serviciul Helpdesk si SEAP mentinute si actualizate periodic – perioada de monitorizare: trimestrial sau ori de cate ori este necesar	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A48. Elaborarea unui nou modul de instruire si actualizarea Ghidului online al achizitiilor publice pentru a aborda cele mai frecvente greseli identificate din rezultatele contestatiilor si auditurilor referitoare la achizitiile publice.	Trimestrul II 2026	Responsabil: ANAP Colaboratori: Curtea de Conturi/ Autoritatea de audit CNSC Institutul National al Magistraturii	Continutul unui nou modul de instruire elaborat Rezultatele analizelor din activitatile de supraveghere si control ofera feedback pentru a ajuta la imbunatatirea indrumarii si instruirii, creand un ciclu de imbunatatire continua	Un modul de instruire functional si Ghidul online al achizitiilor publice actualizat cu cele mai frecvente greseli identificate din rezultatele contestatiilor si auditurilor	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A49. Consolidarea formarii judecatorilor cu privire la abordarea contestatiilor in materia achizitiilor publice	Trimestrul I 2027	Responsabil: Consiliul Superior al Magistraturii Institutul National al Magistraturii Colaboratori: ANAP CNSC	Ateliere de lucru pentru consolidarea formarii judecatorilor in materia achizitiilor publice organizate anual	Numarul judecatorilor care au participat la ateliere de lucru anual	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
5. Asigurarea eficientei si eficacitatii sistemului de achizitii publice prin utilizarea eficienta a datelor si consolidarea functiilor de monitorizare, supervizare si control	A50. Analiza si eficientizarea fluxurilor de informatii si date pentru a asigura o privire de ansamblu a pietei achizitiilor publice, o eficienta sporita a procesului de colectare a informatiilor si datelor si a accesului ANAP la informatiile si datele necesare pentru indeplinirea obligatiilor de raportare potrivit Directivelor europene.	Trimestrul II 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: CIAP Secretariatul General al Guvernului Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei CNSC Curti de Apel ONAC Alte institutii	ANAP poate colecta si analiza mai eficient informatiile si datele cu privire la functionarea sistemului de achizitii publice, fiind facilitata monitorizarea si supervizarea sistemului de achizitii publice, inclusiv procesul de raportare catre UE.	O analiza a fluxurilor de informatii realizata si un mecanism de colectare a informatiilor si datelor implementat.	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A51. Asigurarea interconectarii si interoperabilitatii SEAP cu alte baze de date si sisteme in conformitate obligatiile asumate in cadrul PNRR.	Trimestrul IV 2023	Responsabil: Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei Ministerul cercetarii, inovarii si digitalizarii ANAP Oficiul National al Registrului Comertului ANI Agentia Nationala de Administrare Fiscala CNSC Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Justitiei ONAC Alte institutii	Informatiile sunt partajate in mod eficient intre toate institutiile relevante, facilitand astfel derularea procedurilor de achizitii publice si realizarea supervizarii si controlului.	Cadrul de interconectare si interoperabilitate a SEAP cu alte baze de date si sisteme stabilit	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A52. Analiza si dezvoltarea cadrului legislativ privind schimbul de date si interoperabilitatea sistemelor.	Trimestrul III 2023	Responsabil: Ministerul cercetarii inovarii si digitalizarii Colaboratori: Secretariatul General al Guvernului Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ANAP Oficiul National al Registrului Comertului ANI Agentia Nationala de Administrare Fiscala CNSC Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Justitiei ONAC Alte institutii	Informatiile sunt partajate in mod eficient intre toate institutiile relevante, facilitand astfel derularea procedurilor de achizitii publice si realizarea supervizarii si controlului.	O analiza realizata si un act normativ privind schimbul de date si interoperabilitatea sistemelor adoptat	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A53. Analiza calitatii datelor din SEAP si a modului in care acestea se regasesc in SEAP si TED.	Trimestrul II 2024	Responsabili: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ANAP	Datele disponibile in SEAP sunt de inalta calitate si contribuie la sprijinirea transparentei, asigurand monitorizarea si supervizarea eficace a sistemului de achizitii publice.	O analiza realizata anual	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A54. Dezvoltarea SEAP prin implementarea formularelor electronice standard pentru publicarea anunturilor in domeniul achizitiilor publice (eForms), in conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene nr. 1780/2019, precum si a functionalitatilor suplimentare prevazute de PNRR, inclusiv a datelor despre achizitiile in care au fost utilizate criterii cu privire la beneficiile sociale, de mediu sau criterii privind inovarea in cadrul procedurilor de achizitie publica, precum si a celor cu privire la IMM-urile care activeaza in calitate de subcontractanti in cadrul contractelor de achizitii publice, inclusiv valoarea totala a activitatilor subcontractate	Trimestrul IV 2023	Responsabili: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei ANAP	Implementarea formularelor electronice standard (eForms) in domeniul achizitiilor publice finalizata Datele disponibile in SEAP sunt cuprinzatoare si contribuie la sprijinirea transparentei, asigurand monitorizarea si supervizarea eficace a sistemului de achizitii publice. Criteriile cu privire la beneficiile sociale, de mediu sau criteriile privind inovarea in cadrul procedurilor de achizitii publice reflectate in SEAP. Calitatea de subcontractant a IMM-urilor care participa la procedurile de achizitii publice este reflectata in SEAP O mai buna evaluare a impactului economic global al achizitiilor publice	Numarul/ procentul functionalitatilor din formularele electronice standard (eForms) si/sau prevazute in PNRR dezvoltate in cadrul SEAP	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A55. Platforma informatica destinata analizei solutiilor pronuntate in deciziile CNSC si ale instantelor cu privire la contestatiile referitoare la procesele de achizitii publice pentru a identifica erorile sistemice si masurile asociate.	Trimestrul IV 2027	Responsabili: CNSC Colaboratori: Curti de Apel Tribunale	Platforma informatica privind analiza solutiilor CNSC/instante	Platforma informatica operationala	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A56. Elaborarea unei metodologii de colectare, procesare si analiza a datelor cu privire la rezultatul contestatiilor si plangerilor solutionate de CNSC, tribunale sau Curti de Apel.	Trimestrul I 2024	Responsabili: ANAP CSM Colaboratori: CNSC Curti de Apel Tribunale	Metodologie cu privire la rezultatul contestatiilor si plangerilor solutionate de CNSC, tribunale sau Curti de Apel elaborata	O metodologie de colectare, procesare si analiza a datelor cu privire la rezultatul contestatiilor si plangerilor solutionate de CNSC, tribunale sau Curti de Apel dezvoltata si implementata	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A57. Revizuirea Legii 101/2016 pentru a asigura comunicarea deciziilor pronuntate de tribunale catre ANAP	Trimestrul II 2026	Responsabili: SGG ANAP Colaborator: CNSC	Legea 101/2016 revizuita   ANAP dispune de informatii complete cu privire la deciziile privind contestatiile judiciare, pentru a facilita procesul de monitorizare si supervizare a sistemului de achizitii publice	Act normativ de modificare a Legii 101/2016 adoptat/publicat in Monitorul Oficial Numarul deciziilor privind contestatiile judiciare cu privire la procedurile de achizitii publice pronuntate de tribunale care sunt comunicate ANAP. Numarul tribunalelor care transmit catre ANAP deciziile privind contestatiile judiciare cu privire la procedurile de achizitii publice procedurile de achizitii publice	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A58. Evaluarea aplicarii mecanismului de control financiar preventiv care vizeaza achizitiile publice, asa cum a fost dezvoltat, urmare a implementarii masurilor prevazute de Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice adoptata in 2015, inclusiv a regulilor de integritate si a modului in care independenta responsabililor poate fi intarita.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: Ministerul Finantelor Colaboratori: ANAP ANI CNSC INA ANFP	Evaluarea aplicarii mecanismului de control financiar preventiv care vizeaza achizitiile publice realizata Controlorii financiari au un rol clar definit	O analiza realizata in urma evaluarii   Masurile de imbunatatire identificate sunt implementate	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A59. Evaluarea eficientei si eficacitatii sistemului de control ex ante si identificarea oportunitatilor de imbunatatire graduala.	Trimestrul I 2025	Responsabil: Secretariatul General al Guvernului ANAP Colaboratori: Curtea de Conturi CNSC Curti de Apel Autoritati de management Alte institutii	Rolul controlului ex ante ca parte a regimului general de control al achizitiilor publice evaluat Masuri de imbunatatire identificate, care sa asigure eficienta si eficacitatea acestuia, inclusiv proportionalitatea cu nivelul de risc.	O analiza realizata Masurile de imbunatatire identificate si adoptate.	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A60. Analiza regulata de catre ANAP a problemelor identificate de institutiile competente cu realizarea controlului ex ante si ex post / auditurilor cu privire la achizitii publice cu scopul identificarii masurilor necesare pentru remedierea acestora si asigurarea unei abordari unitare.	Trimestrul I 2025	Responsabil: ANAP Colaboratori: Secretariatul General al Guvernului Curtea de Conturi Autoritatea de Audit	Problemele sistemice identificate Masuri pentru remedierea si asigurarea unei abordari unitare identificate	O analiza a rezultatelor controlului ex ante si ex post / auditurilor realizata Masurile pentru remedierea si asigurarea unei abordari unitare care au fost identificate sunt adoptate	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A61. Elaborarea unei metodologii de colectare, procesare si analiza a datelor cu privire la problemele identificate de institutiile competente cu realizarea controlului ex ante si ex post / auditurilor cu privire la achizitii publice.	Trimestrul IV 2024	Responsabil: ANAP Colaboratori: Secretariatul General al Guvernului Curtea de Conturi Autoritatea de Audit Consiliul Concurentei	Metodologie de colectare, procesare si analiza a datelor elaborata	O metodologie elaborata si aprobata	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei
	A62. Analiza eficientei mecanismelor de combatere a fraudei si asigurarea de indrumare	Trimestrul IV 2026	Responsabil: Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene Autoritatea de Audit DLAF DNA CIAP	Analiza a eficientei mecanismelor de combatere a fraudei elaborata Masurile asociate identificate si implementate	Un studiu/analiza privind eficienta mecanismelor de combatere a fraudei finalizat	Activitate de monitorizare continua Evaluare dupa implementarea strategiei
	A63. Analiza legislatiei si elaborarea de indrumari cu privire la responsabilitatea personala si institutionala pentru a asigura ca prevederile sunt clare iar distinctia intre eroare, neglijenta si frauda este pe deplin inteleasa.	Trimestrul IV 2026	Responsabili: Secretariatul General al Guvernului Colaboratori: Alte institutii	Analiza legislatiei cu privire la responsabilitatea personala si institutionala realizata   Indrumari cu privire la responsabilitatea personala si institutionala in domeniul achizitiilor publice	Un studiu/analiza a legislatiei cu privire la responsabilitatea personala si institutionala finalizat   Un ghid privind responsabilitatea personala si institutionala in domeniul achizitiilor publice elaborat	Activitate de monitorizare continua   Evaluare dupa implementarea strategiei

 

______________________________________________________________________________________________________________________________________

1 Europa 2020: strategia Uniunii Europene pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii sociale; Europa durabila in perspectiva anului 2030; Comunicarea Comisiei COM(2017) 572 final – Functionarea achizitiilor publice in si pentru Europa.

2 Planul National de Redresare si Rezilienta, https://mfe.gov.ro/pnrr/

3 Conform informatiilor Directiei Monitorizare, Statistica si Politici din cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, cheltuielile pentru achizitii publice au reprezentat 8,77% din PIB in anul 2020 . Cheltuielile pentru achizitii publice, calculate ca procent din PIB, nu includ valoarea achizitiilor directe si a contractelor bazate pe proceduri de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

4 Hotararea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice

5 Ordinul Presedintelui ANAP nr. 1668/20.07.2020 privind Grupul de lucru de la nivelul ANAP pentru elaborarea proiectului de strategie in domeniul achizitiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare;

6 Decizia nr. 236 din 19 octombrie 2015 privind infiintarea Comitetului Interministerial pentru Achizitii Publice, http://anap.gov.ro/web/decizie-nr-236-din-19-octombrie-2015-privind-infiintarea-comitetului-interministerial- pentru-achizitii-publice/. Guvernul Romaniei a instituit un mod de lucru operativ pentru sprijinirea ANAP in scopul promovarii politicilor in domeniul achizitiilor publice, precum si in vederea asigurarii coordonarii si a coerentei procesului de implementare a strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, prin infiintarea Comitetului Interministerial pentru Achizitii Publice (CIAP). Activitatea CIAP este sprijinita de un grup de lucru la nivel tehnic, format din specialisti desemnati din institutiile cu atributii in domeniul achizitiilor publice.

7 Decizia nr. 312/18.05.2021 pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 236/2015 privind infiintarea Comitetului Interministerial pentru Achizitii Publice, http://anap.gov.ro/web/decizia-nr-312-18-05-2021-pentru- modificarea-deciziei-prim-ministrului-nr-236-2015-privind-infiintarea-comitetului-interministerial-pentru-achizitii- publice/. Prin aceasta modificare a fost asigurata participarea, alaturi de ANAP, a autoritatilor publice centrale cu rol important in domeniul achizitiilor publice: Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Oficiul National pentru Achizitii Centralizate, Agentia Nationala de Integritate, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, Consiliul Concurentei, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Sanatatii.

8 Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice a fost elaborat de Banca Mondiala in cadrul proiectului SIPOCA 625 – Sprijin in implementarea SNAP prin consolidarea capacitatii administrative a ANAP si a autoritatilor contractante, in baza Acordului de servicii de asistenta tehnica rambursabile privind evaluarea sistemului de achizitii publice si sprijin suplimentar pentru implementarea SNAP. Document disponibil pe website- ul ANAP la urmatorul link: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem- AP.pdf

9 In contextul implementarii proiectului SIPOCA 625

10 Comisia Europeana, Comunicarea COM (2017) 572 final, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/25612 11Comisia Europeana, Raportul de tara din 2020 privind Romania, https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?qid=1584543810241&uri=CELEX%3A52020SC0522

12 Planul National de Redresare si Rezilienta, https://mfe.gov.ro/pnrr/

13  https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Program_de_Guvernare_2021%E2%80%942024.pdf

14 Instituite in temeiul Regulamentului de Punere in Aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunturilor in domeniul achizitiilor publice si de abrogare a Regulamentului de punere in aplicare (UE) 2015/1986 (formulare electronice).

15 Strategia Comisiei Europene in domeniul achizitiilor publice – COM(2017) 572 final, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/25612

16 Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice; Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, , cu modificarile si completarile ulterioare

17 Directiva 2014/24/UE privind achizitiile publice; Directiva 2014/25/UE privind achizitiile efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale; si Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune

18 H.G nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale; H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice; H.G. nr. 867/16.11.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

19 Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

20 Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor Consiliului 89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice

21 https://achizitiipublice.gov.ro/home

22 http://www.anrmap.ro/ro/autoritati-contractante

23 Conform informatiilor Directiei Monitorizare, Statistica si Politici din cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, cheltuielile pentru achizitii publice au reprezentat 8,77% din PIB in anul 2020 . Cheltuielile pentru achizitii publice, calculate ca procent din PIB, nu includ valoarea achizitiilor directe si a contractelor bazate pe proceduri de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

24 Raportul statistic aferent anului 2018 privind procedurile de atribuire a contractelelor de achizitie publica initiate prin publicare de anunt/invitatie de participare/anunt de participare simplificat in cadrul SEAP, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/02/raport-statistic-2018_05Feb2019.pdf

25 Raport statistic privind procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica/sectoriale initiate in cadrul sistemului electronic de achizitii publice prin publicarea de anunt/anunt de participare simplificat/invitatie de participare – anul 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/02/Raport-statistic-APIP_AN2020.pdf

26 Raportul „Indicatorii de monitorizare a eficientei procedurilor de achizitie publica finalizate prin contract, in anul 2020”,http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/08/Indicatori-eficienta-SAP- Contracte_AN2020_varianta-site_10Aug2021_FINAL.pdf?fbclid=IwAR2YYL2hSPH1J9xDSbK5zPkktpyCJlJlD- Yv6l8mSgA5pel1qiQj5h765PU

27 Raport – Indicatorii de monitorizare a eficientei procedurilor de achizitie publica finalizate prin contract in anul 2019,http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/09/Raport_indicatorii_de-monitorizare_- 2019_varianta_finala_rev16iul_v2.pdf

28 Indicatorii de monitorizare a eficientei procedurilor de achizitie publica finalizate prin contract in anul 2018, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/09/Indicatori-de-monitorizare-2018_final-23Sep2019.pdf

29 Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625

30 Informatii procesate din chestionarele utilizate pentru stabilirea nevoilor de formare (chestionare privind profesionalizarea si dezvoltarea carierei in domeniul achizitiilor publice publicate pe site-ul ANAP in perioada 10 decembrie 2019 – 17 ianuarie 2020), documente elaborate de catre Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625

31 Studiu privind oportunitatea profesionalizarii functiei de achizitii publice si introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625. Document disponibil la urmatorul link: http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea- profesionalizarii-functiei-de-achizitii.pdf

32 Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare

33 A se vedea rapoartele statistice ale Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din perioada 2017-2020 privind procedurile de atribuire a contractelelor de achizitie publica initiate prin publicare de anunt/invitatie de participare/anunt de participare simplificat in cadrul SEAP, http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/

34 A se vedea rapoartele de activitate ale Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din perioada 2017-2020

35 Rezumatul discutiilor din cadrul focus grupurilor cu personalul ANAP pentru stabilirea nevoilor de formare 2020, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625

36 A se vedea rapoartele ANAP privind Indicatorii de monitorizare a eficientei procedurilor de achizitie publica finalizate prin contract, pentru perioada 2017- 2020, http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/

37 controlul ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achizitie publica, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii si, respectiv, a modificarilor acestor contracte/acorduri-cadru

38 Raport anual de activitate – ANAP 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Raport-activitate- ANAP-2020-final.pdf

39 A se vedea rapoartele de activitate ale Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din perioada 2017-2020 40Raport anual de activitate – ANAP 2017, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/08/Raport-activitate- ANAP-2017.pdf

41 Raport anual de activitate – ANAP 2020, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Raport-activitate- ANAP-2020-final.pdf

42 Conform Raportului pentru monitorizarea achizitiilor publice, pentru perioada 1 ianuarie 2018 si 31 decembrie 2020, document elaborat de ANAP in conformitate prevederile Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE si transmis catre Comisia Europeana in luna aprilie 2021

43 Raport de activitate pentru anul 2020 – Curtea de Conturi a Romaniei, https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/ 05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf

44 Raport de activitate pentru anul 2020 – Curtea de Conturi a Romaniei, https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/ 05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf

45 Raport de activitate pentru anul 2019 – Curtea de Conturi a Romaniei,https://www.curteadeconturi.ro/uploads/14c6d5e8/708c97f7/65e75ee9/fc5a16e7/2f6ff0a2/7260cbc5/3 281db33/d3b01e07/Raport_de_activitate_pe_anul_2019.pdf

46 Raport de activitate pentru anul 2020 – Consiliul National de Solutionarea Contestatiilor, http://www.cnsc.ro/wp- content/uploads/2021/05/Raport.2020.RO_.pdf

47 Potrivit informatiilor furnizate Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice de catre Curtea de Apel Bucuresti in anul 2021 in contextul elaborarii Raportului pentru monitorizarea achizitiilor publice in conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE

48 Romania – Raport pentru monitorizarea achizitiilor publice in conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE, document elaborat de ANAP pentru perioada 2018-2020 si comunicat Comisiei Europene in luna aprilie 2021

49 Comisia Europeana, Raportul de tara din 2020 privind Romania, https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?qid=1584543810241&uri=CELEX%3A52020SC0522

50 Comisia Europeana, Studiul privind utilizarea strategica a achizitiilor publice privind inovarea in economia digitala, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/7f5a67ae-8b8e-11eb-b85c-01aa75ed71a1/language-en 51Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625. Document disponibil la urmatorul link: livrabil-1- raport-evaluare-sistem-AP.pdf (gov.ro)

52 Raportul privind analiza nevoilor de formare si dezvoltare profesionala ale personalului responsabil cu achizitiile publice in cadrul autoritatilor si entitatilor contractante, Banca Mondiala (2020)

53 Legea nr. 69/2016 privind achizitiile publice verzi, Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica, OUG nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, in sprijinul unei mobilitati cu emisii scazute

54 Astfel de centre de competente au fost deja create in alte State Membre ale Uniunii Europene. Exemple in acest sens includ: Agentia Federala de Mediu din Republica Federala Germana (Umweltbundesamt), care pune la dispozitia autoritatilor publice a unui instrument privind calcularea costurilor pe ciclu de viata al produselor sau serviciilor, precum si ghiduri privind achizitiile publice ecologice si responsabile social; Centrul German de Competenta pentru Achizitii Durabile (KNB), care publica, cu titlu de regularitate, o colectie de exemple de buna practica de documentatii de atribuire ce includ criterii care contribuie la realizarea de achizitii ecologice, responsabile social si inovatoare; organizatia olandeza PIANOo, un centru de expertiza in materie de achizitii publice finantat de catre Ministerul Economiei, care pune la dispozitia celor interesati un instrument privind criterii care contribuie la realizarea de achizitii ecologice, responsabile social si inovatoare; in Suedia, Agentia nationala de achizitii publice pune la dispozitia autoritatilor publice interesate un mecanism de alegere a criteriilor de sustenabilitate potrivite in functie de obiectul procedurilor de achizitie publica pe care le initiaza; in Danemarca, autoritatile publice au la dispozitie, pe o pagina de internet dedicata “Achizitorului responsabil”, criterii care contribuie la realizarea de achizitii ecologice si responsabile social si care pot fi incluse in documentatiile de atribuire pentru diferite tipuri de produse pe care intentioneaza sa le achizitioneze, precum si un mecanism de calculare a TCO (Total Cost of Ownership).

55 http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

56 Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE

57  Legea nr.98/2016 privind achizitiile publice, Legea nr.99/2016 privind achizitiile sectoriale , Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii

58 Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE si Directiva 2014/25/UE

59 Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achizitii publice verzi care cuprinde cerintele minime privind protectia mediului pentru anumite grupe de produse si servicii ce se solicita la nivelul caietelor de sarcini, http://anap.gov.ro/web/ordinul-nr-1068-1652-2018-din-4-octombrie-2018-pentru- aprobarea-ghidului-de-achizitii-publice-verzi-care-cuprinde-cerintele-minime-privind-protectia-mediului-pentru- anumite-grupe-de-produse-si-servic/

60  http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/02/ghid-Catalog_factori_produse_ANAP.pdf

61 Ordinul 19/37/2018 privind aprobarea documentatiei standardizate de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor si produselor lactate si produselor de panificatie in cadrul Programului pentru scoli al Romaniei.

62  http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/08/Indrumar-ANAP-final_august2019.pdf

63 https://achizitiipublice.gov.ro/home

64 Conform ANAP in perioada 2018-2020 la nivel national s-a inregistrat un numar de 40 de contracte/acorduri- cadru rezervate. Atat numarul contractelor/ acordurilor-cadru rezervate, cat si valoarea lor a crescut in aceasta perioada, respectiv de la 5 contracte/ acorduri-cadru rezervate cu valoarea totala de 3.063.866 lei in anul 2018 la 20 de contracte/acorduri-cadru rezervate cu valoarea totala de 28.585.917 lei in anul 2020

65 Barometrul Achizitiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achizitiile publice responsabile social din Romania elaborat de Fundatia Alaturi de Voi Romania si Grupul de Consultanta pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://alaturidevoi.ro/wp-content/uploads/2022/01/Barometrul-achizitiilor- publice-responsabile_ADV-Romania.pdf

66 Achizitii cu impact social si de mediu in Romania – Raport de politica publica, Coordonator: Petrescu Claudia – expert cercetare si politici publice Centrul pentru Legislatie Nonprofit, cercetator Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Asociatia Centrul pentru Legislatie Nonprofit, 2021 https://www.clnr.ro/wp- content/uploads/2022/02/Raport-de-politica-publica-CLNR.pdf

67 Varianta actualizata a acestui act normativ cuprinde variante alternative ce pot fi luate in considerare de catre autoritatile publice. Legea 448/2006, modificata prin Legea 81/2021, prevede ca “Autoritatile si institutiile publice, precum si persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la alin. (2), pot opta pentru una dintre urmatoarele obligatii: ….. b) sa plateasca, lunar, catre bugetul de stat o suma reprezentand echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentand diferenta pana la nivelul sumei prevazute la lit. a) sa achizitioneze, pe baza de parteneriat, produse si/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.”

68 Barometrul Achizitiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achizitiile publice responsabile social din Romania elaborat de Fundatia Alaturi de Voi Romania si Grupul de Consultanta pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://mcusercontent.com/1b6104bdaae7427c0973ed39d/files/e50019aa- 186c-55e9-71af-1d7d454dacad/Barometrul_Achizitiilor_Publice_Responsabile_Social_septembrie_2021.pdf

69 https://anpd.gov.ro/web/informatii-utile/unitati-protejate-autorizate/

70 https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=9&subcateg=1&idpostare=21973 sau https://alaturidevoi.ro/intreprinderi-sociale-de-insertie-situatia-la-zi/

71 Barometrul Achizitiilor Publice Responsabile Social 2021, Raport de cercetare privind achizitiile publice responsabile social din Romania elaborat de Fundatia Alaturi de Voi Romania si Grupul de Consultanta pentru Dezvoltare Fonduri-structurale.ro, https://mcusercontent.com/1b6104bdaae7427c0973ed39d/files/e50019aa- 186c-55e9-71af- d7d454dacad/Barometrul_Achizitiilor_Publice_Responsabile_Social_septembrie_2021.pdf

72 La nivel national, conform datelor disponibile in SEAP, in perioada 2019 – 2021 au fost initiate un numar de 15 proceduri de achizitie publica de tipul dialogului competitiv (marea majoritate apartinand entitatilor contractante), dintre care mai mult de jumatate au fost anulate. De asemenea, procedurile de negociere sau de parteneriat pentru inovare nu se regasesc printre procedurile de achizitii publice initiate in perioada de referinta mentionata mai sus.

73 Comisia Europeana, Achizitionarea de inovatii TIC, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/innovation- procurement

74 Potrivit Comunicarii Comisiei nr. C(2021) 4320 final ce stabileste indrumari privind achizitiile publice in domeniul inovarii, “Investitiile publice si inovarea sunt doua modalitati esentiale de a raspunde provocarilor legate de redresare, de tranzitia verde si digitala si de crearea unei economii mai reziliente in UE. Analiza comparativa la nivelul UE releva faptul ca Europa exploateaza doar jumatate din capacitatea potentiala a achizitiilor publice in domeniul inovarii de stimulare a redresarii economice si ca exista investitii insuficiente, in special in ceea ce priveste achizitiile publice de solutii digitale si in domeniul cercetarii si dezvoltarii, ambele avand un rol-cheie in consolidarea autonomiei strategice si a competitivitatii UE. Va fi necesar ca achizitorii publici sa stimuleze achizitiile publice in domeniul inovarii si sa ajute intreprinderile sa dezvolte solutii inovatoare in ecosistemele industriale cheie, in special in cazul in care achizitorii publici sunt investitori esentiali.”

75 Comunicare a Comisiei, Valorificarea la maximum a potentialului inovator al UE – Un plan de actiune privind proprietatea intelectuala care sa sprijine redresarea si rezilienta UE. COM(2020) 760 final, 25.11.2020. https://eur- lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0760&from=EN.

76 Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului: Stimularea investitiilor prin instrumentul achizitiilor publice: Redresare Sustenabila si Relansarea unei Economii Europene, Bruxelles, 25 noiembrie 2020.

77 Comisia Europeana, Raportul privind analiza necesitatilor IMM-urilor in domeniul achizitiilor publice, https://ec.europa.eu/growth/content/analysis-smes%E2%80%99-needs-public-procurement_en

78 Romania – Raport pentru monitorizarea achizitiilor publice in conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE si 2014/25/UE, document elaborat de ANAP pentru perioada 2018-2020 si comunicat Comisiei Europene in luna aprilie 2021

79 Aceste datele cantitative se refera la proceduri de achizitii publice/sectoriale/ concesiuni de lucrari si servicii cu o valoare estimata peste pragurile valorice pentru care transmiterea catre JOUE este obligatorie

80 Comisia Europeana, Analiza participarii IMM-urilor la achizitiile publice si a masurilor de sustinere a acestora, https://ec.europa.eu/growth/content/analysis-smes%E2%80%99-participation-public-procurement-and-measures- support-it_en

81 OECD (2019): Reforming Public Procurement: Progress in Implementing the 2015 OECD Recommendation

82 Directiva 2014/24/UE privind achizitiile publice; Directiva 2014/25/UE privind achizitiile efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale;

83 Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice; Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale; respectiv Hotararile de Guvern de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a acestora

84 OUG nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sanatatii ca unitate de achizitii publice centralizate; OUG nr. 46/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea ONAC (precum si normele metodologice de implementare a acesteia, adoptate prin HG nr. 119/2019), completata de HG nr. 502/2018; hotararile de consilii locale si judetene prin care s-au infiintat primele trei UCA locale la nivelul Consiliului Judetean Harghita, Consiliului Judetean Sibiu si Primariei Timisoara.

85 OECD (2021): Stocktaking Report on Immediate Public Procurement and Infrastructure Responses to Covid-19

86 Comunicarea CE către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa, COM (2017) 572 final

87 Componenta C14– Obiectiv Specific 5 – Reforma 8 – Actiunea (3) – Tinta 435: UCA operationale la nivel local 88Astfel, in medie, aproximativ 15% dintre utilizatorii secundari din Registrul Utilizatorilor se inscriu la procedurile de achizitii centralizate organizate de ONAC (7-8% la achizitiile de mobilier si corpuri de iluminat, 20-25% la achizitiile de combustibili si hartie) – Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice (capitolul cu privire la profesionalizare), http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1- raport-evaluare-sistem-AP.pdf

89 In ordine descrescatoare a valorii: produse farmaceutice, combustibili, echipamente IT si respectiv echipamente, furnituri si consumabile de birou.

90 Raport privind produsele si serviciile cel mai frecvent procurate de catre OCA-uri europene si AC romanesti selectate si propunerile de standardizare a cerintelor/specificatiilor pentru produse si servicii convenite, elaborat de Banca Mondiala pentru ONAC (octombrie 2021)

91 Electricitate, asigurari auto, servicii mentenanta ascensoare, echipamente birotica, servicii de medicina muncii, servicii de arhivare, transport aerian, servicii cloud

92 Produse alimentare diverse – 1.612 AC; paine – 1.148 AC; carne de porc – 970 AC; carne de pui – 948 AC; alimente, bauturi – 935 AC; consumabile medicale – 913 AC

93 Transport aerian, servicii de arhivare, mobilier scolar, mobilier metalic, servicii de medicina muncii, servicii cloud, electricitate, echipamente birotica, servicii mentenanta ascensoare, asigurari auto, software antivirus.

94 Rezultatele sondajului sunt prezentate in Apendice 4 – Raport chestionare din Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, disponibil la:

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

95 Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica; Legea nr. 24/2000 (republicata) privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative

96 Conform Raportului de tara al Comisiei Europene (2019), disponibil la: https://commission.europa.eu/publications/2019-european-semester-country-reports_en

97 Rezultatele sondajului sunt prezentate in Apendice 4 – Raport chestionare din Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, disponibil la:

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

98      https://www.transparency.org.ro/ro/tiropage/indicele-de-perceptie-coruptiei-2021

99      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0522&from=EN

100 Rezultatele sondajului sunt prezentate in Apendice 4 – Raport chestionare din Raportul Bancii Mondiale privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, disponibil la:

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

101      https://single-market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en

102    https://opentender.eu/ro/dashboards/transparency

103 COMUNICARE A COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL EUROPEAN SI COMITETUL REGIUNILOR Transformarea achizitiilor publice pentru ca acestea sa functioneze in si pentru Europa – https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0572&from=EN

104 Recomandarea (UE) 2017/1805 a Comisiei din 3 octombrie 2017 cu privire la profesionalizarea achizitiilor publice – Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achizitiilor publice, https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017H1805&from=EN

105 In baza Acordului de servicii de asistenta tehnica pentru evaluarea sistemului de achizitii publice si continuarea sprijinului in implementarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice (P169141/7302/ANAP/24.05.2019)

106 Standardul revizuit a fost aprobat prin Decizia Autoritatii Nationale pentru Calificari nr. 358/12.08.2021, http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014_prezent/management/uploads/1629132501.pdf

107 ANAP, Rezultate SIPOCA 625 – Activitatea 5: Consolidarea cadrului normativ si institutional pentru dezvoltarea carierei, competentelor si cunostintelor personalului, http://anap.gov.ro/web/rezultate-sipoca-625/

108 Comisia Europeana, Punerea in aplicare a ProcurCompEU in Romania, https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/procurcompeu-romania-ro.pdf

109 Studiu privind oportunitatea profesionalizarii functiei de achizitii publice si introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625 https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea-profesionalizarii-functiei-de- achizitii.pdf

110 Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Raport de activitate 2020, http://www.cnsc.ro/wp- content/uploads/2021/05/Raport.2020.RO_.pdf

111 Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, Raport anual de activitate 2020, http://anap.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/01/Raport-activitate-ANAP-2020-final.pdf

112 Banca Mondiala (2020), Raport privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp- content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

113 Sondaj realizat in aprilie 2020 ce sta la baza analizei prezentate in Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, mentionat in nota de subsol anterioara

114 Sondaj citat in Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice – Banca Mondiala (2020), realizat in randul a 210 ONG-uri din Romania cu privire la necesitatea consolidarii capacitatii in domeniul achizitiilor publice

115 Conform datelor furnizate de ANFP prin Adresa nr. 7482/2022, la sfarsitul lunii februarie 2022, situatia functiilor de Consilier achizitii publice, ocupate, temporar ocupate, temporar vacante si vacante indica un numar total de 4908 posturi, dintre care 1147 posturi la nivelul administratiei centrale si 3761 la nivelul administratiei locale

116 Art. 610 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ

117 Informatii procesate din chestionarele utilizate pentru analiza nevoilor de formare (chestionare privind profesionalizarea si dezvoltarea carierei in domeniul achizitiilor publice publicate pe site-ul ANAP in perioada 10 decembrie 2019 – 17 ianuarie 2020), documente elaborate de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625.

118 Banca Mondiala (2021), Studiu privind oportunitatea profesionalizarii functiei de achizitii publice si introducerii unui sistem de stimulente, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-privind-oportunitatea- profesionalizarii-functiei-de-achizitii.pdf.

119 Personalul contractual este incadrat in temeiul unui contract individual de munca sau contract de management. Rolul personalului contractual este acela de realizare a activitatilor direct rezultate din exercitarea atributiilor autoritatilor si institutiilor publice si care nu implica exercitarea de prerogative de putere publica. A se vedea in acest sens art. 538, 541 si 549 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

121 Banca Mondiala (2020), Raport privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625, http://anap.gov.ro/web/wp- content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf

122 Conform art. 401, 458, 459 si 551 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa elaboreze anual planul de perfectionare profesionala atat pentru functionarii publici, cat si pentru personalul contractual, inclusiv estimari ale costurilor si identificarea resurselor necesare in bugetele proprii. Cu toate acestea, exista obligatia de a comunica aceste planuri Agentiei Nationale a Functionarilor Publici doar pentru functionarii publici. ANFP centralizeaza nevoile de instruire a functionarilor publici si le pune la dispozitia Institutului National de Administratie si a altor furnizori de formare si perfectionare profesionala.

123 Conform informatiilor din rapoartele anuale ale ANFP privind perfectionarea profesionala a functionarilor publici, ratele de respondenta au fost de 6,99% in 2017, 5,15% in 2018, 3,82% in 2019, 3,64% in 2020 si 33,4% in 2021, http://www.anfp.gov.ro/continut/Rapoarte_formarea_profesionala_2012prezent

124 In sensul Legii nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale

125 Definite conform art. 3, alin. (1), lit. d) din Legea 98/2016 si art. 3, alin. (1), lit. c) din Legea 99/2016.

126 Ordinul Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr. 1832/2011 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere)

127 Prin Decizia nr. 358/12.08.2021 a Autoritatii Nationale pentru Calificari (ANC), http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014_prezent/management/uploads/1629132501.pdf

128 Disponibile pe site-ul ANAP, http://anap.gov.ro/web/rezultate-sipoca-625/

129 Ordinul nr. 38/82/2022 din 11 ianuarie 2022 privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere), aprobata prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al presedintelui Institutului National de Statistica nr. 1.832/856/2011: „se muta ocupatia expert achizitii publice din grupa de baza 2149 Ingineri si asimilati neclasificati in grupele de baza anterioare in grupa de baza 2421 Analisti de management si organizare la codul 242116 (publicat in Monitorul Oficial nr. 141 din 11 februarie 2022).

130 Constituit in baza Legii nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Calificarilor si al Formarii Profesionale a Adultilor – republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

131 http://anap.gov.ro/web/anap-lanseaza-in-consultare-publica-cadrele-de-competente-aferente-functiilor-de- consilier-achizitii-publice-si-consilier-sistem-achizitii-publice/

132 Comisia Europeana, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurCompEU, ProcurCompEU – Raport de implementare in Romania, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en

133 Decizia nr. 358/12.08.2021 a Autoritatii Nationale pentru Calificari (ANC)

134 ProcurCompEU – Cadrul european de competente pentru profesionistii din domeniul achizitiilor publice, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers/professionalisation-public- buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement-professionals_ro

135 Prin Ordinul nr. 38/2022 privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere), aprobata prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al presedintelui Institutului National de Statistica nr. 1.832/856/2011 – Publicat in Monitorul Oficial 141 din 11.02.2022

136 Noul Standard Ocupational prevede un numar de 720 de ore de pregatire teoretica si practica aferente celor 8 module si 30 de competente, in timp ce in baza vechiului standard acreditarea se putea obtine in doar cateva zile (durata cursurilor disponibile pe piata variaza), cu dobandirea certificatului de absolvire pentru 11 unitati de competenta, http://intern.anc.edu.ro/standarde/SO_2014_prezent/management/uploads/1629132501.pdf

137 HG nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare

138 OG nr.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificari si completarile ulterioare

139 Autoritatea Nationala pentru Calificari, Registrul National al Calificarilor din Invatamantul Superior, http://www.anc.edu.ro/registrul-national-al-calificarilor-din-invatamantul-superior-rncis/, data accesarii: 3 februarie 2022

140 Universitatea de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie George Emil Palade din Targu Mures (1 program de master – Achizitii publice) si Universitatea din Bucuresti (2 programe de master – Achizitii publice, concesiuni, parteneriat public-privat si Managementul achizitiilor publice)

141 Art. 14, alin. (1) din HG 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici

142 ANFP, Proiect SIPOCA 136 – Dezvoltarea unui sistem de management unitar al resurselor umane din administratia publica,          Studiul   privind              cadrul     legal       si          institutional                    existent    in    domeniul    resurselor    umane http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2021/Proiecte/SIPOCA%20136/Output- uri/1.1%20Diagnostic%20revizuit3%20clean.pdf

143 Conform art. 458 din Ordonanta de urgenta 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare

144 Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si ANFP raspund de politicile pentru functionarii publici, iar Ministerul Muncii si Justitiei Sociale raspunde de politicile privind personalul contractual

145 2021, Banca Mondiala, Raport privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice (elaborat de catre Banca Mondiala in cadrul proiectului SIPOCA 625 – ”Sprijin in implementarea Strategiei Nationale in domeniul Achizitiilor Publice prin consolidarea capacitatii administrative a ANAP si a autoritatilor contractante”), p 109, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2022/05/livrabil-1-raport-evaluare-sistem-AP.pdf.

146 Rezultatele sondajului se regasesc in Raportul privind evaluarea general a sistemului de achizitii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, sectiunea Proiecte UE.

147 Ghidul achizitiilor publice, https://www.achizitiipublice.gov.ro/matrix.

148 Rezultatele sondajului se regasesc in Raportul privind evaluarea general a sistemului de achizitii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, sectiunea Proiecte UE.

149 Idem.

150 Single Market Scoreboard https://single-market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en

151 Sunt incluse in analize atat procedurile de achizitii publice ce au valori estimate sub pragul de transmitere la JOUE cat si procedurile de achizitie publica ce au valori estimate peste pragul de transmitere la JOUE, acestea din urma regasindu-se in TED.

152 Rezultatele sondajului se regasesc in Raportul privind evaluarea general a sistemului de achizitii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, sectiunea Proiecte UE.

153 Sinteza Raportului public pe anul 2019 al Curtii de Conturi.

154 Raportul Curtii de Conturi 2020 https://www.curteadeconturi.ro/uploads/c9bdc530/8abe592f/2f119ca1/a351d4ab/af97b450/d3f35915/66802bf0/05a372b4/Raport_de_activitate_pe_anul_2020.pdf

155 Rezultatele sondajului se regasesc in Raportul privind evaluarea general a sistemului de achizitii publice (apendice 4) disponibil pe site-ul ANAP, sectiunea Proiecte UE.

156 Idem.

157 A se vedea Comunicarea Comisiei nr. C(2021) 4320 final “Orientari privind achizitiile publice in domeniul inovarii”. Acesti brokeri de inovare sunt institutii create cu scopul de a asigura corelarea intre nevoile sectorului public si solutiile inovative aflate in stare incipienta a dezvoltarii lor, create de catre sectorul privat. Cu alte cuvinte, brokerii de inovare pot actiona din ambele directii, respectiv atat din perspectiva (i) furnizorilor de solutii inovatoare, canalizand aceste idei dinspre sectorul privat catre achizitorii publici (i.e., municipalitati, spitale,) sau retelele acestora (i.e., asociatia municipiilor din Romania, asociatia consiliilor judetene etc.), cat si invers, din perspectiva (ii) reprezentantilor sectorului public prin comunicarea nevoilor acestora catre industria relevanta.

158 Componenta C14 – Buna guvernanta – Obiectiv Specific 5 – Un sistem national de achizitii publice mai eficient, inclusiv prin consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor/entitatilor contractante, intr-un cadru legal flexibil si coherent – Reforma 8 Reformarea sistemului national de achizitii publice, Tinta 435: UCA operationale la nivel local serviciile cel mai frecvent achizitionate de catre unitatile de achizitii centralizate europene si autoritatile contractante romanesti159 si recomandarile Bancii Mondiale pentru extinderea listei de categorii de bunuri si servicii achizitionate prin unitati centralizate.

159 Raport privind produsele si serviciile cel mai frecvent procurate de catre OCA-uri europene si AC romanesti selectate si propunerile de standardizare a cerintelor/specificatiilor pentru produse si servicii convenite

160 ONAC va realiza un studiu privind extinderea listei de categorii de bunuri si servicii achizitionate prin unitati centralizate, urmeaza sa fie finalizat in luna septembrie 2023

161 Produsele si serviciile prevazute pentru achizitionarea de catre UCA locale in sistem centralizat la momentul actual sunt servicii de curatenie, furnizare de birotica si echipamente IT.

162 Semnarea contractului este planificata pentru trim. 1 – 2022, iar punerea in functiune a sistemului pentru trim. III – 2023.

163 Constituit in baza Deciziei prim-ministrului nr. 236/2015 privind infiintarea Comitetului interministerial pentru achizitii publice, cu modificarile si completarile ulterioare

164      http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/03/Ghid-Control-Intern_08.02.2018.pdf

165 Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021), Pilonul V. Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala, Componenta C14. Buna guvernanta, R8. Reformarea sistemului national de achizitii publice, pag. 93, https://mfe.gov.ro/pnrr/

166 Exemple de diferite tipuri de programe internationale de certificare in domeniul achizitiilor se regasesc in Raportul privind evaluarea generala a sistemului de achizitii publice, document elaborat de Banca Mondiala in contextul implementarii de catre ANAP a proiectului SIPOCA 625

167 Art. 392, alin. (1), art. 610 si Anexa nr. 5 la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ

168 Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021), Pilonul V. Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala, Componenta C14. Buna guvernanta, R8. Reformarea sistemului national de achizitii publice, pag. 93, https://mfe.gov.ro/pnrr/

169 Anexa nr. 8 “Norme privind cadrele de competente generale si specifice” la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ cu modificarile si completarile ulterioare

170 Constituit in baza Deciziei nr. 236/2015 privind infiintarea Comitetului interministerial pentru achizitii publice, cu modificarile si completarile ulterioare

171 Comisia Europeana, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurCompEU, ProcurCompEU – Raport de implementare in Romania, https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en

172 OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ

173 Comisia Europeana, Rapoarte aferente studiilor de caz de implementare a ProcurCompEU, ProcurCompEU – Raport de     implementare     in     Romania,     https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public- buyers/professionalisation-public-buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement- professionals_en

175 Art. 388, alin. (2) si (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare

176 TED – Tenders Electronic Daily

EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEI — CAMERA DEPUTATILOR