Decizia nr. 27 din 2 martie 2020 referitoare la aplicarea dispozitiilor art. 997 din Codul de procedura civila si art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 1.980/1/2019

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.980/1/2019, a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civilasi ale art. 27⁵alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 27⁶din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov – Sectia civila, in Dosarul nr. 504/119/2019, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse raportul, precum si suplimentul la raport, intocmite de judecatorii-raportori, ce au fost comunicate partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. De asemenea, refera asupra faptului ca au fost transmise de catre instantele nationale hotararile judecatoresti relevante ce au fost identificate, precum si opiniile teoretice exprimate de judecatori, iar Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
6. In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

1. Titularul si obiectul sesizarii
2. Curtea de Apel Brasov – Sectia civila a dispus, prin Incheierea din 10 iulie 2019, in Dosarul nr. 504/119/2019, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „1. Daca este admisibila procedura ordonantei presedintiale in materia suspendarii executarii unei garantii de buna-executie, anexa la un contract de achizitie publica, in situatia in care in procesul ce vizeaza solutionarea fondului nu s-a solicitat suspendarea executarii, in conditiile prevazute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 101/2016), si nici nu s-au invocat aspecte diferite de cele ce puteau fi invocate in procedura reglementata de legea speciala, avand in vedere caracterul provizoriu si limitat in timp al efectelor ordonantei presedintiale. 2. In situatia in care Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca ordonanta presedintiala este admisibila, in masura in care se invoca aspecte diferite de cele care se pot invoca pe calea reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, se impune a se stabili momentul pana la care eventuala suspendare provizorie, dispusa pe calea ordonantei presedintiale, isi produce efectele, respectiv daca acestea sunt limitate in timp pana la solutionarea cererii de suspendare formulate in procedura speciala reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016sau pana la solutionarea litigiului asupra fondului.”
3. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 24 iulie 2019 cu nr. 1.980/1/2019.
4. Norma de drept intern ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
5. Legea nr. 101/2016privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

Art. 53. – „(…) (2) In cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea partii interesate, prin incheiere motivata, cu citarea partilor, suspendarea executarii contractului. (…) ”

10. Codul de procedura civila

Art. 997. – „(1) Instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

(2) Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.

(3) La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.

(4) Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului.

(5) Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.”

III. Expunerea succinta a procesului

11. Prin Cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Covasna – Sectia civila la data de 18 aprilie 2019 cu nr. 504/119/2019, reclamanta X – S.R.L. a solicitat, in contradictoriu cu paratii Gospodaria Comunala – S.A. si Y – S.A. – societate de asigurari, ca prin hotararea ce se va pronunta, pe cale de ordonanta presedintiala, sa se dispuna suspendarea executarii garantiei de buna executie nr. xxxxxxx din 15 octombrie 2012, emisa de parata Y – S.A., astfel cum aceasta a fost modificata prin actele aditionale ulterioare (inclusiv Actul aditional nr. x din 15 februarie 2018), pentru motivele invocate in cadrul Cererii nr. xxxx din 12 aprilie 2019, formulata de parata Gospodaria Comunala – S.A., pana la solutionarea definitiva a litigiului aflat pe rolul Tribunalului Covasna privind existenta sau inexistenta dreptului acestei parate de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie.
12. Prin Sentinta civila nr. 287 din 25 aprilie 2019, Tribunalul Covasna – Sectia civila a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant a reclamantei pentru Asocierea A, a respins exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a asocierii, a respins exceptia inadmisibilitatii formularii cererii, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, a admis cererea de ordonanta presedintiala si a dispus suspendarea executarii garantiei de buna executie pana la solutionarea definitiva a litigiului inregistrat pe rolul Tribunalului Covasna – Sectia civila cu nr. 502/119/2019.
13. Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut, in esenta, ca intre parata Gospodaria Comunala – S.A. (beneficiarul lucrarilor) si Asocierea A (executantul lucrarilor, din care face parte si reclamanta) s-a incheiat Acordul contractual nr. xxxxx din 27 septembrie 2012, contract de executie lucrari cu privire la lucrarea de „reabilitare si extindere statii de tratare a apei, reabilitare fronturi de captare, conducte de aductiune si construire gospodarii de apa – aglomerarile Covasna, Targu Secuiesc, Sfantu Gheorghe”.
14. Contractul cuprinde mai multe sectoare de lucrari, obiectul litigiului privind sectorul de lucrari 3 din contract – statia de tratare Covasna. Conform contractului (art. 1.1.3.7 din anexa la oferta – perioada de notificare a defectiunilor), lucrarile beneficiaza de o perioada de garantie de 12 luni care curge de la data Procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. xxxx din 21 martie 2018.
15. Conform art. 4.2 din anexa la oferta, antreprenorul/executantul avea obligatia sa mentina o garantie de buna executie „pana la momentul emiterii procesului-verbal de receptie finala la sfarsitul perioadei de notificare a defectiunilor”. Reclamanta a mentinut valabila garantia de buna executie nr. xxxxxxx din 15 octombrie 2012, emisa de parata Y – S.A., garantie valabila pana la data de 14 aprilie 2019, conform Actului aditional nr. x din 15 februarie 2018.
16. Parata Gospodaria Comunala – S.A. a emis Adresa nr. xxxx din 12 aprilie 2019 catre Y – S.A., solicitand executarea garantiei de buna executie.
17. Asupra exceptiei lipsei calitatii de reprezentant a reclamantei pentru Asocierea A si a exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a asocierii, s-a retinut, in esenta, ca reclamanta a formulat cererea de ordonanta presedintiala in nume propriu, si nu in numele asocierii.
18. Asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii de ordonanta presedintiala s-a retinut ca, in raport cu dispozitiile art. 997 alin. (1) din Codul de procedura civilasi art. 2.321 alin. (1) din Codul civil, executarea garantiei se realizeaza fara formalitati prealabile, prin simpla solicitare formulata de catre beneficiar, fara parcurgerea unei proceduri de executare silita.
19. Or, nefiind in prezenta unei executari realizate conform prevederilor art. 622 si urmatoarele din Codul de procedura civila, reclamanta nu poate recurge, in vederea suspendarii executarii, la procedura prevazuta de art. 719 din Codul de procedura civila. Ca atare, cererea formulata pe calea ordonantei presedintiale si intemeiata pe dispozitiile art. 997 din Codul de procedura civilaeste admisibila. In sustinerea acestei concluzii s-a retinut si argumentul potrivit caruia prin formularea cererii s-a urmarit suspendarea executarii garantiei, astfel ca raportul juridic nascut in urma emiterii instrumentului de plata se afla in legatura cu raportul contractual dintre reclamanta si parata Gospodaria Comunala – S.A., insa are o existenta de sine statatoare si regim juridic distinct.
20. Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active s-a retinut ca, desi garantia de buna executie este autonoma, in sensul ca este independenta de contractul de achizitie publica a carei executie o garanteaza, aceasta nu inseamna ca acela care constituie garantia, respectiv asiguratul, nu are interesul de a solicita suspendarea punerii in executare a acestei garantii.
21. In speta, interesul reclamantei rezida in faptul ca, in masura achitarii sumei ce reprezinta garantia de buna executie a contractului, asiguratorul se subroga, pe calea transmisiunii conventionale, in toate drepturile beneficiarului fata de asigurat, drepturi derivand din contract, pentru recuperarea sumelor platite in locul asiguratului, potrivit art. 13 din polita de asigurare.
22. Pe fondul cererii, analizandu-se conditiile de admisibilitate prevazute de art. 997 alin. (1) din Codul de procedura civila, prin prisma probelor administrate, s-a apreciat ca sunt indeplinite.
23. Astfel, sub aspectul vremelniciei, s-a retinut ca masura are o durata limitata in timp, pana la rezolvarea in fond a litigiului, care se afla pe rolul Tribunalului Covasna si are ca obiect constatarea inexistentei dreptului paratei de a executa (de a solicita plata sumei de 305.308,65 lei) garantia de buna executie nr. xxxxxxx din 15 octombrie 2012, emisa de parata Y – S.A.
24. Cat priveste neprejudecarea fondului, s-a retinut ca instanta nu a fost chemata a hotari cu privire la stabilirea definitiva a dreptului de a executa garantia de buna executie derivand din Contractul nr. xxxxx din 27 septembrie 2012. Motivul principal invocat in cererea de plata a garantiei vizeaza nerespectarea prevederilor contractuale, anume a clauzei 4.2 privind garantia de buna executie. S-a sustinut ca garantia trebuia mentinuta de antreprenor pana la intocmirea procesului-verbal de receptie finala. Or, pe de o parte, procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor a fost incheiat la 21 martie 2018, iar, pe de alta parte, perioada de valabilitate aferenta garantiei a fost extinsa pana la data de 14 aprilie 2019. Ca atare, la momentul formularii cererii de plata, garantia era inca mentinuta.
25. In ceea ce priveste urgenta, s-a retinut ca si aceasta conditie de admisibilitate a ordonantei presedintiale este indeplinita. Astfel, suma ce urmeaza a fi executata este deosebit de oneroasa, respectiv 305.308,65 lei. In masura in care asiguratorul ar face plata garantiei de buna executie a contractului, ulterior s-ar subroga in drepturile beneficiarului contractului si ar urma sa se indrepte impotriva reclamantei pentru plata garantiei, situatie care ar produce serioase perturbari in activitatea acesteia. Ca atare, urgenta este justificata de pagubele iminente ce s-ar putea produce in patrimoniul reclamantei, prin executarea acestei garantii.
26. Impotriva sentintei primei instante a formulat apel parata Gospodaria Comunala – S.A., criticand solutia atat pe exceptie, cat si pe fond, argumentand, in esenta, ca litigiul este guvernat de Legea nr. 101/2016, iar nu de dreptul comun, si ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate privind aparenta de drept si cazul temeinic justificat.
27. La termenul de judecata din 10 iulie 2019, instanta de apel a pus in discutia partilor solicitarea apelantei privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusa judecatii. De asemenea, instanta a pus in discutia partilor necesitatea sesizarii instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile referitoare la durata efectelor unei eventuale suspendari pronuntate in cadrul ordonantei presedintiale, partile prezente in instanta exprimandu-si punctul de vedere asupra acestor aspecte.
28. Prin incheierea pronuntata la acelasi termen s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in procedura reglementata de art. 519 si urmatoarele din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior mentionata si, in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila, s-a dispus suspendarea judecatii.
29. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
30. Instanta de trimitere a constatat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
31. Astfel, conditia existentei unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta, este indeplinita, dat fiind faptul ca litigiul pendinte se afla in fata instantei de apel, ca instanta de ultim grad in procedura ordonantei presedintiale.
32. De lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor art. 997 din Codul de procedura civilasi a dispozitiilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat este necesar a se stabili:

– daca este admisibila procedura ordonantei presedintiale in materia suspendarii executarii unei garantii de buna executie, anexa la un contract de achizitie publica, in situatia in care in procesul ce vizeaza solutionarea fondului nu s-a solicitat suspendarea executarii, in conditiile prevazute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, si nici nu s-au invocat aspecte diferite de cele ce puteau fi invocate in procedura reglementata de legea speciala, avand in vedere caracterul provizoriu si limitat in timp al efectelor ordonantei presedintiale;

– in situatia in care Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca ordonanta presedintiala este admisibila, in masura in care se invoca aspecte diferite de cele care se pot invoca pe calea reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, se impune a se stabili momentul pana la care eventuala suspendare provizorie, dispusa pe calea ordonantei presedintiale, isi produce efectele, respectiv daca acestea sunt limitate in timp pana la solutionarea cererii de suspendare formulate in procedura speciala reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 sau pana la solutionarea litigiului asupra fondului.

32. Problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca in aceasta problema de drept nu exista o practica judiciara consistenta si continua in materia de referinta, in baza unei interpretari unitare a textelor legale incidente.
33. Chestiunea de drept a carei lamurire se solicita nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie consultate la data de 10 iulie 2019.
34. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
35. Apelanta-parata Gospodaria Comunala – S.A. a precizat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civilapentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciind necesara lamurirea problemelor de drept referitoare la admisibilitatea ordonantei presedintiale si durata efectelor acesteia.
36. Intimata-reclamanta a apreciat ca nu este oportuna sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu pronuntarea unei hotarari prealabile, sustinand ca judecatorul investit cu o cerere pe calea ordonantei presedintiale analizeaza indeplinirea conditiilor art. 997 din Codul de procedura civila.
37. Dupa comunicarea raportului, respectiv a suplimentului la raport, intimata-reclamanta a depus, in termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a opinat ca este admisibila procedura ordonantei presedintiale in materia suspendarii garantiei de buna executie, efectele acesteia durand pana la solutionarea litigiului asupra fondului.
38. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
39. Completul de judecata investit cu solutionarea apelului in Dosarul nr. 504/119/2019 a apreciat, referitor la prima chestiune de drept, ca este inadmisibila o astfel de cerere, formulata pe calea dreptului comun, in situatia in care legea speciala, care guverneaza raporturile juridice in materia achizitiilor publice, prevede o procedura speciala de suspendare a contractului, aplicabila si in situatia cererii de suspendare a executarii unei garantii de buna executie, anexa la un contract de achizitie publica. Partile contractante au posibilitatea de a recurge la calea speciala prevazuta de Legea nr. 101/2016, fiind aplicabil principiul specialia generalibus derogant. Ordonanta presedintiala ar fi admisibila doar in ipoteza in care aspectele invocate in sustinerea unei astfel de cereri ar fi diferite de cele care ar putea fi invocate in cadrul cererii de suspendare a contractului, astfel cum este prevazuta de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.
40. Referitor la a doua chestiune de drept, instanta de trimitere a apreciat ca efectele suspendarii dispuse pe calea ordonantei presedintiale sunt similare efectelor suspendarii provizorii, dat fiind caracterul urgent si vremelnic al acestei proceduri. Astfel, suspendarea pronuntata pe calea ordonantei presedintiale ar putea sa dainuie pana la solutionarea cererii de suspendare formulate in procedura speciala reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie

39. Din relatiile comunicate de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a rezultat ca doar la nivelul instantelor din circumscriptia unei singure curti de apel (Cluj) a fost identificata practica judiciara in materia suspendarii executarii garantiei de buna executie pe calea ordonantei presedintiale, solutiile pronuntate rezumandu-se la analizarea conditiilor speciale de admisibilitate a ordonantei presedintiale – si anume urgenta, caracterul provizoriu si neprejudecarea fondului -, nefiind transat explicit aspectul aplicabilitatii procedurii din perspectiva domeniului ordonantei presedintiale.
40. In acelasi timp au fost comunicate opiniile teoretice ale judecatorilor, conturandu-se doua interpretari diferite ale textelor de lege in discutie.
41. Astfel, in ceea ce priveste prima problema de drept, intr-o opinie s-a apreciat ca nu este admisibila procedura ordonantei presedintiale in materia executarii unei garantii de buna executie, anexa la un contract de achizitie publica, in situatia in care in procesul ce vizeaza solutionarea fondului nu s-a solicitat suspendarea executarii, motivat de existenta dispozitiilor cu caracter special cuprinse in art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, care reglementeaza masura provizorie de suspendare a executarii contractului. Procedura ordonantei presedintiale ar fi admisibila numai in acele cazuri in care starea de fapt a cauzei nu se circumscrie dispozitiilor legale amintite, neexistand incompatibilitate intre aceasta procedura si cea reglementata de legea speciala, in situatia in care cauza nu are ca obiect suspendarea executarii contractului, ci dispunerea unor masuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligatii vremelnice in sarcina unei parti, pana la dezlegarea fondului cauzei. Nu este cazul in speta, intrucat prin suspendarea executarii unei garantii de buna executie, anexa la un contract de achizitie publica, se urmareste, in fapt, suspendarea executarii contractului, iar aceasta masura se circumscrie dispozitiilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.
42. Asadar, ori de cate ori se urmareste suspendarea executarii contractului de achizitie publica, solicitantul trebuie sa apeleze la dispozitiile art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, dispozitii cu caracter special, care se aplica prioritar fata de norma generala.
43. Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, in cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea partii interesate, prin incheiere motivata, cu citarea partilor, suspendarea executarii contractului de achizitie publica, iar art. 68 prevede ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 554/2004).
44. In conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
45. Legiuitorul a prevazut o procedura speciala pentru suspendarea executarii unui act administrativ, la instanta de contencios administrativ, nefiind incidente, pentru suspendarea executarii unui act subsecvent contractului de achizitie publica, prevederile art. 997 si urmatoarele din Codul de procedura civilareferitoare la ordonanta presedintiala, care au caracter general fata de cele reglementate de legea contenciosului administrativ.
46. Astfel, fata de dispozitiile Legii nr. 554/2004, cererea de suspendare provizorie a executarii unor operatiuni administrative, formulata in temeiul art. 997 din Codul de procedura civila, este inadmisibila, in conditiile in care legiuitorul a prevazut, prin art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, proceduri speciale pentru suspendarea executarii unor acte administrative.
47. De asemenea, nu se poate invoca in sustinerea admisibilitatii unei astfel de cereri jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform careia este admisibila ordonanta presedintiala formulata in fata instantei de contencios administrativ, avand in vedere ca s-a recunoscut admisibilitatea unei astfel de cereri atunci cand aceasta nu are ca obiect suspendarea executarii unui act administrativ, ci impunerea unei obligatii vremelnice.
48. Intr-o alta opinie s-a considerat ca procedura ordonantei presedintiale nu poate fi exclusa de plano in materia suspendarii executarii garantiei de buna executie, anexa la contractul de achizitie publica. In situatia vizata de sesizare, ordonanta presedintiala este admisibila, deoarece suspendarea executarii contractului nu exclude suspendarea pe cale separata a executarii garantiei de buna executie.
49. Cat priveste cea de-a doua problema de drept, instantele au apreciat ca, in situatia in care s-ar aprecia ca ordonanta presedintiala este admisibila, avandu-se in vedere invocarea unor aspecte diferite de cele ce puteau fi invocate in procedura reglementata de legea speciala, aceasta si-ar produce efectele fie pana la solutionarea litigiului asupra fondului, fie pana la solutionarea cererii de suspendare formulate in procedura reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.
50. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.

VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

51. Din verificarile efectuate rezulta ca instanta de contencios constitutional nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016ori ale art. 997 din Codul de procedura civila.
52. Raportul asupra chestiunii de drept
53. Prin raportul intocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, judecatorii-raportori au constatat, in principal, ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, cu referire la conditia privind ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata.
54. Prin suplimentul de raport intocmit cu privire la fondul problemei de drept deduse judecatii, au apreciat ca este inadmisibila procedura ordonantei presedintiale in materia suspendarii executarii unei garantii de buna executie, anexa la un contract de achizitie publica, in situatia in care in procesul ce vizeaza solutionarea fondului nu s-a solicitat suspendarea executarii, in conditiile prevazute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, si nici nu s-au invocat aspecte diferite de cele ce puteau fi invocate in procedura reglementata de legea speciala.
55. Inalta Curte de Casatie si Justitie
56. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:

Asupra admisibilitatii sesizarii

55. Prealabil analizarii in fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este tinuta sa verifice daca, in raport cu intrebarile formulate de titularul sesizarii, sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, potrivit carora „daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
56. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior rezulta ca legiuitorul a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea procedurii sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile – astfel cum au fost acestea decelate in jurisprudenta instantei supreme dezvoltate pe marginea mecanismului procedural in discutie -, conditii care se impun a fi intrunite in mod cumulativ, respectiv: existenta unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata; chestiunea de drept a carei lamurire se solicita sa prezinte caracter de noutate; chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
57. Verificand admisibilitatea sesizarii, se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit argumentelor expuse in cele ce succeda.
58. Astfel, existenta primelor doua conditii de admisibilitate rezulta in mod clar din chiar incheierea de sesizare, procedura fiind declansata de un complet de judecata al Curtii de Apel Brasov – Sectia civila, intr-o cauza in care curtea de apel judeca in ultima instanta, potrivit dispozitiilor art. 96 pct. 2, art. 634 alin. (1) pct. 4 si art. 1.000 alin. (1) din Codul de procedura civila.
59. Este indeplinita si cea de-a treia cerinta de admisibilitate, referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata, potrivit considerentelor aratate in continuare.
60. Astfel, atat doctrina, cat si jurisprudenta instantei supreme in materia mecanismului cu scop de preintampinare a practicii neunitare (control a priori) au aratat ca, in absenta definirii in art. 519 din Codul de procedura civilaa notiunii de „chestiune de drept”, pentru a fi vorba de o problema de drept reala, trebuie ca norma de drept disputata sa fie indoielnica, imperfecta, lacunara sau neclara. Chestiunea de drept supusa dezbaterii trebuie sa fie una veritabila, legata de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauza ca acest text este incomplet, fie pentru ca nu este corelat cu alte dispozitii legale, fie pentru ca se pune problema de a nu mai fi in vigoare.
61. De asemenea, s-a considerat ca intrebarea formulata trebuie sa vizeze o chestiune de drept punctuala, astfel incat solutia data in cadrul procedurii prealabile sa aiba in vedere numai chestiunea respectiva, iar nu intreaga problematica a unui text de lege, sub acest aspect existand o deosebire esentiala intre procedura hotararii prealabile si recursul in interesul legii, in sensul ca in primul caz se rezolva o chestiune de drept punctuala, de care depinde solutionarea pe fond a cauzei, iar in al doilea caz se rezolva, de regula, o problema de drept generica, de principiu.
62. Tot astfel, s-a mai statuat ca, in intelesul legii, chestiunea de drept trebuie sa fie specifica, urmarind interpretarea punctuala a unui text legal, fara a-i epuiza intelesurile sau aplicatiile; intrebarea autorului sesizarii trebuie sa fie una calificata, iar nu generica si pur ipotetica.
63. Sub aspectul raportului de dependenta dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii si solutionarea pe fond a cauzei, s-a retinut ca admisibilitatea procedurii hotararii prealabile este conditionata de imprejurarea ca interpretarea pe care o va da instanta suprema sa produca consecinte juridice de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept sa conduca la dezlegarea in fond a pricinii, sub aspectul statuarii in privinta raportului juridic dedus judecatii.
64. Revenind la problema de drept supusa dezlegarii instantei supreme prin prezenta sesizare, este de observat ca aceasta face obiectul a doua intrebari adresate de catre instanta de trimitere.
65. Prima intrebare vizeaza, in esenta, aplicabilitatea/inaplicabilitatea procedurii ordonantei presedintiale prevazute de Codul de procedura civilain materia suspendarii executarii garantiei de buna executie, anexa la contractul de achizitie publica. Autorul sesizarii indica, drept circumstante factuale premisa, imprejurarile ca, pe de o parte, in procesul asupra fondului nu s-a solicitat suspendarea executarii in procedura speciala reglementata de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, iar pe de alta parte, nu s-au invocat aspecte diferite fata de cele ce puteau fi invocate intr-o atare procedura speciala.
66. Secunda intrebare vizeaza determinarea limitei maxime a duratei masurii suspendarii garantiei de buna executie, anexa la contractul de achizitie publica, in ipoteza aplicabilitatii procedurii ordonantei presedintiale.
67. Examinarea propriu-zisa a conditiei de admisibilitate referitoare la existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei pendinte impune cu necesitate prezentarea succinta, comparativa, a celor doua institutii procedurale reglementate de Codul de procedura civilasi de Legea nr. 101/2016.
68. Legea nr. 134/2010privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

Art. 2. – „(1) Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun in materie civila.

(2) De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.”;

Art. 997. – „(1) Instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

(2) Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.

(3) La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.

(4) Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului.

(5) Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.”;

69. Legea nr. 101/2016privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

Art. 53. – „(…) (1¹) Procesele si cererile care decurg din executarea contractelor administrative se solutioneaza in prima instanta, de urgenta si cu precadere, de catre instanta civila de drept comun in circumscriptia careia se afla sediul autoritatii contractante. (…)

(2) In cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea partii interesate, prin incheiere motivata, cu citarea partilor, suspendarea executarii contractului. (…)”

Art. 68. – „Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicata, cu modificarile ulterioare, si cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, in masura in care prevederile acestora din urma nu sunt contrare.”

70. Procedura ordonantei presedintiale, potrivit doctrinei si jurisprudentei cristalizate in timp, este o procedura speciala prin care se pot lua masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
71. Se mai cuvine a fi amintit faptul ca, pe langa conditiile generale ce trebuie sa existe in cazul oricarei cereri in justitie, admisibilitatea ordonantei presedintiale presupune si indeplinirea celor trei conditii speciale, cerute cumulativ, si anume: urgenta, caracterul provizoriu (vremelnic) al masurii si neprejudecarea fondului.
72. Procedura suspendarii executarii contractului de achizitie publica (contract administrativ) este reglementata prin norma speciala cuprinsa in art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, ce reia, intr-o modalitate de reglementare aproape identica, institutia suspendarii executarii contractului de achizitie publica, prevazuta anterior de art. 287⁷din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
73. Analiza comparativa a celor doua mijloace procedurale – avand caracter sumar -, reglementate prin normele cuprinse in legea de procedura civila si, respectiv, in legea speciala in materia achizitiilor publice, evidentiaza in privinta continutului si/sau sferei de aplicare o serie de similitudini si, deopotriva, de elemente specifice.
74. Astfel, daca in ambele reglementari se face vorbire despre „prevenirea unei pagube iminente” si se evoca cerinta solutionarii „urgente”, totusi sunt de observat unele diferente; ordonanta presedintiala presupune existenta unor „cazuri grabnice”, „prevenirea unei pagube iminente” constituie una din cele trei situatii care justifica admisibilitatea cererii, procedura poate privi luarea oricarei masuri provizorii si poate fi data chiar si fara citarea partilor, in vreme ce procedura suspendarii executarii contractului de achizitie publica presupune indeplinirea cumulativa a conditiilor referitoare la „cazuri temeinic justificate” si „prevenirea unei pagube iminente”; in baza acestei reglementari poate fi dispusa doar masura suspendarii executarii si este instituita obligativitatea citarii partilor.
75. Reluand, in lumina acestor consideratii, analiza caracterului veritabil al chestiunii de drept supuse dezlegarii in prezenta sesizare, se constata ca aceasta prezinta o dificultate suficient de mare pentru a reclama interventia mecanismului a prioride unificare a practicii judiciare reprezentat de hotararea prealabila.
76. In continuarea examinarii celei de-a treia conditii de admisibilitate a sesizarii, se constata ca exista raportul de dependenta dintre solutionarea pe fond a cauzei si lamurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii.
77. In argumentarea acestei concluzii se cuvine a fi observat faptul ca masura suspendarii executarii, ceruta in litigiul pendinte, vizeaza garantia de buna executie (constituita prin scrisoare de garantie bancara), aferenta contractului de achizitie publica (de lucrari).
78. Criticile din apel si, corelativ, apararile formulate in calea de atac, cu solutionarea carora este investita instanta de trimitere, impun examinarea a doua teze diferite afirmate de partile litigante. Este vorba, pe de o parte, despre caracterul subsecvent al garantiei de buna executie in raport cu contractul de achizitie publica, sustinut de parata achizitor-beneficiar al lucrarilor, cu trimitere la art. 40 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016privind achizitiile publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 395/2016, cu modificarile si completarile ulterioare (Normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 395/2016), iar pe de alta parte, despre caracterul autonom al garantiei de buna executie in raport cu contractul de achizitie publica, sustinut de reclamanta executant al lucrarilor, cu trimitere la art. 2.321 din Codul civil.
79. Cu referire la ultimele doua conditii de admisibilitate, respectiv ca problema de drept identificata sa prezinte caracter de noutate si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, se constata ca acestea sunt indeplinite.
80. Cerinta noutatii trebuie sa se circumscrie scopului institutiei hotararii prealabile, acela de a raspunde necesitatii preintampinarii jurisprudentei neunitare, iar in sesizarea de fata examenul jurisprudential efectuat nu releva cristalizarea unei practici judiciare conturate si constante la nivelul instantelor.
81. Dimpotriva, doar la nivelul instantelor din circumscriptia unei singure curti de apel (Cluj) a fost identificata practica judiciara in materia suspendarii executarii garantiei de buna executie pe calea ordonantei presedintiale, fiind de subliniat faptul ca solutiile pronuntate s-au rezumat la analizarea conditiilor speciale de admisibilitate a ordonantei presedintiale – si anume, urgenta, caracterul provizoriu si neprejudecarea fondului -, nefiind transat explicit aspectul aplicabilitatii procedurii din perspectiva domeniului ordonantei presedintiale, aspect care formeaza obiectul investirii instantei de trimitere in litigiul pendinte.
82. Textele de lege ce suscita lamuriri nu au facut, intr-adevar, obiectul unei dezlegari in cadrul mecanismelor procedurale de unificare a jurisprudentei, sub aspectul problematicii semnalate de instanta de sesizare.
83. In considerarea argumentelor expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca sesizarea este admisibila.

Asupra fondului sesizarii:

84. In ce priveste prima intrebare, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca procedura ordonantei presedintiale in materia suspendarii executarii unei garantii de buna executie, aferenta unui contract de achizitie publica, nu este admisibila.
85. Dispozitiile relevante din Legea nr. 101/2016sunt cele cuprinse in art. 53 alin. (1¹) si (2) si art. 68, redate anterior.
86. In cauza in care s-a formulat sesizarea s-a solicitat suspendarea executarii garantiei de buna executie, anexa la contractul de achizitie publica, pe cale de ordonanta presedintiala.
87. Fiind anexa la contractul de achizitie publica, garantia de buna executie face parte integranta din acesta, iar cererile si actiunile la care sunt indrituite partile sunt cele prevazute de legea speciala, respectiv Legea nr. 101/2016, care se refera la contractele de achizitie publica.
88. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 2.321 din Codul civil, care se refera la garantiile autonome; de altfel, prin intrebarea prealabila nu se face trimitere la aceste dispozitii legale, ci numai la acele norme de drept procesual civil cuprinse in Codul de procedura civilasi in Legea nr. 101/2016.
89. Art. 68 din Legea nr. 101/2016dispune ca prevederile acestei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 134/2010si ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, doar in masura in care nu sunt contrare dispozitiilor Legii nr. 101/2016.
90. Executarea garantiei de buna executie face parte din executarea contractului de achizitie publica, or, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1¹) din Legea nr. 101/2016, procesele si cererile care decurg din executarea contractelor administrative (contractul de achizitie publica fiind, fara indoiala, un contract administrativ) se solutioneaza in prima instanta de catre instanta civila de drept comun.
91. Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, in cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea partii interesate, prin incheiere motivata, cu citarea partilor, suspendarea executarii contractului.
92. Litigiul in legatura cu care s-a formulat cererea de ordonanta presedintiala se refera la constatarea inexistentei dreptului de a cere executarea garantiei de buna executie, ce deriva din contractul de achizitie publica.
93. Existenta legii speciale – Legea nr. 101/2016-, care prevede posibilitatea formularii, in temeiul art. 53 alin. (2), a unei cereri de suspendare a executarii contractului pana la solutionarea fondului cauzei, nu permite partii interesate decat folosirea acestei cai.
94. Chiar daca litigiul este solutionat de o instanta de drept comun, legea aplicabila este cea speciala, respectiv Legea nr. 101/2016, ceea ce inlatura incidenta dispozitiilor din Codul de procedura civila, care reprezinta dreptul comun in materie, dupa cum se dispune prin chiar dispozitiile art. 68 din Legea nr. 101/2016.
95. Cu alte cuvinte, rezolvarea conflictului dintre cele doua norme juridice concurente, ce fac obiectul primei intrebari prealabile, se realizeaza pe baza principiului lex specialis derogant lex generali, fiind vorba, asadar, despre aplicarea cunoscutelor adagii juridice latinesti – specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant.
96. De altfel, potrivit dispozitiilor art. 997 din Codul de procedura civila, ordonanta presedintiala este provizorie, iar efectele acesteia, in cazul admiterii cererii, s-ar produce pana la solutionarea litigiului asupra fondului. Or, cata vreme legea speciala prevede posibilitatea formularii unei cereri de suspendare a executarii contractului pana la solutionarea pe fond a litigiului, o eventuala cerere de suspendare provizorie a executarii contractului nu ar putea produce efecte decat pana la solutionarea cererii de suspendare, insa aceasta posibilitate nu a fost prevazuta de legiuitor.
97. In situatii similare, cand legiuitorul a dorit sa prevada posibilitatea exercitarii unei cereri de suspendare provizorie a executarii, pana la solutionarea cererii de suspendare de drept comun, a facut-o in mod expres.
98. Astfel, potrivit art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila din 1865, s-a prevazut posibilitatea suspendarii executarii pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, iar in alin. 4 din acelasi articol s-a prevazut posibilitatea ca presedintele instantei sa poata dispuna suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare.
99. Tot astfel, potrivit art. 300 alin. 2 din Codul de procedura civila din 1865, in cazul recursului, instanta sesizata cu judecata acestuia poate dispune suspendarea executarii hotararii recurate. In alin. 3 al aceluiasi articol se prevede ca sunt aplicabile dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila, referitoare la posibilitatea suspendarii provizorii a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare a executarii hotararii recurate.
100. De asemenea, potrivit art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, s-a prevazut ca pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate, instanta competenta poate suspenda executarea. Potrivit alin. (7) din acelasi articol, in conditiile prevazute de acest alineat, instanta poate dispune suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare. Ca atare, in aceasta situatie, legiuitorul a prevazut, in mod expres, posibilitatea suspendarii provizorii a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare.
101. In cazul prevazut de art. 484 alin. (2) din Codul de procedura civila, se arata ca, la cererea recurentului, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune suspendarea hotararii atacate cu recurs. In acest caz, legiuitorul nu a mai prevazut posibilitatea formularii unei cereri de suspendare provizorie a executarii deciziei recurate, pana la solutionarea cererii de suspendare, facand trimitere la art. 719 din Codul de procedura civiladoar in ceea ce priveste cautiunea, nu insa si la prevederile alin. (7).
102. Ca atare, fiind in prezenta unui litigiu privind executarea unui contract de achizitie publica, in cauza devin aplicabile dispozitiile legii speciale, respectiv ale Legii nr. 101/2016, care prevede, in art. 53 alin. (2), care sunt cererile ce se pot formula de catre parti cu privire la suspendarea executarii contractului, nefiind admisibila formularea unei cereri de suspendare, pe cale de ordonanta presedintiala, prevazuta de art. 997 din Codul de procedura civila, independent de existenta sau inexistenta unor motive diferite fata de cele care se pot invoca in procedura reglementata de Legea nr. 101/2016.
103. Fata de dezlegarea data primei intrebari din sesizarea cu solutionarea careia a fost investita Inalta Curte de Casatie si Justitie, rezulta ca nu mai este necesar un raspuns si pentru cea de-a doua intrebare formulata de instanta de trimitere.

Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov – Sectia civila, in Dosarul nr. 504/119/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.

In aplicarea dispozitiilor art. 997 din Codul de procedura civila si art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca procedura ordonantei presedintiale nu este admisibila in materia suspendarii executarii unei garantii de buna executie aferente unui contract de achizitie publica.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 2 martie 2020.

-****-

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 536 din data de 23 iunie 2020