Directiva 2014/24/UE 

DIRECTIVA 2014/24/UE din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE

(Text cu relevanta pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 53 alineatul (1), articolul 62 si articolul 114,

având in vedere propunerea Comisiei Europene,

dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamentele nationale,

având in vedere avizul Comitetului Economic si Social European (¹),

(¹)JO C 191, 29.6.2012, p. 84.

având in vedere avizul Comitetului Regiunilor (²),

(²)JO C 391, 18.12.2012, p. 49.

hotarând in conformitate cu procedura leg islativa ordinara (³),

(³)Pozitia Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial) si Decizia Consiliului din 11 februarie 2014.

intrucât:

(1)Atribuirea contractelor de achizitii publice de catre sau in numele autoritatilor statelor membre trebuie sa respecte principiile Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulatie a marfurilor, libertatea de stabilire si libertatea de a furniza servicii, precum si principiile care deriva din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoasterea reciproca, proportionalitatea si transparenta. Cu toate acestea, pentru contractele de achizitii publice care depasesc o anumita valoare, ar trebui elaborate dispozitii pentru coordonarea procedurilor de achizitii publice nationale, pentru ca principiile respective sa fie transpuse in practica si achizitiile publice sa fie deschise concurentei.

(2)Achizitiile publice joaca un rol cheie in strategia Europa 2020, prezentata in Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulata „Europa 2020, O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii” (denumita in continuare „strategia Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii”), reprezentând unul dintre instrumentele de piata care trebuie utilizate pentru realizarea unei cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii, asigurând in acelasi timp o utilizare cât mai eficienta a fondurilor publice. In acest scop, normele in materie de achizitii publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului (⁴) si Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului (⁵) ar trebui revizuite si modernizate pentru a creste eficienta cheltuielilor publice, a facilita participarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) la achizitiile publice si a permite achizitorilor sa utilizeze mai eficient achizitiile publice in sprijinul unor obiective societale comune. Totodata, este necesar ca anumite notiuni si concepte de baza sa fie clarificate pentru a asigura securitatea juridica si a incorpora anumite aspecte ale jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in acest domeniu.

(⁴)Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale (JO L 134, 30.4.2004, p. 1).

(⁵)Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

(3)La punerea in aplicare a prezentei directive, ar trebui luata in considerare Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (⁶), in special in legatura cu alegerea mijloacelor de comunicare, a specificatiilor tehnice, a criteriilor de atribuire si a conditiilor de executare a unui contract.

(⁶)Aprobata prin Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind incheierea de catre Comunitatea Europeana a Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35).

(4)Formele tot mai diverse ale actiunii publice au facut necesara definirea mai clara a insasi notiunii de achizitie publica; totusi, aceasta clarificare nu ar trebui sa extinda domeniul de aplicare al prezentei directive in raport cu cel al Directivei 2004/18/CE. Normele Uniunii privind achizitiile publice nu sunt menite sa acopere toate formele de plati din fonduri publice, ci numai pe cele care vizeaza achizitia de lucrari, de produse sau de servicii cu titlu oneros prin intermediul unui contract de achizitii publice. Ar trebui sa se clarifice faptul ca astfel de achizitii de lucrari, de produse sau de servicii ar trebui sa faca obiectul prezentei directive, indiferent daca sunt puse in aplicare prin achizitie, leasing sau alte forme contractuale.

Notiunea de achizitie ar trebui interpretata in sens larg, ca obtinerea beneficiilor de pe urma lucrarilor, a produselor sau a serviciilor in cauza, fara a implica in mod necesar un transfer de proprietate catre autoritatile contractante. Mai mult, simpla finantare a unei activitati, in special prin intermediul granturilor, care este adesea legata de obligatia de a rambursa sumele primite in cazul in care acestea nu sunt utilizate in scopurile carora le sunt destinate, nu este reglementata, de obicei, de normele in materie de achizitii publice. In mod similar, situatiile in care toti operatorii care indeplinesc anumite conditii sunt autorizati sa efectueze o anumita sarcina, fara nicio selectivitate, cum ar fi sistemele care dau consumatorilor posibilitatea de a alege sau sistemele de servicii pe baza de bonuri, ar trebui sa nu fie intelese ca fiind sisteme de achizitii publice, ci ca simple sisteme de autorizare (de exemplu, licente pentru medicamente sau servicii medicale).

(5)Ar trebui reamintit ca prezenta directiva nu obliga sub nicio forma statele membre sa contracteze sau sa externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc sa le puna la dispozitie ele insele sau sa le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achizitii publice in sensul prezentei directive. Nu ar trebui inclusa furnizarea de servicii in temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de munca. In unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru anumite servicii administrative si guvernamentale, cum ar fi serviciile executive si legislative sau furnizarea anumitor servicii comunitatii, cum ar fi serviciile de afaceri externe, serviciile din domeniul justitiei sau serviciile obligatorii de asigurari sociale.

(6)De asemenea, este oportun sa se reaminteasca ca prezenta directiva nu ar trebui sa afecteze legislatia statelor membre in domeniul asigurarilor sociale. De asemenea, aceasta nu ar trebui sa abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entitatilor publice sau private, si nici privatizarea entitatilor publice furnizoare de servicii.

Ar trebui reamintit totodata ca statele membre au libertatea de a organiza furnizarea de servicii sociale obligatorii sau de alte servicii, cum sunt serviciile postale, fie ca servicii de interes economic general, fie ca servicii fara caracter economic de interes general sau ca o combinatie a acestora. Este necesar sa se clarifice faptul ca serviciile fara caracter economic de interes general nu ar trebui sa faca obiectul prezentei directive.

(7)In cele din urma, ar trebui sa se reaminteasca faptul ca prezenta directiva nu aduce atingere libertatii autoritatilor nationale, regionale si locale de a defini, in conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora si caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele conditii referitoare la calitatea serviciului, in vederea urmaririi obiectivelor lor de politica publica. De asemenea, prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere competentei autoritatilor nationale, regionale si locale de a furniza, contracta si finanta servicii de interes economic general in conformitate cu articolul 14 din TFUE si cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la TFUE si la Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE). In plus, prezenta directiva nu are drept obiect finantarea serviciilor de interes economic general sau schemele de ajutor oferit de statele membre in special in domeniul social, in conformitate cu normele Uniunii privind concurenta.

(8)Un contract ar trebui sa poata fi considerat contract de achizitii publice de lucrari numai in cazul in care obiectul sau urmareste in mod special realizarea activitatilor prevazute de anexa II, chiar daca contractul in cauza cuprinde alte servicii necesare pentru realizarea respectivelor activitati. In anumite cazuri, contractele de achizitii publice de servicii, in special in domeniul serviciilor de gestionare a proprietatilor, pot include si lucrari. Cu toate acestea, includerea in contract a respectivelor lucrari, in masura in care sunt auxiliare si constituie, prin urmare, o eventuala consecinta sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifica clasificarea contractului de servicii publice in categoria contractelor de achizitii publice de lucrari.

Cu toate acestea, tinând seama de diversitatea contractelor de achizitii publice de lucrari, este necesar ca autoritatile contractante sa poata prevedea atât atribuirea separata, cât si atribuirea comuna a contractelor de proiectare si executie a lucrarilor. Prezenta directiva nu urmareste sa recomande o atribuire separata sau comuna a contractelor de achizitii publice.

(9)Realizarea unei lucrari corespunzatoare cerintelor mentionate de o autoritate contractanta presupune ca autoritatea in cauza sa fi luat masuri in vederea definirii tipului de lucrare sau cel putin sa fi avut o influenta decisiva asupra conceperii acesteia. In cazul in care contractantul efectueaza lucrarea integral sau partial prin mijloace proprii sau asigura realizarea lucrarilor prin alte mijloace, clasificarea contractului ar trebui sa ramâna aceea de contract de lucrari, atât timp cât contractantul isi asuma obligatia directa sau indirecta, executorie din punct de vedere legal, de a se asigura ca lucrarile vor fi efectuate.

(10)Notiunea de „autoritati contractante” si, in special, notiunea de „organisme de drept public” au fost examinate in mod repetat in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul ca domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui sa ramâna neschimbat, este adecvat sa se mentina definitia pe care Curtea s-a bazat si sa se incorporeze un anumit numar de clarificari oferite de jurisprudenta respectiva ca o cheie a unei mai bune intelegeri a definitiilor propriu-zise, fara intentia de a modifica intelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat in jurisprudenta. In acest scop, ar trebui sa se clarifice ca un organism care functioneaza in conditii normale de piata, care urmareste obtinerea unui profit si care suporta pierderile care rezulta din exercitarea activitatii sale nu ar trebui sa fie considerat ca fiind un „organism de drept public”, deoarece necesitatile de interes general, pentru indeplinirea carora a fost creat sau pentru care i s-a incredintat sarcina de a le indeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial.

In mod similar, conditia referitoare la originea finantarii organismului examinat a fost, de asemenea, examinata in jurisprudenta, care a clarificat, intre altele, ca finantarea in „cea mai mare parte” inseamna intr-o proportie mai mare de jumatate si ca o astfel de finantare poate include plati de la utilizatori care sunt impuse, calculate si colectate in conformitate cu normele de drept public.

(11)In cazul contractelor mixte, normele aplicabile ar trebui sa fie determinate cu privire la obiectul principal al contractului, in cazul in care diferitele parti care constituie contractul nu pot fi separate in mod obiectiv. Prin urmare, ar trebui sa se clarifice modul in care autoritatile contractante ar trebui sa stabileasca daca partile pot fi separate sau nu. O astfel de clarificare ar trebui sa se bazeze pe jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Determinarea ar trebui efectuata de la caz la caz, in care intentiile exprimate sau presupuse ale autoritatii contractante de a considera diferitele aspecte care compun un contract mixt ca fiind indivizibile ar trebui sa nu fie suficiente, dar ar trebui sa fie sprijinite de dovezi obiective care sa le justifice si sa stabileasca necesitatea de a incheia un contract unic. O astfel de nevoie justificata de a incheia un contract unic ar putea fi, de exemplu, prezenta in cazul constructiei unei singure cladiri, din care o parte urmeaza sa fie utilizata direct de catre autoritatea contractanta in cauza, iar o alta parte sa fie exploatata in temeiul unei concesiuni, de exemplu pentru a furniza spatii publice de parcare. Ar trebui sa se clarifice faptul ca nevoia de a incheia un contract unic poate fi justificata atât de motive de natura tehnica, cât si de natura economica.

(12)In cazul contractelor mixte care pot fi divizate, autoritatile contractante au posibilitatea de a acorda contracte separate pentru diferite parti ale contractului mixt, situatie in care prevederile aplicabile fiecarei parti ar trebui stabilite exclusiv cu privire la caracteristicile contractului respectiv. Pe de alta parte, in cazul in care autoritatile contractante opteaza pentru includerea in achizitiile publice a altor elemente, indiferent de valoarea lor si de regimul juridic care ar fi fost aplicabil elementelor suplimentare, principiul de baza ar trebui sa fie ca, in cazul in care un contract se acorda in temeiul prevederilor prezentei directive, in mod separat, prezenta directiva ar trebui sa se aplice in continuare intregului contract mixt.

(13)Cu toate acestea, ar trebui prevazute dispozitii speciale pentru contractele mixte care includ aspecte legate de aparare sau securitate sau elemente care nu sunt incluse in domeniul de aplicare al TFUE. In aceste cazuri, neaplicarea prezentei directive ar trebui sa fie posibila daca acordarea unui contract unic este justificata de motive obiective si daca decizia de acordare a unui contract unic nu este luata in scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹). Ar trebui sa se clarifice faptul ca autoritatile contractante nu ar trebui sa fie impiedicate sa opteze pentru aplicarea prezentei directive la anumite contracte mixte in locul aplicarii Directivei 2009/81/CE.

(¹)Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

(14)Ar trebui sa se clarifice faptul ca notiunea „operatori economici” ar trebui interpretata in sens larg, pentru a include orice persoane si/sau entitati care asigura executarea de lucrari, furnizarea de produse sau de servicii pe piata, indiferent de forma juridica in baza careia au ales sa functioneze. Prin urmare, firmele, sucursalele, filialele, parteneriatele, societatile cooperative, societatile cu raspundere limitata, universitatile, publice sau private, si alte tipuri de entitati, in afara persoanelor fizice, ar trebui sa fie toate cuprinse in notiunea de operator economic, indiferent daca sunt sau nu „persoane juridice” in toate circumstantele.

(15)Ar trebui sa se clarifice faptul ca grupurile de operatori economici, inclusiv in cazul in care s-au reunit sub forma unei asociatii temporare, pot participa la proceduri de atribuire fara sa fie necesar sa adopte o anumita forma juridica. In masura in care este necesar, spre exemplu in cazul in care este necesara raspunderea in solidar, se poate solicita o forma specifica in cazul in care contractul se atribuie unor astfel de grupuri.

De asemenea, ar trebui sa se clarifice ca autoritatile contractante ar trebui sa poata stabili explicit modul in care grupurile de operatori economici trebuie sa indeplineasca cerintele legate de situatia economica si financiara, astfel cum au fost stabilite in prezenta directiva, sau criteriile legate de capacitatile tehnice si profesionale care sunt cerute operatorilor economici care participa in mod individual.

Executarea contractelor de catre grupuri de operatori economici poate necesita stabilirea unor conditii care nu sunt impuse participantilor individuali. Aceste conditii, care ar trebui sa fie justificate de motive obiective si sa fie proportionale, ar putea sa includa, spre exemplu, cerinta de numire a unor reprezentanti comuni sau a unui partener principal pentru procedura de achizitii sau de solicitare de informatii cu privire la statutul lor.

(16)Autoritatile contractante ar trebui sa recurga la toate mijloacele posibile aflate la dispozitia acestora, prevazute de legislatia nationala, pentru a preveni denaturari ale procedurilor de achizitii publice, generate de conflicte de interese. Acestea ar putea include proceduri vizând identificarea, prevenirea si solutionarea conflictelor de interese.

(17)Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (¹) a fost aprobat Acordul privind achizitiile publice al Organizatiei Mondiale a Comertului („AAP”). Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi si obligatii echilibrate referitoare la contractele de achizitii publice in scopul de a realiza liberalizarea si expansiunea comertului mondial. Pentru contractele reglementate de anexele 1, 2, 4 si 5 si de notele generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum si de alte acorduri internationale pertinente obligatorii pentru Uniune, autoritatile contractante ar trebui sa isi indeplineasca obligatiile care le revin in temeiul acestor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din tarile terte semnatare ale acordurilor.

(¹)Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind incheierea, in numele Comunitatii Europene, referitor la domeniile de competenta sa, a acordurilor obtinute in cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

(18)AAP se aplica contractelor care depasesc anumite praguri, stabilite in AAP si exprimate in drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directiva ar trebui adaptate pentru a corespunde echivalentului in euro al pragurilor fixate in AAP. De asemenea, ar trebui sa se prevada si o revizuire periodica a pragurilor exprimate in euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operatiuni pur matematice, la eventualele variatii ale valorii monedei euro in raport cu respectivele drepturi speciale de tragere. In afara ajustarilor matematice periodice respective, ar trebui sa se analizeze, cu ocazia urmatoarei runde de negocieri, posibilitatea unei cresteri a pragurilor stabilite in AAP.

(19)Ar trebui sa se clarifice faptul ca, in vederea estimarii valorii unui contract, trebuie avute in vedere toate veniturile, indiferent daca provin de la autoritatea contractanta sau de la terti. De asemenea, ar trebui sa se clarifice faptul ca, in scopul estimarii pragurilor, notiunea de produse similare ar trebui sa fie inteleasa ca produse care sunt destinate utilizarilor identice sau similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. In mod normal, un operator economic activ in domeniul respectiv ar putea sa prezinte astfel de produse ca facând parte din gama sa normala de produse.

(20)In scopul estimarii valorii unei anumite achizitii, ar trebui sa se clarifice faptul ca ar trebui sa se permita ca estimarea valorii sa se bazeze pe o subdiviziune a achizitiei numai in cazul in care aceasta se justifica din motive obiective. De exemplu, ar putea sa fie justificata estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unitati operationale separate a autoritatii contractante, cum ar fi scolile sau gradinitele, cu conditia ca unitatea in cauza sa fie responsabila in mod independent de achizitiile sale. Se poate presupune ca aceasta situatie are loc in cazul in care unitatea operationala separata deruleaza in mod independent procedurile de achizitii publice si ia deciziile de cumparare, are o linie bugetara separata la dispozitie pentru achizitiile in cauza, incheie contractul in mod independent si il finanteaza dintr-un buget pe care il are la dispozitie. O subdiviziune nu se justifica in cazul in care autoritatea contractanta doar organizeaza o achizitie in mod descentralizat.

(21)Contractele de achizitii publice atribuite de autoritatile contractante care isi desfasoara activitatea in sectorul apei, al energiei, al transporturilor si al serviciilor postale si care se inscriu in cadrul acestor activitati sunt reglementate de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European si a Consiliului (²). Cu toate acestea, contractele atribuite de autoritati contractante in cadrul activitatii lor de operare a serviciilor de transport maritim, de coasta sau fluvial intra in sfera de aplicare a prezentei directive.

(²)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale (a se vedea pagina 243 din prezentul Jurnal Oficial).

(22)Intrucât se adreseaza statelor membre, prezenta directiva nu se aplica achizitiilor efectuate de organizatii internationale in nume si pe cont propriu. Este necesar insa sa se precizeze in ce masura prezenta directiva se aplica achizitiilor publice reglementate de norme internationale specifice.

(23)Atribuirea de catre furnizorii de servicii media a contractelor de achizitii publice pentru anumite servicii media in domeniul audiovizualului si al radiodifuziunii ar trebui sa tina seama de aspecte de importanta culturala si sociala care fac inadecvata aplicarea normelor privind achizitiile publice. Din aceste motive, trebuie prevazuta, prin urmare, o exceptie pentru contractele de achizitii publice de servicii, atribuite direct de furnizorii de servicii media, pentru cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de programe gata de difuzare si de alte servicii pregatitoare, precum cele privind scenariile sau alte prestatii artistice necesare pentru realizarea programului. De asemenea, ar trebui sa se clarifice faptul ca excluderea respectiva ar trebui sa se aplice in egala masura serviciilor media de emisie si serviciilor la cerere (servicii neliniare). Cu toate acestea, excluderea respectiva nu ar trebui sa se aplice furnizarii de echipamente tehnice necesare pentru productia, coproductia si emisia respectivelor programe.

(24)Ar trebui reamintit ca serviciile de arbitraj si de conciliere si alte forme similare de solutionare alternativa a litigiilor sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane asupra carora se convine sau care sunt selectate intr-un mod care nu poate fi supus normelor de atribuire a contractelor de achizitii publice. Ar trebui sa se clarifice ca prezenta directiva nu se aplica contractelor de servicii pentru furnizarea acestor servicii, indiferent de denumirea acestora in cadrul legislatiei nationale.

(25)O anumita serie de servicii juridice sunt puse la dispozitie de furnizori de servicii desemnati de o instanta judecatoreasca dintr-un stat membru, presupun reprezentarea clientilor in cadrul procedurilor judiciare de catre avocati, trebuie sa fie furnizate de catre notari si sunt legate de exercitarea autoritatii publice. Astfel de servicii juridice sunt furnizate de obicei de catre organisme sau persoane fizice desemnate sau selectate intr-un mod care nu poate fi reglementat de norme privind achizitiile publice, cum ar fi, de exemplu, desemnarea procurorilor generali in anumite state membre. Prin urmare, respectivele servicii juridice ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(26)Este oportun sa se specifice faptul ca notiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevazuta in prezenta directiva, este definita in acelasi mod ca si in alte acte legislative din domeniul pietei interne si, având in vedere crearea recenta a Fondului european de stabilitate financiara si a Mecanismului european de stabilitate, ar trebui sa se prevada faptul ca operatiunile efectuate prin intermediul respectivului fond si al respectivului mecanism ar trebui sa fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. In cele din urma, ar trebui sa se clarifice faptul ca imprumuturile, chiar daca sunt sau nu sunt in legatura cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operatiuni legate de acestea, ar trebui sa fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(27)Ar trebui reamintit faptul ca articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European si al Consiliului (¹) prevede in mod explicit ca Directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE se aplica contractelor de servicii si, respectiv, contractelor de achizitii publice de servicii de transport public de calatori cu autobuzul sau cu tramvaiul, in timp ce Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 se aplica concesionarilor de servicii publice de transport de calatori cu autobuzul sau cu tramvaiul. In plus, ar trebui sa se reaminteasca faptul ca regulamentul respectiv continua sa se aplice contractelor de achizitii publice de servicii, precum si concesionarilor de servicii publice pentru transportul de calatori pe calea ferata sau cu metroul. Pentru a se clarifica relatiile dintre prezenta directiva si Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, ar trebui sa se prevada in mod explicit ca prezenta directiva nu ar trebui sa se aplice contractelor de servicii publice pentru furnizarea de servicii de transport public de calatori pe calea ferata sau cu metroul, a caror atribuire ar trebui sa faca in continuare obiectul regulamentului mentionat. In masura in care Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 lasa la latitudinea dreptului intern indepartarea de la normele stabilite in regulamentul mentionat, statele membre ar trebui sa poata continua sa prevada in dreptul lor intern faptul ca contractele de servicii publice pentru servicii de transport public de calatori pe calea ferata sau cu metroul trebuie sa fie atribuite printr-o procedura de atribuire a contractelor având la baza normele lor generale de achizitii publice.

(¹)Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar si rutier de calatori si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 si nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(28)Prezenta directiva nu ar trebui sa se aplice anumitor servicii de urgenta atunci când sunt prestate de organizatii sau asociatii non-profit, intrucât caracterul special al acestor organizatii ar fi greu de mentinut in cazul in care furnizorii de servicii ar fi selectati in conformitate cu procedurile prevazute de prezenta directiva. Cu toate acestea, excluderea nu ar trebui sa depaseasca strictul necesar. Prin urmare, ar trebui sa se precizeze in mod explicit ca serviciile de ambulanta pentru transportul pacientilor nu ar trebui sa fie excluse. In acest context, este necesar prin urmare sa se precizeze ca Grupa 601 CPV „Servicii de transport terestru” nu include serviciile de ambulanta, care sunt incluse in clasa 8514 CPV. Prin urmare, ar trebui sa se clarifice ca serviciile, care fac obiectul codului 85143000-3 al CPV si care cuprind in mod exclusiv servicii de ambulanta pentru transportul pacientilor, ar trebui sa faca obiectul regimului specific stabilit pentru servicii sociale si de alta natura (denumit in continuare „regimul moderat”). Prin urmare, contractele mixte de furnizare a serviciilor de ambulanta in general ar face, de asemenea, obiectul regimului moderat, daca valoarea serviciilor de ambulanta pentru transportul pacientilor ar fi mai mare decât valoarea celorlalte servicii de ambulanta.

(29)Se cuvine sa se aminteasca faptul ca prezenta directiva se aplica numai autoritatilor contractante ale statelor membre. Prin urmare, partidele politice in general, nefiind autoritati contractante, nu fac obiectul dispozitiilor sale. Cu toate acestea, in unele state membre partidele politice ar putea fi cuprinse in notiunea de organisme de drept public.

Totusi, anumite servicii (cum ar fi filmele de propaganda si productiile pe caseta video) sunt legate in mod indisociabil de opiniile politice ale furnizorului de servicii, in cazul in care sunt furnizate in contextul unei campanii electorale, incât furnizorii de servicii sunt selectati in mod normal intr-un mod care nu poate fi supus normelor privind achizitiile publice.

In cele din urma, ar trebui reamintit ca statutul si finantarea partidelor politice europene si a fundatiilor politice europene sunt supuse altor norme decât cele stabilite de prezenta directiva.

(30)In anumite cazuri, o autoritate contractanta sau o asociatie de autoritati contractante poate fi unica sursa a unui anumit serviciu, cu privire la furnizarea caruia beneficiaza de un drept exclusiv in temeiul actelor cu putere de lege sau a actelor administrative publicate, care sunt compatibile cu TFUE. Ar trebui sa se clarifice faptul ca aplicarea prezentei directive nu este necesara in cazul atribuirii unui contract de servicii publice catre autoritatea contractanta sau asociatia respectiva.

(31)Exista un nivel considerabil de incertitudine juridica cu privire la masura in care contractele incheiate intre entitati din sectorul public ar trebui sa faca obiectul normelor privind achizitiile publice. Jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene face obiectul unor interpretari divergente intre statele membre si chiar intre autoritatile contractante. Prin urmare, este necesar sa se clarifice cazurile in care contractele incheiate in cadrul sectorului public nu sunt supuse aplicarii normelor privind achizitiile publice.

Aceasta clarificare ar trebui sa fie ghidata de principiile stabilite in jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Simplul fapt ca ambele parti la un acord sunt autoritati publice nu exclude in sine aplicarea normelor privind achizitiile publice. Cu toate acestea, aplicarea normelor privind achizitiile publice nu ar trebui sa interfereze cu libertatea autoritatilor publice de a-si indeplini atributiile de serviciu public atribuite acestora prin utilizarea resurselor proprii, care include posibilitatea cooperarii cu alte autoritati publice.

Ar trebui garantat faptul ca situatiile de cooperare public-public scutite nu au ca rezultat o denaturare a concurentei in raport cu operatorii economici privati in masura in care situeaza un furnizor privat de servicii intr-o pozitie de avantaj fata de concurentii sai.

(32)Contractele de achizitii publice atribuite persoanelor juridice controlate nu ar trebui sa faca obiectul aplicarii procedurilor prevazute de prezenta directiva daca autoritatea contractanta exercita un control asupra persoanei juridice in cauza similar cu cel pe care il exercita asupra departamentelor proprii, cu conditia ca persoana juridica controlata sa isi desfasoare peste 80 % din activitati in vederea efectuarii sarcinilor care i-au fost atribuite de catre autoritatea contractanta de control sau de catre alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractanta, indiferent de beneficiarul executarii contractului.

Scutirea nu ar trebui sa se extinda asupra situatiilor in care exista participatie directa a unui operator economic privat la capitalul persoanei juridice controlate, deoarece, in aceste situatii, atribuirea contractului de achizitii publice fara procedura competitiva ar asigura operatorului economic privat care participa la capitalul persoanei juridice controlate un avantaj nemeritat fata de concurentii sai. Cu toate acestea, având in vedere caracteristicile speciale ale organismelor publice cu apartenenta obligatorie, cum sunt organizatiile care raspund de gestionarea sau exercitarea anumitor servicii publice, aceasta scutire nu ar trebui sa se aplice in situatiile in care participatia operatorilor economici privati specifici la capitalul persoanei juridice controlate este obligatorie in baza unei dispozitii din legislatia nationala, in conformitate cu tratatele, cu conditia ca aceasta participatie sa nu implice o capacitate de control sau de blocare a fondurilor si sa nu aiba o influenta decisiva asupra deciziilor persoanei juridice controlate. Prin urmare, ar trebui sa se clarifice ca elementul decisiv este doar participatia privata directa la persoana juridica controlata. Prin urmare, in cazul in care exista participatie privata la capitalul autoritatii contractante de control sau al autoritatilor contractante de control, aceasta nu impiedica atribuirea contractelor de achizitii publice persoanei juridice controlate, fara aplicarea procedurilor prevazute de prezenta directiva, intrucât astfel de participatii nu afecteaza in mod negativ concurenta intre operatorii economici privati.

De asemenea, ar trebui sa se clarifice ca autoritatile contractante, cum sunt organismele de drept public, care pot avea participatie privata la capital, ar trebui sa fie in masura sa beneficieze de scutire pentru cooperarea orizontala. Prin urmare, in cazul in care sunt intrunite toate celelalte conditii legate de cooperarea orizontala, scutirea pentru cooperarea orizontala ar trebui sa se extinda asupra autoritatilor contractante respective in cazul in care contractul este incheiat in mod exclusiv intre autoritati contractante.

(33)Autoritatile contractante ar trebui sa poata opta sa furnizeze in comun serviciile publice prin cooperare, fara sa fie obligate sa utilizeze o forma juridica anume. O astfel de cooperare ar putea cuprinde toate tipurile de activitati legate de indeplinirea serviciilor si a responsabilitatilor atribuite sau asumate de autoritatile participante, cum ar fi atributiile obligatorii sau voluntare ale autoritatilor locale sau regionale sau serviciile atribuite organismelor specifice de drept public. Serviciile furnizate de diferitele autoritati participante nu trebuie sa fie in mod obligatoriu identice; ele pot fi si complementare.

Contractele de furnizare comuna de servicii publice nu ar trebui sa faca obiectul aplicarii normelor prevazute de prezenta directiva, cu conditia sa fie incheiate exclusiv intre autoritati contractante, cu conditia ca punerea in aplicare a respectivei cooperari sa fie reglementata exclusiv in baza consideratiilor legate de interesul public si astfel incât niciun furnizor privat de servicii sa nu se afle intr-o pozitie de avantaj fata de concurentii sai.

In vederea indeplinirii acestor conditii, cooperarea ar trebui sa se bazeze pe un concept cooperatist. O astfel de cooperare nu obliga toate autoritatile participante sa isi asume indeplinirea principalelor obligatii contractuale, atât timp cât exista angajamente de a contribui la indeplinirea prin cooperare a serviciului public in cauza. In plus, punerea in aplicare a cooperarii, inclusiv eventualele transferuri financiare intre autoritatile contractante participante, ar trebui sa fie reglementata exclusiv de consideratii legate de interesul public.

(34)Exista anumite cazuri in care o entitate juridica actioneaza, in temeiul dispozitiilor relevante ale dreptului national, ca instrument sau serviciu tehnic pentru anumite autoritati contractante si are obligatia sa indeplineasca ordinele pe care le primeste de la aceste autoritati contractante, fara sa aiba nicio influenta asupra remunerarii activitatii sale. Având in vedere natura sa necontractuala, aceasta relatie exclusiv administrativa nu ar trebui sa faca obiectul procedurilor de achizitii publice.

(35)Ar trebui sa fie incurajata cofinantarea programelor de cercetare si dezvoltare (C & D) de catre surse industriale. Prin urmare, ar trebui sa se clarifice faptul ca prezenta directiva se aplica numai in cazul in care nu exista o astfel de cofinantare si in cazul in care rezultatele activitatilor de C & D trec la autoritatea contractanta in cauza. Acest fapt nu ar trebui sa excluda posibilitatea ca furnizorul de servicii care a desfasurat activitatile respective sa poata publica un raport in legatura cu acestea, atât timp cât autoritatea contractanta isi pastreaza dreptul exclusiv de a utiliza rezultatele C & D in cadrul propriilor activitati. Cu toate acestea, partajarea fictiva a rezultatelor C & D sau participarea pur simbolica la remunerarea furnizorului de servicii ar trebui sa nu impiedice aplicarea prezentei directive.

(36)Incadrarea in munca si munca contribuie la integrarea in societate si sunt elemente esentiale care garanteaza sanse egale pentru toti. In acest context, atelierele protejate pot juca un rol important. Acelasi lucru este valabil si pentru alte intreprinderi sociale al caror principal obiectiv este de a sprijini integrarea sociala si profesionala sau reintegrarea persoanelor cu handicap si a persoanelor dezavantajate, cum ar fi somerii, membrii minoritatilor defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere sau de intreprinderi sa nu poata obtine contracte in conditii de concurenta normale. In consecinta, este oportun sa se prevada ca statele membre ar trebui sa fie in masura sa rezerve pentru astfel de ateliere sau intreprinderi dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice sau a anumitor loturi de contracte sau sa rezerve executarea contractelor in cadrul programelor de angajare protejata.

(37)In vederea unei integrari adecvate a cerintelor de mediu, sociale si de munca in cadrul procedurilor de achizitii publice, este deosebit de important ca statele membre si autoritatile contractante sa ia masuri relevante de asigurare a indeplinirii obligatiilor prevazute de legislatia din domeniul mediului, social si al muncii, care se aplica in locul in care sunt executate lucrarile sau sunt furnizate serviciile, si care deriva din legi, regulamente, decrete si decizii, atât la nivel national, cât si la nivelul Uniunii, precum si din acorduri colective, cu conditia ca aceste norme si aplicarea lor sa respecte legislatia Uniunii. In aceeasi masura, obligatiile care decurg din acordurile internationale ratificate de toate statele membre si mentionate in anexa X ar trebui sa se aplice in timpul executarii contractului. Pe de alta parte, aceasta nu ar trebui sa aduca atingere aplicarii unor conditii de munca si de incadrare in munca mai favorabile pentru lucratori.

Masurile relevante ar trebui sa se aplice in conformitate cu principiile de baza ale dreptului Uniunii, in special in vederea asigurarii egalitatii de tratament. Aceste masuri relevante ar trebui sa se aplice in conformitate cu Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹), intr-un mod care sa asigure egalitatea de tratament si sa nu ii discrimineze direct sau indirect pe operatorii economici sau pe lucratorii din alte state membre.

(¹)Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).

(38)Serviciile ar trebui sa fie considerate ca fiind furnizate in locul in care sunt efectuate activitatile caracteristice. In cazul in care serviciile sunt furnizate la distanta, spre exemplu serviciile furnizate de catre centrele de asistenta prin telefon, serviciile ar trebui sa fie considerate ca fiind furnizate la locul in care sunt efectuate, indiferent de locurile si statele membre carora li se adreseaza serviciile.

(39)Obligatiile relevante ar putea fi reflectate in clauzele contractului. De asemenea, ar trebui sa poata fi incluse clauze care sa asigure o conformitate cu contractele colective de munca, in conformitate cu dreptul Uniunii privind contractele de achizitii publice. Nerespectarea obligatiilor relevante ar putea fi considerata o abatere grava din partea operatorului economic in cauza, care poate determina excluderea operatorului economic in cauza din procedura de atribuire a unui contract de achizitii publice.

(40)Controlul respectarii dispozitiilor legislatiei in domeniul mediului, social si al muncii ar trebui sa se realizeze in etapele relevante ale procedurii de achizitii, in momentul aplicarii principiilor generale de reglementare a selectiei participantilor si de atribuire a contractelor, in momentul aplicarii criteriilor de excludere si in momentul aplicarii dispozitiilor privind ofertele anormal de scazute. Verificarea necesara in acest scop ar trebui sa fie realizata in conformitate cu dispozitiile relevante din prezenta directiva, in special cele care reglementeaza mijloacele de proba si declaratiile pe propria raspundere.

(41)Nicio dispozitie a prezentei directive nu ar trebui sa impiedice impunerea sau aplicarea de masuri necesare pentru protejarea ordinii publice, a moralitatii si sigurantei publice, a sanatatii, a vietii oamenilor si a animalelor sau pentru conservarea vietii plantelor sau aplicarea altor masuri de mediu, in special in vederea unei dezvoltari durabile, cu conditia ca respectivele masuri sa fie conforme cu TFUE.

(42)Exista o mare necesitate ca autoritatile contractante sa dispuna de flexibilitate suplimentara, in scopul de a alege o procedura de achizitii publice care sa ofere posibilitatea de a negocia. De asemenea, este probabil ca o mai mare utilizare a procedurilor respective sa sporeasca activitatile comerciale transfrontaliere, dat fiind ca, potrivit evaluarii, contractele atribuite prin procedura de negociere cu publicare prealabila sunt câstigate intr-un numar foarte mare de cazuri de oferte transfrontaliere. Statele membre ar trebui sa ofere posibilitatea utilizarii procedurii competitive cu negociere sau a dialogului competitiv in diverse situatii in care procedurile deschise sau restrânse fara negociere nu pot duce la rezultate satisfacatoare. Ar trebui reamintit ca utilizarea dialogului competitiv a crescut semnificativ din punctul de vedere al valorii contractelor in ultimii ani. Procedura s-a dovedit utila in cazurile in care autoritatile contractante sunt in imposibilitatea de a defini mijloacele ideale pentru a-si satisface necesitatile sau pentru a evalua solutiile pe care le poate oferi piata pe plan tehnic, financiar sau juridic. Aceasta situatie poate aparea in special in cazul proiectelor inovatoare, al implementarii proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor retele informatice sau al proiectelor care implica o finantare complexa si structurata. Dupa caz, autoritatile contractante ar trebui sa fie incurajate sa numeasca un sef de proiect care sa asigure buna cooperare intre operatorii economici si autoritatea contractanta in cadrul procedurii de atribuire.

(43)Pentru contractele de lucrari, astfel de situatii includ lucrari care nu sunt cladiri standard sau situatiile in care lucrarile includ solutii de proiectare sau inovatoare. Pentru produse sau servicii care necesita adaptare sau eforturi de proiectare, utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv poate prezenta interes. O astfel de adaptare sau astfel de eforturi de proiectare sunt deosebit de necesare in cazul achizitiilor complexe, cum ar fi produsele sofisticate, serviciile intelectuale, de exemplu unele servicii de consultanta, servicii de arhitectura sau servicii de inginerie sau proiectele de anvergura in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC). In aceste cazuri, negocierile pot fi necesare pentru a garanta ca produsul sau serviciul in cauza corespunde nevoilor autoritatii contractante. In ceea ce priveste serviciile si produsele standard care pot fi furnizate de numerosi operatori de pe piata, procedura competitiva cu negociere si dialogul competitiv nu ar trebui sa fie utilizate.

(44)Procedura competitiva cu negociere ar trebui, de asemenea, sa fie disponibila in cazurile in care o procedura deschisa sau restrânsa a avut ca rezultat doar oferte neconforme sau inacceptabile. In aceste situatii, autoritatile contractante ar trebui sa poata desfasura negocieri in vederea obtinerii unor oferte conforme si acceptabile.

(45)Procedura competitiva cu negociere ar trebui sa fie insotita de masuri de protectie adecvate care sa asigure respectarea principiilor egalitatii de tratament si transparentei. In special, autoritatile contractante ar trebui sa indice in prealabil cerintele minime care caracterizeaza natura achizitiei si care nu ar trebui schimbate in cadrul negocierilor. Criteriile de atribuire si ponderea acestora ar trebui sa ramâna stabile pe parcursul intregii proceduri si nu ar trebui sa faca obiectul negocierilor, pentru a garanta egalitatea de tratament pentru toti operatorii economici. Negocierile ar trebui sa vizeze imbunatatirea ofertelor pentru a permite autoritatilor contractante sa achizitioneze lucrari, produse si servicii perfect adaptate la nevoile lor specifice. Negocierile se pot referi la toate caracteristicile lucrarilor, produselor si serviciilor achizitionate, inclusiv, de exemplu, calitatea, cantitatile, clauze comerciale, precum si aspectele sociale, de mediu si inovatoare, in masura in care acestea nu constituie cerinte minime.

Ar trebui sa se clarifice faptul ca cerintele minime care urmeaza sa fie stabilite de autoritatea contractanta sunt acele conditii si caracteristici (in special cele fizice, functionale si juridice) pe care orice oferta ar trebui sa le indeplineasca sau de care ar trebui sa dispuna, pentru a permite autoritatii contractante sa atribuie contractul in conformitate cu criteriul de atribuire ales. Pentru a asigura transparenta si trasabilitatea procesului, toate etapele ar trebui sa fie documentate in mod corespunzator. In plus, toate ofertele din cadrul intregii proceduri ar trebui sa fie depuse in scris.

(46)Ar trebui sa li se permita autoritatilor contractante sa scurteze anumite termene aplicabile procedurilor deschide si restrânse, precum si procedurilor competitive cu negociere in cadrul carora termenele in cauza ar fi imposibil de aplicat, din cauza unei stari de urgenta care ar trebui sa fie demonstrata in mod corespunzator de catre autoritatile contractante. Ar trebui sa se clarifice faptul ca aceasta situatie nu trebuie sa fie de maxima urgenta provocata de evenimente neprevazute si care nu pot fi atribuite autoritatii contractante.

(47)Cercetarea si inovarea, inclusiv ecoinovarea si inovarea sociala, sunt printre principalele motoare ale cresterii viitoare si au fost inscrise in centrul strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii. Autoritatile publice ar trebui sa dea achizitiilor publice o utilizare strategica optima pentru a stimula inovarea. Achizitionarea de produse, lucrari si servicii inovatoare joaca un rol esential pentru imbunatatirea eficientei si a calitatii serviciilor publice, tinând cont in acelasi timp de provocarile societale majore. Aceasta contribuie la obtinerea celui mai bun raport calitate-pret, dar si a unor beneficii economice, societale si de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor in produse si servicii inovatoare si promovarea unei cresteri economice sustenabile.

Ar trebui amintit faptul ca o serie de modele de achizitii au fost prezentate in Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 intitulata „Achizitia inainte de comercializare: incurajarea inovatiei pentru asigurarea unor servicii publice durabile de inalta calitate in Europa”, care se ocupa cu achizitionarea acestor servicii de C & D care nu se incadreaza in domeniul de aplicare al prezentei directive. Modelele respective ar continua sa fie disponibile, dar prezenta directiva ar trebui, de asemenea, sa contribuie la facilitarea achizitiilor publice in domeniul inovarii si sa sprijine statele membre in indeplinirea obiectivelor initiativei „O Uniune a inovarii”.

(48)Datorita importantei inovarii, autoritatile contractante ar trebui sa fie incurajate sa permita variante cât mai des posibil. Prin urmare, atentia acestora ar trebui sa fie concentrata asupra nevoii de a defini cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca variantele inainte de a se indica faptul ca pot fi prezentate variante.

(49)Daca necesitatea de a dezvolta un produs sau un serviciu inovator sau lucrari inovatoare si de a achizitiona ulterior produsele, serviciile sau lucrarile care rezulta nu poate fi satisfacuta prin solutii deja disponibile pe piata, autoritatile contractante ar trebui sa aiba acces la o anumita procedura de achizitii in ceea ce priveste contractele care intra in domeniul de aplicare al prezentei directive. Aceasta procedura ar trebui sa permita autoritatilor contractante sa instituie un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea si achizitionarea ulterioara a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrari noi, inovatoare, cu conditia ca un astfel de produs sau serviciu inovator sau astfel de lucrari inovatoare sa poata fi furnizate la nivelurile de performanta si la costurile convenite, fara sa fie nevoie de o procedura separata de achizitii publice in vederea achizitiei. Parteneriatul pentru inovare ar trebui sa se bazeze pe normele procedurale care se aplica procedurii de selectie cu negociere si atribuirea contractelor ar trebui sa se faca numai pe baza celui mai bun raport calitate-pret, care este cea mai potrivita modalitate de comparare a ofertelor pentru solutii inovatoare. Atât in cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni foarte mari, cât si in cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni mai mici, parteneriatul pentru inovare ar trebui sa fie structurat astfel incât sa poata asigura un nivel al cererii din partea pietei (market-pull) care sa stimuleze dezvoltarea unei solutii inovatoare fara a ingradi accesul pe piata.

Prin urmare, autoritatile contractante nu ar trebui sa utilizeze parteneriatele pentru inovare intr-un mod care impiedica, restrânge sau denatureaza concurenta. In anumite cazuri, crearea parteneriatelor pentru inovare cu mai multi parteneri ar putea contribui la evitarea acestor efecte.

(50)Având in vedere efectele negative asupra concurentei, procedurile de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare ar trebui utilizate doar in circumstante exceptionale. Exceptiile ar trebui sa se limiteze la cazurile in care publicarea fie este imposibila, din motive de extrema urgenta determinate de evenimente care nu pot fi prevazute de autoritatea contractanta si care nu pot fi imputate acesteia, fie in cazul in care este clar de la inceput ca publicarea nu ar duce la cresterea concurentei sau la rezultate mai bune in materie de achizitii, mai ales daca exista in mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Acesta este cazul lucrarilor de arta, unde identitatea artistului determina in mod intrinsec caracterul unic si valoarea obiectului de arta. Exclusivitatea poate aparea, de asemenea, din alte motive, dar utilizarea procedurii de negociere fara publicare poate fi justificata numai de o situatie de exclusivitate obiectiva, in care exclusivitatea nu a fost creata de catre autoritatea contractanta insasi in vederea viitoarei proceduri de achizitie.

Autoritatile contractante care se bazeaza pe aceasta exceptie ar trebui sa furnizeze motivele pentru care nu exista alternative sau inlocuitori rezonabili, cum ar fi utilizarea de canale alternative de distributie, inclusiv in afara statului membru al autoritatii contractante sau luarea in considerare a lucrarilor, produselor si serviciilor comparabile din punct de vedere functional.

In cazul in care situatia de exclusivitate se datoreaza unor motive tehnice, acestea ar trebui definite in mod riguros si justificate de la caz la caz. Acestea pot include, de exemplu, cvasi-imposibilitatea tehnica ca un alt agent economic sa atinga performantele necesare sau necesitatea de a utiliza know-how, instrumente sau mijloace specifice de care dispune doar un singur operator economic. Motivele tehnice pot sa fie generate, de asemenea, de cerinte specifice privind interoperabilitatea, care trebuie indeplinite pentru a asigura functionarea lucrarilor, produselor sau serviciilor care urmeaza a fi achizitionate.

In cele din urma, o procedura de achizitii nu este utila in cazul in care produsele sunt achizitionate direct de pe o piata de marfuri, inclusiv de pe platforme de tranzactionare pentru marfuri, cum ar fi produsele agricole, materiile prime si bursele de energie, in cazul in care structura multilaterala de tranzactionare reglementata si supravegheata garanteaza in mod natural preturile pietei.

(51)Ar trebui sa se clarifice ca dispozitiile privind protectia informatiilor cu caracter confidential nu impiedica in niciun fel publicarea partilor fara caracter confidential din contractele incheiate, inclusiv a eventualelor modificari ulterioare.

(52)Mijloacele electronice de informare si comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor si pot spori eficienta si transparenta procedurilor de achizitie. Acestea ar trebui sa devina mijloacele standard de comunicare si de schimb de informatii in cadrul procedurilor de achizitii, deoarece sporesc semnificativ posibilitatile operatorilor economici de a participa la procedurile de achizitii din intreaga piata interna. In acest scop, transmiterea anunturilor in format electronic, disponibilitatea in format electronic a documentelor privind achizitiile si – dupa o perioada de tranzitie de 30 de luni – comunicarea exclusiv electronica, in sensul comunicarii prin mijloace electronice in toate etapele procedurii, inclusiv transmiterea cererilor de participare si, in special, transmiterea ofertelor (depunerea electronica) ar trebui sa fie obligatorii. Statele membre si autoritatile contractante ar trebui sa dispuna in continuare de libertatea de a merge mai departe, daca doresc acest lucru. De asemenea, ar trebui sa se clarifice faptul ca utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice de comunicare in temeiul prezentei directive nu ar trebui, cu toate acestea, sa oblige autoritatile contractante sa efectueze prelucrarea electronica a ofertelor si nici sa faca obligatorie evaluarea electronica sau prelucrarea automata. In plus, in conformitate cu prezenta directiva, niciun element al procesului de achizitii publice, dupa atribuirea contractului, nu ar trebui sa cada sub incidenta obligatiei de a utiliza mijloace electronice de comunicare, inclusiv comunicarea interna in cadrul autoritatii contractante.

(53)Cu exceptia anumitor situatii specifice, autoritatile contractante ar trebui sa foloseasca mijloace electronice de comunicare care sunt nediscriminatorii, general disponibile si interoperabile cu produsele TIC de uz general si care nu limiteaza accesul operatorilor economici la procedura de achizitii. Utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui sa ia in considerare, de asemenea, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui sa se clarifice ca obligatia de a utiliza mijloace electronice in toate etapele procedurii de achizitii publice nu ar fi adecvata nici in cazul in care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fisiere care nu sunt, in general, disponibile, nici in cazul in care comunicarile respective ar putea fi gestionate numai cu ajutorul echipamentelor de birou specializate. Autoritatile contractante ar trebui, prin urmare, sa nu fie obligate sa solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare in procesul de depunere a proiectelor in anumite cazuri, care ar trebui sa fie enumerate exhaustiv. Prezenta directiva dispune ca astfel de cazuri ar trebui sa includa situatii care ar necesita utilizarea echipamentelor de birou specializate care nu sunt in general disponibile pentru autoritatile contractante, cum ar fi imprimantele de format mare. In unele proceduri de achizitii publice, documentele achizitiei ar putea necesita prezentarea unui model fizic sau redus la scara care nu se poate depune la autoritatile contractante prin mijloace electronice. In astfel de situatii, modelul ar trebui sa fie transmis autoritatilor contractante prin posta sau prin intermediul unui alt transportator adecvat.

Cu toate acestea, ar trebui sa se clarifice ca utilizarea altor mijloace de comunicare ar trebui sa fie limitata la acele elemente ale ofertei pentru care nu sunt necesare mijloacele de comunicare electronice.

Este oportun sa se clarifice faptul ca, acolo unde este necesar din motive tehnice, autoritatile contractante ar trebui sa poata stabili o limita maxima a dimensiunii fisierelor care pot fi depuse.

(54)Pot exista cazuri exceptionale in care autoritatile contractante ar trebui sa aiba posibilitatea sa nu foloseasca mijloace electronice de comunicare, atunci când neutilizarea unor astfel de mijloace de comunicare este necesar in vederea protejarii caracterului deosebit de sensibil al informatiilor. Ar trebui sa se clarifice ca, in cazul in care utilizarea instrumentelor electronice care nu sunt disponibile in general poate asigura nivelul necesar de protectie, ar trebui folosite aceste instrumente electronice. Un exemplu al unei astfel de situatii ar putea fi acela in care autoritatile contractante solicita utilizarea unor mijloace de comunicare securizate dedicate la care ofera acces.

(55)Formatele tehnice diferite sau standardele diferite in materie de procese si mesaje ar putea crea obstacole in calea interoperabilitatii, nu numai in cadrul fiecarui stat membru, ci, de asemenea, si in special, intre statele membre. De exemplu, pentru a participa la o procedura de achizitii in care este permisa sau impusa utilizarea cataloagelor electronice, care este un format pentru prezentarea si organizarea informatiilor intr-o maniera comuna tuturor ofertantilor participanti si care poate fi procesat electronic, in absenta standardizarii, operatorilor economici ar trebui sa li se solicite sa isi adapteze propriile cataloage la fiecare procedura de achizitie, care ar presupune furnizarea de informatii foarte similare in formate diferite in functie de specificatiile autoritatii contractante in cauza. Standardizarea formatelor de catalog ar imbunatati astfel nivelul de interoperabilitate, ar spori eficienta si, de asemenea, ar reduce eforturile cerute din partea operatorilor economici.

(56)In cazul in care se analizeaza daca este necesar sa se asigure sau sa se sporeasca interoperabilitatea dintre diferite formate tehnice sau standarde in materie de proceduri si mesaje prin impunerea utilizarii unor standarde specifice si, in caz afirmativ, care sunt standardele care trebuie impuse, Comisia ar trebui sa tina seama cât mai mult posibil de opiniile partilor interesate implicate. Aceasta ar trebui, de asemenea, sa ia in considerare in ce masura un anumit standard a fost deja utilizat in practica de operatorii economici si de autoritatile contractante si cât de bine a functionat respectivul standard. Inainte de a stabili obligativitatea utilizarii unui anumit standard tehnic, Comisia ar trebui, de asemenea, sa ia in considerare cu atentie costurile pe care acest lucru le-ar putea antrena, in special in ceea ce priveste adaptarile la solutiile existente de achizitii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice. In cazul in care standardele respective nu sunt elaborate de o organizatie de standardizare internationala, europeana sau nationala, acestea ar trebui sa indeplineasca cerintele aplicabile standardelor TIC, astfel cum sunt stabilite in Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European si al Consiliului (¹).

(¹)Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeana, de modificare a Directivelor 89/686/CEE si 93/15/CEE ale Consiliului si a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE si 2009/105/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului si de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului si a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(57)Inainte de a specifica nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice care urmeaza sa fie utilizate pe parcursul diverselor etape ale procedurii de atribuire, statele membre si autoritatile contractante ar trebui sa evalueze proportionalitatea dintre, pe de o parte, cerintele menite sa asigure identificarea corecta si fiabila a expeditorilor comunicarii in cauza, precum si integritatea continutului si, pe de alta parte, riscul aparitiei unor probleme, de exemplu in situatii in care mesajele sunt trimise de un expeditor diferit de cel indicat. In cazul in care celelalte conditii nu se modifica, acest lucru ar insemna ca nivelul de securitate cerut, de exemplu, pentru un e-mail care solicita confirmarea adresei exacte la care va avea loc o reuniune de informare, nu ar trebui sa fie stabilit la acelasi nivel ca si cel pentru oferta insasi, care constituie o oferta ferma pentru operatorul economic. In mod similar, evaluarea proportionalitatii ar putea conduce la niveluri mai scazute de securitate necesare in legatura cu depunerea din nou a cataloagelor electronice sau cu depunerea ofertelor in contextul procedurilor concurentiale secundare conform unui acord-cadru sau cu accesul la documentele achizitiei.

(58)Desi elementele esentiale ale unei proceduri de achizitii – cum ar fi documentele achizitiei, solicitarile de participare, confirmarea interesului si ofertele – ar trebui sa se efectueze intotdeauna in scris, comunicarea verbala cu operatorii economici ar trebui sa continue sa fie posibila, cu conditia documentarii la un nivel suficient a continutului acesteia. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de transparenta care sa permita o verificare a respectarii principiului egalitatii de tratament. In special, este esential ca respectivele comunicari verbale cu ofertantii care ar putea avea un impact asupra continutului si evaluarii ofertelor sa fie documentate intr-o masura suficienta si prin mijloace corespunzatoare, cum ar fi inregistrarile scrise sau audio sau rezumatele principalelor elemente ale comunicarii.

(59)Exista o puternica tendinta pe pietele de achizitii publice din Uniune catre agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obtine economii de scara, de exemplu scaderea preturilor si a costurilor tranzactiilor, si de a imbunatati si profesionaliza gestionarea achizitiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achizitiilor fie in functie de numarul de autoritati contractante implicate, fie in functie de volum si valoare in timp a achizitiilor. Cu toate acestea, agregarea si centralizarea achizitiilor ar trebui monitorizate cu atentie, pentru a se evita concentrarea excesiva a puterii de cumparare si intelegerile anticoncurentiale si pentru a mentine transparenta si concurenta, precum si posibilitatile de acces la piata pentru IMM-uri.

(60)Acordurile-cadru au fost folosite pe scara larga si sunt considerate o tehnica eficienta de achizitie in intreaga Uniune. Asadar, acest instrument ar trebui mentinut in linii mari in forma actuala. Cu toate acestea, este necesar sa se clarifice anumite aspecte, in special faptul ca acordurile-cadru nu ar trebui sa fie utilizate de autoritatile contractante care nu sunt identificate in cadrul acestora. In acest sens, autoritatile contractante care sunt parti la un anumit acord-cadru de la bun inceput ar trebui sa fie clar indicate, fie prin nume, fie prin alte mijloace, cum ar fi o trimitere la o anumita categorie de autoritati contractante din cadrul unei arii geografice clar delimitate, astfel incât autoritatile contractante in cauza sa poata fi identificate usor si fara echivoc. In mod similar, un acord-cadru nu ar trebui sa fie deschis unor noi operatori economici odata ce acesta a fost incheiat. Acest lucru inseamna, de exemplu, ca in cazul in care un organism central de achizitie utilizeaza un registru general al autoritatilor contractante sau al categoriilor acestora, cum ar fi autoritatile locale dintr-o anumita zona geografica, care au dreptul de a recurge la acorduri-cadru pe care acesta le incheie, organismul central de achizitie ar trebui sa faca acest lucru intr-un mod care sa permita sa se verifice nu numai identitatea autoritatii contractante in cauza, ci si data de la care dobândeste dreptul de a recurge la acordul-cadru incheiat de organismul central de achizitie, deoarece data respectiva determina ce acorduri-cadru specifice i s-ar permite respectivei autoritati contractante sa foloseasca.

(61)Conditiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici, parte la acordul-cadru, ar trebui sa efectueze o anumita sarcina, cum ar fi produsele sau serviciile destinate utilizarii de catre persoane fizice, pot include, in contextul acordurilor-cadru care stabilesc toate clauzele, necesitatile sau alegerea persoanelor fizice in cauza.

Autoritatilor contractante ar trebui sa li se acorde mai multa flexibilitate in cazul in care achizitioneaza in temeiul acordurilor-cadru care sunt incheiate cu mai mult de un singur operator economic si care stabilesc toate clauzele.

In astfel de cazuri, autoritatile contractante ar trebui sa poata obtine anumite lucrari, produse sau servicii, care sunt reglementate de acordul-cadru, fie solicitându-le de la unul din operatorii economici, determinat pe baza unor criterii obiective si in temeiul clauzelor deja stabilite, fie prin atribuirea unui contract specific pentru lucrarile, produsele sau serviciile in cauza in urma unei proceduri concurentiale secundare intre operatorii economici parti la acordul-cadru. Pentru a asigura transparenta si egalitatea de tratament, autoritatile contractante ar trebui sa indice in documentele achizitiei pentru acordul-cadru criteriile obiective care vor reglementa alegerea intre aceste doua metode de executare a acordului-cadru. Astfel de criterii ar putea sa se refere, de exemplu, la cantitatea, valoarea sau caracteristicile lucrarilor, produselor sau serviciilor in cauza, inclusiv necesitatea unui grad mai inalt de servicii sau a unui nivel de securitate sporit, sau la evolutiile inregistrate de nivelul preturilor in comparatie cu un indice de pret determinat in prealabil. Nu ar trebui sa se recurga la acorduri-cadru in mod abuziv sau in asa fel incât sa impiedice, sa restrânga sau sa denatureze concurenta. Autoritatile contractante ar trebui sa nu fie obligate prin prezenta directiva sa achizitioneze lucrari, produse sau servicii reglementate de un acord-cadru, in temeiul respectivului acord-cadru.

(62)Ar trebui, de asemenea, sa se clarifice ca, in timp ce contractele bazate pe un acord-cadru urmeaza sa fie atribuite inainte de expirarea acordului-cadru, nu este necesar ca durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru sa coincida cu durata respectivului acord-cadru, ci ar putea fi, dupa caz, mai lunga sau mai scurta. In mod special, ar trebui sa se poata stabili durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru luându-se in considerare factori cum ar fi timpul necesar pentru executarea acestora, in cazul in care este inclusa intretinerea echipamentelor cu o durata de viata preconizata mai mare de patru ani sau in cazul in care sunt necesare eforturi extinse de formare a personalului in vederea executarii contractului.

Ar trebui sa se clarifice totodata ca ar putea exista cazuri exceptionale in care durata acordurilor-cadru ar trebui sa poata fi mai mare de patru ani. Astfel de cazuri, care ar trebui sa fie bine justificate, in special in cadrul obiectului acordului-cadru, ar putea aparea, de exemplu, când operatorii economici au nevoie sa dispuna de echipamente pentru care perioada de amortizare este mai mare de patru ani si care trebuie sa fie disponibile in orice moment pe intreaga durata a acordului-cadru.

(63)Având in vedere experienta dobândita, este, de asemenea, necesar sa se adapteze normele care reglementeaza sistemele dinamice de achizitii pentru a le permite autoritatilor contractante sa profite pe deplin de posibilitatile oferite de respectivul instrument. Este necesara simplificarea sistemelor; in special, acestea ar trebui utilizate sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultati asociate cu sistemele dinamice de achizitie. In acest fel, orice operator economic care depune o cerere de participare si satisface criteriile de selectie ar trebui autorizat sa participe la procedurile de achizitii publice desfasurate prin sistemul dinamic de achizitii in cursul perioadei sale de valabilitate. Aceasta tehnica de achizitie le permite autoritatilor contractante sa dispuna de o gama deosebit de larga de oferte si sa asigure astfel o utilizare optima a fondurilor publice printr-o concurenta extinsa in ceea ce priveste produsele, lucrarile sau serviciile standard care sunt, in general, disponibile pe piata.

(64)Examinarea respectivelor cereri de participare ar trebui in mod normal sa fie efectuata in termen de cel mult 10 zile lucratoare, având in vedere ca evaluarea criteriilor de selectie va avea loc pe baza cerintelor simplificate de documentatie stabilite in prezenta directiva. Cu toate acestea, in cazul in care se infiinteaza pentru prima oara un sistem dinamic de achizitie, autoritatile contractante s-ar putea confrunta, ca raspuns la prima publicare a anuntului de participare sau a invitatiei de confirmare a interesului, cu un numar atât de mare de cereri de participare incât sa aiba nevoie de mai mult timp pentru a examina cererile. Acest lucru ar trebui sa fie admisibil, cu conditia ca nicio procedura de achizitii sa nu fie lansata inainte de a examina toate cererile. Autoritatile contractante ar trebui sa aiba libertatea de a organiza modul in care acestea intentioneaza sa examineze cererile de participare, de exemplu prin decizia de a efectua astfel de examinari doar o data pe saptamâna, cu conditia respectarii termenelor pentru examinarea fiecarei cereri de admitere.

(65)In orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achizitie, autoritatile contractante ar trebui sa aiba posibilitatea de a solicita operatorilor economici sa depuna o declaratie pe proprie raspundere reinnoita si actualizata privind indeplinirea unor criterii calitative de selectie, intr-un termen adecvat. Ar trebui reamintit faptul ca posibilitatea prevazuta in dispozitiile generale privind mijloacele de proba din prezenta directiva de a solicita operatorilor economici sa prezinte documente justificative, precum si obligatia de a face acest lucru impusa ofertantului caruia s-a decis sa i se atribuie contractul se aplica si in contextul special al sistemelor dinamice de achizitie.

(66)Pentru a accentua si mai mult posibilitatile IMM-urilor de a participa la un sistem dinamic de achizitie la scara larga, de exemplu la un sistem care este administrat de catre un organism central de achizitie, autoritatea contractanta in cauza ar trebui sa fie in masura sa organizeze sistemul in categorii de produse, lucrari sau servicii definite in mod obiectiv. Astfel de categorii ar trebui sa fie definite prin trimitere la factori obiectivi care ar putea, de exemplu, sa includa dimensiunea maxima admisibila a contractelor speciale care urmeaza sa fie atribuite in cadrul categoriei in cauza sau o anumita zona geografica in care urmeaza sa fie efectuate contractele specifice. In cazul in care un sistem dinamic de achizitii este divizat in categorii, autoritatea contractanta ar trebui sa aplice criterii de selectie care sa fie proportionale cu caracteristicile clasei in cauza.

(67)Ar trebui sa se clarifice ca licitatiile electronice nu sunt potrivite in mod normal pentru anumite contracte de achizitii publice de lucrari si pentru anumite contracte de achizitii publice de servicii care au drept obiect activitati intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrari, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automata prin mijloace electronice, fara nicio interventie sau apreciere de catre autoritatea contractanta, si anume elementele care sa fie cuantificabile astfel incât sa poata fi exprimate in cifre sau in procente, pot face obiectul licitatiilor electronice.

Cu toate acestea, ar trebui sa se clarifice, de asemenea, faptul ca licitatiile electronice pot fi utilizate in cadrul unei proceduri de achizitii pentru achizitionarea unui anumit drept de proprietate intelectuala. De asemenea, este necesar sa se reaminteasca faptul ca, desi autoritatile contractante au libertatea de a reduce numarul de candidati sau ofertanti atât timp cât licitatia nu a inceput inca, nicio alta reducere a numarului ofertantilor care participa la licitatia electronica nu ar trebui sa fie permisa dupa ce licitatia a inceput.

(68)In permanenta sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achizitie, cum sunt cataloagele electronice. Cataloagele electronice sunt un format de prezentare si organizare a informatiilor intr-un mod care sa fie comun tuturor ofertantilor participanti si care se preteaza la prelucrarea electronica. Un exemplu ar putea fi ofertele prezentate sub forma de foaie electronica de calcul. Autoritatile contractante ar trebui sa poata solicita cataloage electronice pentru toate procedurile disponibile in cadrul carora sunt necesare mijloacele electronice de comunicare. Cataloagele electronice contribuie la sporirea concurentei si la rationalizarea achizitiilor publice, in special datorita economiilor de timp si de bani. Cu toate acestea, este necesar sa se prevada anumite norme pentru ca utilizarea noilor tehnici sa respecte prezenta directiva si principiile egalitatii de tratament, nediscriminarii si transparentei. Astfel, utilizarea cataloagelor electronice pentru prezentarea ofertelor nu ar trebui sa presupuna posibilitatea ca operatorii economici sa se poata limita la transmiterea catalogului lor general. Operatorii economici ar trebui totusi sa isi adapteze cataloagele generale in vederea procedurii de achizitii in cauza. O astfel de adaptare garanteaza ca catalogul care este transmis ca raspuns la o anumita procedura de achizitii contine doar produsele, lucrarile sau serviciile estimate de operatorii economici – dupa o examinare activa – ca ar corespunde cerintelor autoritatii contractante. Astfel, operatorii economici ar trebui sa aiba posibilitatea sa copieze informatii continute de propriul catalog general, dar nu ar trebui sa li se permita sa depuna catalogul general ca atare.

Mai mult, in cazul in care sunt oferite garantii suficiente in ceea ce priveste asigurarea trasabilitatii, a egalitatii de tratament si a previzibilitatii, ar trebui sa li se permita autoritatilor contractante sa genereze oferte cu privire la anumite achizitii pe baza unor cataloage electronice transmise anterior, in special in cazul reluarii competitiei in baza unui acord-cadru sau in cazul in care se utilizeaza un sistem dinamic de achizitii.

In cazul ofertelor care au fost generate de catre autoritatea contractanta, operatorul economic in cauza ar trebui sa aiba posibilitatea de a verifica ca oferta astfel constituita de catre autoritatea contractanta nu contine erori semnificative. In cazul in care exista erori semnificative, operatorul economic nu ar trebui sa fie obligat de oferta generata de autoritatea contractanta cu exceptia cazului in care eroarea a fost corectata.

In conformitate cu normele aplicabile mijloacelor electronice de comunicare, autoritatile contractante ar trebui sa evite obstacolele nejustificate din calea accesului operatorilor economici la procedurile de achizitii publice in care ofertele trebuie prezentate sub forma cataloagelor electronice si care garanteaza respectarea principiilor generale de nediscriminare si de egalitate de tratament.

(69)Tehnicile de achizitie centralizata sunt din ce in ce mai utilizate in majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achizitie sunt insarcinate cu efectuarea de achizitii, cu gestionarea sistemelor dinamice de achizitie sau cu atribuirea de contracte de achizitii publice/ acorduri-cadru pentru alte autoritati contractante, cu sau fara remunerare. Autoritatile contractante pentru care este incheiat un acord-cadru ar trebui sa il poata utiliza pentru achizitii individuale sau repetate. Având in vedere volumele mari de achizitii, astfel de tehnici pot contribui la cresterea concurentei si ar trebui sa contribuie la profesionalizarea achizitiilor publice. Prin urmare, ar trebui sa se precizeze o definitie la nivelul Uniunii a organismelor centrale de achizitie pentru uzul autoritatilor contractante si ar trebui sa se clarifice faptul ca organismele centrale de achizitie functioneaza in doua moduri diferite.

In primul rând, acestea ar trebui sa poata actiona in calitate de angrosisti prin activitati de cumparare, depozitare si revânzare sau, in al doilea rând, ar trebui sa poata actiona in calitate de intermediari prin atribuirea contractelor, operarea sistemelor dinamice de achizitie sau incheierea acordurilor-cadru care urmeaza sa fie utilizate de catre autoritatile contractante. Un astfel de rol de intermediar ar putea, in unele cazuri, sa fie indeplinit prin derularea procedurilor de atribuire relevante in mod autonom, fara instructiuni detaliate din partea autoritatilor contractante in cauza; in alte cazuri, prin derularea procedurilor de atribuire relevante in conformitate cu instructiunile autoritatilor contractante in cauza, in numele lor si in beneficiul lor.

In plus, ar trebui sa fie stabilite norme pentru atribuirea responsabilitatii in ceea ce priveste respectarea obligatiilor care le revin in temeiul prezentei directive, intre organismul central de achizitie si autoritatile contractante care achizitioneaza de la acesta sau prin intermediul acestuia. In cazul in care organismului central de achizitie ii revine intreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achizitii, el ar trebui sa fie totodata exclusiv si direct responsabil de legalitatea procedurilor. In cazul in care o autoritate contractanta desfasoara anumite parti ale procedurii, de exemplu reluarea competitiei in baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achizitii, aceasta ar trebui sa fie in continuare responsabila pentru etapele pe care le desfasoara.

(70)Autoritatile contractante ar trebui sa fie autorizate sa atribuie un contract de achizitii publice de servicii pentru furnizarea de activitati de achizitie centralizata unui organism central de achizitie, fara aplicarea procedurilor prevazute in prezenta directiva. De asemenea, ar trebui sa se permita ca astfel de contracte de achizitii publice de servicii sa includa furnizarea de activitati de achizitie auxiliare. Contractele de achizitii publice de servicii pentru furnizarea de activitati de achizitie auxiliare ar trebui, in cazul in care sunt derulate altfel decât de catre un organism central de achizitie in legatura cu furnizarea activitatilor sale de achizitie centralizate catre autoritatea contractanta in cauza, sa fie atribuite in conformitate cu prezenta directiva. De asemenea, ar trebui reamintit faptul ca prezenta directiva nu ar trebui sa se aplice in cazul in care activitatile de achizitie centralizate sau auxiliare sunt furnizate altfel decât prin intermediul unui contract cu titlu oneros, care reprezinta achizitii publice in sensul prezentei directive.

(71)Consolidarea dispozitiilor privind organismele centrale de achizitie nu ar trebui in niciun caz sa impiedice practicile actuale ale achizitiilor comune ocazionale, adica formele mai putin sistematice si institutionalizate de achizitii comune sau practica stabilita de a recurge la furnizorii de servicii pentru pregatirea si gestionarea procedurilor de achizitii publice in numele si in contul unei autoritati contractante si conform instructiunilor acesteia. Dimpotriva, anumite caracteristici ale achizitiei comune ar trebui sa se clarifice dat fiind rolul important pe care achizitia comuna il poate juca, nu in ultimul rând in legatura cu proiecte inovatoare.

Achizitia comuna poate lua diferite forme, de la achizitii publice coordonate prin elaborarea de specificatii tehnice comune pentru lucrari, produse sau servicii care vor fi achizitionate de o serie de autoritati contractante, fiecare derulând o alta procedura de achizitii publice, la situatii in care autoritatile contractante in cauza deruleaza in comun o procedura de achizitie, fie actionând impreuna, fie incredintând unei autoritati contractante gestionarea procedurii de achizitie in numele tuturor autoritatilor contractante.

In cazul in care mai multe autoritati contractante deruleaza in comun o procedura de achizitii, acestea ar trebui sa fie responsabile in mod solidar de indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, in cazul in care numai anumite parti din procedura de achizitii sunt derulate in comun de catre autoritatile contractante, responsabilitatea comuna ar trebui sa se aplice numai acelor parti ale procedurii care au fost derulate impreuna. Fiecare autoritate contractanta ar trebui sa fie unicul responsabil in ceea ce priveste procedurile sau partile procedurilor pe care le deruleaza pe cont propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, incheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achizitii, reluarea competitiei in cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care indeplinesc o anumita sarcina.

(72)Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru sustinerea practicilor si a instrumentelor de achizitii centralizate, deoarece ofera posibilitatea reutilizarii si procesarii automate a datelor si a reducerii la minimum a costurilor de informare si de tranzactionare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare ar trebui asadar, intr-o prima etapa, sa devina obligatorie pentru organismele centrale de achizitie, facilitând in acelasi timp convergenta practicilor in intreaga Uniune. Ulterior ar trebui prevazuta o obligatie generala de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achizitii, dupa o perioada de tranzitie de 30 de luni.

(73)Atribuirea in comun a contractelor de achizitii publice de catre autoritati contractante din state membre diferite se confrunta in prezent cu probleme juridice specifice in ceea ce priveste conflictele intre legile nationale. In ciuda faptului ca Directiva 2004/18/CE permite in mod implicit achizitiile publice comune transfrontaliere, autoritatile contractante se confrunta in continuare cu dificultati juridice si practice considerabile in ceea ce priveste efectuarea de achizitii de la organisme centrale de achizitie in alte state membre sau in ceea ce priveste atribuirea in comun a contractelor de achizitii publice. Pentru a permite autoritatilor contractante sa obtina beneficii maxime din potentialul pietei interne in termeni de economii de scara si de impartire a riscurilor si beneficiilor, nu in ultimul rând pentru proiectele inovatoare care implica un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat in mod rezonabil de catre o singura autoritate contractanta, dificultatile respective ar trebui remediate. Prin urmare, ar trebui prevazute noi norme privind achizitiile comune transfrontaliere pentru a facilita cooperarea intre autoritatile contractante si pentru a consolida beneficiile pietei interne prin crearea unor oportunitati de afaceri transfrontaliere pentru furnizorii si prestatorii de servicii. Aceste norme ar trebui sa stabileasca conditiile pentru utilizarea transfrontaliera a organismelor centrale de achizitie si sa desemneze legislatia aplicabila in materie de achizitii publice, inclusiv legislatia aplicabila cu privire la caile de atac, in cazul procedurilor comune transfrontaliere care completeaza normele privind conflictul de legi din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului (¹). In plus, autoritatile contractate din state membre diferite ar trebui sa poata infiinta entitati comune in temeiul legislatiei nationale sau al legislatiei Uniunii. Ar trebui sa se stabileasca reguli specifice pentru astfel de forme de achizitii comune.

(¹)Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).

Cu toate acestea, autoritatile contractante nu ar trebui sa faca uz de posibilitatile de efectuare a unor achizitii transfrontaliere comune, in scopul eludarii normelor obligatorii de drept public, in conformitate cu dreptul Uniunii, care li se aplica in statul membru in care sunt situate. De exemplu, aceste norme pot include dispozitii privind transparenta si accesul la documente sau cerinte specifice privind trasabilitatea produselor sensibile.

(74)Specificatiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie sa permita ca achizitiile publice sa fie deschise concurentei si sa indeplineasca obiectivele de sustenabilitate. In acest scop, ar trebui sa fie posibila prezentarea unor oferte care sa reflecte diversitatea solutiilor tehnice, a standardelor si a specificatiilor tehnice de pe piata, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanta legate de ciclul de viata si de sustenabilitatea procesului de productie a lucrarilor, a produselor si a serviciilor.

Prin urmare, specificatiile tehnice ar trebui elaborate in asa fel incât sa se evite restrângerea in mod artificial a concurentei prin cerinte care favorizeaza un anumit operator economic, in sensul ca preiau caracteristicile esentiale ale produselor, serviciilor sau lucrarilor oferite in mod obisnuit de acel operator economic. Elaborarea specificatiilor tehnice in termeni de cerinte de performanta si functionale permite, in general, indeplinirea acestui obiectiv in cel mai bun mod posibil. Cerintele functionale si de performanta sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovarii in achizitiile publice si ar trebui sa fie utilizate la o scara cât mai larga cu putinta. In cazul in care se face trimitere la un standard european sau, in absenta acestuia, la un standard national, ofertele care au la baza solutii echivalente ar trebui sa fie luate in considerare de catre autoritatile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalentei cu eticheta solicitata ar trebui sa revina operatorului economic.

Pentru a face dovada echivalentei, ar trebui sa fie posibil sa li se ceara ofertantilor sa furnizeze dovezi verificate de catre terti. Cu toate acestea, ar trebui permise si alte mijloace de proba adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producatorului, in cazul in care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de incercare, si nici posibilitatea de a le obtine in termenele stabilite, cu conditia ca operatorul economic in cauza sa dovedeasca in acest fel ca lucrarile, produsele sau serviciile indeplinesc cerintele sau criteriile care figureaza in specificatiile tehnice, in criteriile de atribuire sau in conditiile de executare a contractului.

(75)Autoritatile contractante care doresc sa achizitioneze lucrari, produse sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de alta natura ar trebui sa poata face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologica europeana, etichete ecologice (multi)nationale sau oricare alta eticheta, cu conditia ca cerintele pentru eticheta, cum ar fi descrierea si prezentarea produsului, inclusiv cerintele referitoare la ambalare, sa aiba legatura cu obiectul contractului. Este de asemenea esential ca cerintele respective sa fie elaborate si adoptate pe baza unor criterii verificabile in mod obiectiv, printr-o procedura la care sa poata participa toate partile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producatorii, distribuitorii si organizatiile de mediu, si ca eticheta sa fie accesibila si la dispozitia tuturor partilor interesate. Ar trebui sa se clarifice ca partile interesate pot fi organisme publice sau private, intreprinderi sau orice tip de organizatie neguvernamentala (o organizatie care nu face parte din guvern si care nu este o intreprindere in sens conventional).

De asemenea, ar trebui sa se clarifice ca organismele sau organizatiile nationale sau guvernamentale specifice pot fi implicate in stabilirea cerintelor referitoare la eticheta care pot fi folosite in legatura cu achizitiile de catre autoritatile publice, fara ca respectivele organisme sau organizatii sa isi piarda statutul de terti.

Trimiterile la etichete nu ar trebui sa aiba efectul de restrictionare a inovarii.

(76)Pentru toate achizitiile destinate utilizarii de catre persoane, fie ca este vorba de publicul larg sau de personalul autoritatii contractante, este necesar ca autoritatile contractante sa elaboreze specificatiile tehnice astfel incât sa ia in considerare criterii de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toti utilizatorii, cu exceptia cazurilor bine justificate.

(77)La elaborarea specificatiilor tehnice, autoritatile contractante ar trebui sa ia in considerare cerintele care deriva din dreptul Uniunii in domeniul legislatiei in materie de protectia datelor, in special in legatura cu conceperea prelucrarii datelor cu caracter personal (protectia datelor din momentul conceperii).

(78)Achizitiile publice ar trebui adaptate la necesitatile IMM-urilor. Autoritatile contractante ar trebui sa fie incurajate sa utilizeze Codul celor mai bune practici inclus in documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care faciliteaza accesul IMM-urilor la contractele de achizitii publice”, care ofera indrumari cu privire la modul in care acestea pot folosi cadrul de achizitii publice astfel incât sa faciliteze participarea IMM-urilor. In acest scop si pentru a stimula concurenta, autoritatile contractante ar trebui sa fie in special incurajate sa imparta in loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizata pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel incât sa corespunda mai bine capacitatii intreprinderilor mici si mijlocii, sau pe baze calitative, in conformitate cu diferitele meserii si specializari implicate, pentru a adapta continutul contractelor individuale mai indeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau in conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.

Dimensiunea si obiectul loturilor ar trebui sa fie determinate in mod liber de catre autoritatea contractanta, care, in conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achizitiei, ar trebui, de asemenea, sa fie autorizata sa atribuie anumite loturi fara aplicarea procedurilor din prezenta directiva. Autoritatea contractanta ar trebui sa aiba obligatia de a lua in considerare oportunitatea impartirii contractelor in loturi, pastrând in acelasi timp libertatea de a decide in mod autonom pe baza oricarui motiv pe care il considera relevant, fara a fi supusa supravegherii administrative sau judiciare. In cazul in care autoritatea contractanta hotaraste ca nu ar fi oportun sa imparta contractul in loturi, raportul individual sau documentele achizitiei ar trebui sa contina o prezentare a principalelor motive care sa sustina alegerea autoritatii contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, ca autoritatea contractanta constata ca o astfel de impartire ar putea restrânge concurenta sau ar risca sa faca executarea contractului excesiv de dificila din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau ca necesitatea de a coordona diferitii contractanti pentru loturi ar risca sa submineze grav buna executare a contractului.

Statele membre ar trebui sa dispuna in continuare de libertatea de a merge mai departe in eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piata achizitiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare a obligatiei de a analiza oportunitatea impartirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autoritatilor contractante sa prezinte o justificare pentru decizia de a nu imparti contractele pe loturi sau facând impartirea in loturi obligatorie in anumite conditii. In acelasi scop, statele membre ar trebui, de asemenea, sa aiba libertatea de a pune la dispozitie mecanisme pentru platile directe catre subcontractori.

(79)In cazul in care contractele sunt impartite pe loturi, autoritatile contractante ar trebui, de exemplu pentru a mentine concurenta sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionarii, sa poata limita numarul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, sa li se permita sa limiteze numarul de loturi care pot fi acordate unui singur ofertant.

Cu toate acestea, obiectivul favorizarii unui acces mai mare al IMM-urilor la achizitiile publice ar putea fi frânat daca autoritatile contractante ar fi obligate sa atribuie contractul pe loturi individuale, ceea ce ar presupune ca trebuie acceptate solutii mult mai dezavantajoase in comparatie cu o atribuire in care sunt grupate mai multe loturi sau toate loturile. In cazul in care posibilitatea aplicarii acestei metode a fost clar mentionata in prealabil, ar trebui prin urmare ca autoritatile contractante sa aiba posibilitatea sa efectueze o evaluare comparativa a ofertelor, pentru a stabili daca ofertele depuse de catre un anumit ofertant pentru o anumita combinatie de loturi ar indeplini mai bine, per ansamblu, criteriile de atribuire stabilite in conformitate cu prezenta directiva cu privire la aceste loturi, decât ofertele pentru loturile individuale in cauza analizate separat. In acest caz, autoritatea contractanta ar trebui sa aiba posibilitatea sa atribuie ofertantului in cauza un contract care combina loturile respective. Ar trebui sa se clarifice ca autoritatile contractante ar trebui sa efectueze aceasta evaluare comparativa stabilind mai intâi ofertele care indeplinesc cel mai bine criteriile de atribuire stabilite pentru fiecare lot in parte, si comparându-le apoi cu ofertele depuse de catre un anumit ofertant pentru o anumita combinatie de loturi, per ansamblu.

(80)Pentru a eficientiza si accelera procedurile, termenele pentru participarea la procedurile de achizitii ar trebui sa fie cât mai scurte cu putinta, fara a crea bariere nejustificate in calea accesului agentilor economici din intreaga piata interna si in special a IMM-urilor. Prin urmare, ar trebui sa se ia in considerare faptul ca, in cazul in care stabilesc termenele de primire a ofertelor si a cererilor de participare, autoritatile contractante ar trebui sa tina seama in special de complexitatea contractului si de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, chiar daca aceasta presupune stabilirea unor termene mai lungi decât termenele minime prevazute in prezenta directiva. Utilizarea mijloacelor electronice de informare si comunicare, in special disponibilitatea integrala in format electronic pentru operatori economici, ofertanti si candidati a documentelor achizitiei si transmisia electronica a comunicarilor conduce, pe de alta parte, la o mai mare transparenta si la economisirea timpului. Prin urmare, ar trebui sa se prevada reducerea termenelor minime in conformitate cu normele stabilite in AAP si cu conditia ca acestea sa fie compatibile cu modalitatile de transmitere speciale prevazute la nivel de Uniune. In plus, autoritatile contractante ar trebui sa aiba posibilitatea de a continua sa reduca termenele de primire a cererilor de participare si a ofertelor in cazul in care o stare de urgenta face imposibila respectarea termenelor normale, dar nu face imposibila desfasurarea unei proceduri normale cu publicare. Doar in situatiile exceptionale in care situatia de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute de catre autoritatea contractanta in cauza care nu sunt imputabile respectivei autoritati contractante face imposibila derularea unei proceduri normale, chiar si cu termenele limita reduse, autoritatile contractante ar trebui, in masura in care este strict necesar, sa aiba posibilitatea de a atribui contractele printr-o procedura de negociere fara publicare prealabila. Acesta ar putea fi cazul in care catastrofele naturale necesita o interventie imediata.

(81)Ar trebui sa se clarifice ca necesitatea de a asigura faptul ca operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora oferte reprezentative ar putea presupune o eventuala necesitate de a prelungi termenele stabilite initial. Aceasta situatie ar putea sa apara in special in cazul in care se efectueaza modificari semnificative ale documentelor achizitiei. De asemenea, ar trebui sa se precizeze ca, in contextul respectiv, modificarile semnificative ar trebui sa fie intelese ca modificari, in special ale specificatiilor tehnice, in privinta carora operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le intelege si a reactiona in mod corespunzator. Cu toate acestea, ar trebui sa se clarifice ca aceste modificari nu ar trebui sa fie atât de semnificative incât, daca ar fi existat din etapa initiala, ar fi fost permisa admiterea altor candidati decât cei selectati initial sau ar fi fost atrasi participanti suplimentari la procedura de achizitii Aceasta situatie ar putea sa apara in special in cazul in care modificarile fac ca contractul sau acordul-cadru sa prezinte caracteristici care difera in mod substantial de cele stabilite initial in documentele achizitiei.

(82)Ar trebui sa se clarifice faptul ca informatiile privind anumite decizii luate in cadrul unei proceduri de achizitii, inclusiv decizia de a nu atribui un contract sau de a nu incheia un acord-cadru ar trebui sa fie trimise de autoritatile contractante, fara a exista obligatia candidatilor sau a ofertantilor de a solicita astfel de informatii. De asemenea, ar trebui sa se reaminteasca faptul ca Directiva 89/665/CEE a Consiliului (¹) prevede obligatia autoritatilor contractante, din nou fara a exista obligatia candidatilor sau ofertantului de a solicita acest lucru, de a furniza candidatilor si ofertantilor in cauza un rezumat al motivelor relevante pentru unele dintre deciziile centrale care sunt adoptate in cadrul unei proceduri de achizitii. In final, ar trebui sa se clarifice posibilitatea pe care candidatii si ofertantii ar trebui sa o aiba de a solicita informatii mai detaliate cu privire la aceste motive, pe care autoritatile contractante ar trebui sa fie obligate sa le acorde, cu exceptia cazului in care ar exista motive serioase sa nu procedeze astfel. Motivele respective ar trebui sa fie stabilite in prezenta directiva. Pentru a asigura transparenta necesara in contextul procedurilor de achizitii care implica negocieri si dialoguri cu ofertantii, ofertantii care au depus o oferta admisibila ar trebui, de asemenea, cu exceptia cazului in care ar exista motive serioase sa nu procedeze astfel, sa aiba posibilitatea de a solicita informatii cu privire la desfasurarea si progresul realizat in ceea ce priveste procedura.

(¹)Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizeaza caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

(83)Cerintele prea stricte privind capacitatea economica si financiara constituie adesea un obstacol nejustificat in calea participarii IMM-urilor la procedurile de achizitii publice. Orice astfel de cerinte ar trebui sa se raporteze la obiectul contractului si sa fie proportionale cu acesta. In special, este necesar ca autoritatile contractante sa nu le poata impune operatorilor economici sa aiba o cifra de afaceri minima care sa fie disproportionata in raport cu obiectul contractului; in mod normal, cerinta nu ar trebui sa depaseasca cel mult dublul valorii estimate a contractului. Cu toate acestea, in cazuri bine justificate, ar trebui sa fie posibila aplicarea unor cerinte mai stricte. Astfel de circumstante s-ar putea referi la riscurile ridicate aferente executarii contractului sau la faptul ca executarea corecta si la timp a acestuia este esentiala, de exemplu pentru ca este necesara pentru executarea altor contracte.

In astfel de cazuri justificate corespunzator, autoritatile contractante ar trebui sa aiba libertatea de a decide autonom daca cerintele privind o cifra de afaceri minima mai mare ar fi adecvate si pertinente fara a face obiectul supravegherii administrative sau judiciare. In cazul in care cerintele privind o cifra de afaceri minima mai mare urmeaza sa fie aplicate, autoritatile contractante ar trebui sa aiba libertatea sa stabileasca nivelul, in masura in care are legatura cu obiectul contractului si este proportional cu acesta. In cazul in care autoritatea contractanta decide ca cerinta privind cifra de afaceri minima ar trebui sa fie stabilita la un nivel mai mare decât dublul valorii estimate a contractului, raportul individual sau documentele achizitiei ar trebui sa contina o prezentare a principalelor motive care sa sustina alegerea autoritatii contractante.

De asemenea, autoritatile contractante ar trebui sa poata solicita, informatii cu privire la indicatori din evidentele anuale, de exemplu raportul dintre active si pasive. Un raport pozitiv care prezinta niveluri mai ridicate de active decât de pasive ar putea furniza dovezi suplimentare ca capacitatea financiara a operatorilor economici este suficienta.

(84)Numerosi operatori economici, si cu precadere IMM-urile, constata ca un obstacol major in calea participarii lor la achizitiile publice il reprezinta sarcinile administrative care decurg din necesitatea de a produce un numar semnificativ de certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere si de selectie. Limitarea acestor cerinte, de exemplu prin utilizarea documentului european de achizitie unic (DEAU), constând intr-o declaratie pe propria raspundere actualizata, ar putea duce la o simplificare considerabila in beneficiul atât al autoritatilor contractante, cât si al operatorilor economici.

Ofertantul caruia s-a decis sa ii fie atribuit contractul ar trebui insa sa fie obligat sa furnizeze dovezile pertinente, iar autoritatile contractante nu ar trebui sa incheie contracte cu ofertantii care nu sunt in masura sa faca acest lucru. Autoritatile contractante ar trebui, de asemenea, sa aiba dreptul de a solicita toate sau o parte din documentele justificative, in orice moment in care considera acest lucru necesar in vederea bunei desfasurari a procedurii. Aceasta s-ar putea intâmpla in special in cazul procedurilor in doua etape – procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive si parteneriatele pentru inovare – in care autoritatile contractante utilizeaza posibilitatea de a limita numarul de candidati invitati sa depuna o oferta. Cerinta depunerii documentelor justificative la momentul selectiei candidatilor care urmeaza sa fie invitati ar putea fi justificata pentru a evita ca autoritatile contractante sa invite candidati care ulterior se dovedesc a nu fi in masura sa prezinte documentele justificative in etapa de atribuire a contractului, privând alti candidati calificati de ocazia de a participa.

Ar trebui sa se precizeze in mod explicit ca DEAU ar trebui sa furnizeze, totodata, informatii relevante cu privire la entitatile la capacitatile carora recurge operatorul economic, astfel incât verificarea informatiilor cu privire la aceste entitati sa poata fi efectuata in acelasi timp si in aceleasi conditii cu verificarea referitoare la principalul operator economic.

(85)Este important ca deciziile autoritatilor contractante sa se bazeze pe informatii recente, in special cu privire la motivele de excludere, dat fiind ca pot interveni modificari importante destul de rapid, de exemplu in caz de dificultati financiare care ar face ca operatorul economic sa devina necorespunzator sau, dimpotriva, pentru ca o datorie restanta la contributiile la asigurarile sociale a fost intre timp achitata. Atunci când este posibil, este de preferat ca autoritatile contractante sa verifice aceste informatii accesând bazele de date relevante, care ar trebui sa fie nationale, adica sa fie administrate de autoritati publice. In etapa actuala de dezvoltare, ar putea inca exista cazuri in care nu este inca posibil sa se procedeze astfel, din motive tehnice. Prin urmare, Comisia ar trebui sa aiba in vedere promovarea de masuri care sa poata facilita accesul electronic usor la informatii actualizate, cum ar fi instrumentele de consolidare care permit accesul la dosarele virtuale ale societatilor sau mijloacele de facilitare a interoperabilitatii intre baze de date sau alte masuri de sprijin de acest tip.

De asemenea, ar trebui sa se prevada ca autoritatile contractante sa nu mai solicite documentele aflate in continuare la zi, care sunt deja in posesia lor de la proceduri de achizitii anterioare. Cu toate acestea, ar trebui sa se asigure totodata faptul ca autoritatile contractante nu vor trebui sa se confrunte cu sarcini de arhivare si indosariere disproportionate in acest context. Prin urmare, punerea in aplicare a acestei sarcini ar trebui sa devina efectiva numai dupa ce utilizarea mijloacelor electronice de comunicare devine obligatorie, intrucât gestionarea electronica a documentelor va usura mult sarcina autoritatilor contractante.

(86)S-ar putea obtine o si mai mare simplificare, atât pentru operatorii economici, cât si pentru autoritatile contractante prin intermediul unui formular standard pentru declaratiile pe propria raspundere care ar putea reduce problemele legate de redactarea precisa a declaratiilor oficiale si a declaratiilor de acordare a consimtamântului, precum si de aspectele lingvistice.

(87)Comisia furnizeaza si gestioneaza un sistem electronic – e-Certis, care este in prezent actualizat si verificat in mod voluntar de catre autoritatile nationale. Scopul e-Certis este de a facilita schimbul de certificate si alte documente justificative cerute frecvent de autoritatile contractante. Experienta acumulata pâna in prezent indica faptul ca actualizarea si verificarea voluntare nu sunt suficiente pentru ca e-Certis sa poata functiona la intregul sau potential de simplificare si facilitare a schimburilor de documente, in special in beneficiul IMM-urilor. Mentinerea sistemului ar trebui asadar sa devina obligatorie intr-o prima etapa. Utilizarea e-Certis va deveni obligatorie intr-o etapa ulterioara.

(88)Autoritatile contractante ar trebui sa poata solicita ca in timpul executarii unui contract de achizitii publice sa fie aplicate masuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, inregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului (¹), pot demonstra ca operatorul economic are capacitatea tehnica de a executa contactul. Aceasta include certificatele de eticheta ecologica in care se includ criterii de management de mediu. In cazul in care un operator economic nu are acces la astfel de sisteme de management de mediu inregistrate sau nu are posibilitatea de a le obtine in termenul stabilit, ar trebui sa i se permita sa prezinte o descriere a masurilor de management de mediu aplicate, cu conditia ca operatorul economic in cauza sa demonstreze ca aceste masuri asigura acelasi nivel de protectie a mediului ca si masurile impuse in cadrul managementului de mediu.

(¹)Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntara a organizatiilor la un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 si a Deciziilor 2001/681/CE si 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(89)Notiunea de criterii de atribuire este esentiala pentru prezenta directiva. Prin urmare, este important ca dispozitiile relevante sa fie prezentate in cel mai simplu si rationalizat mod posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea sintagmei „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câstigatoare ar trebui sa fie alese, in cele din urma, in conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractanta considera a fi cea mai buna solutie din punct de vedere economic dintre cele oferite. Pentru a evita confuzia cu criteriul de atribuire a contractului cunoscut in mod curent drept „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” din Directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE, ar trebui sa se utilizeze o terminologie diferita pentru a acoperi acest concept, respectiv „cel mai bun raport pret-calitate”. In consecinta, acesta ar trebui sa fie interpretat in conformitate cu jurisprudenta cu privire la directivele mentionate, cu exceptia cazurilor in care exista o solutie evidenta si semnificativ diferita in prezenta directiva.

(90)Atribuirea contractelor ar trebui realizata pe baza unor criterii obiective care sa asigure respectarea principiilor de transparenta, de nediscriminare si de egalitate de tratament, cu scopul de a asigura o comparatie obiectiva a valorii relative a ofertelor pentru a determina, in conditii de concurenta efectiva, care dintre ele este oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Ar trebui sa se stabileasca explicit ca oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic ar trebui sa fie evaluata pe baza celui mai bun raport pret-calitate care ar trebui sa includa intotdeauna un element de pret sau de cost. La fel, ar trebui sa se clarifice ca aceasta evaluare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic s-ar putea realiza, de asemenea, fie doar pe baza pretului, fie doar pe baza eficacitatii din punctul de vedere al costurilor. Mai mult, este adecvat sa se reaminteasca faptul ca autoritatile contractante sunt libere sa stabileasca standarde de calitate corespunzatoare in cadrul specificatiilor tehnice sau al conditiilor de executare a contractului.

In scopul de a incuraja o mai buna orientare catre calitate a achizitiilor publice, ar trebui sa li se permita statelor membre sa interzica sau sa restrictioneze utilizarea doar a pretului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, in cazul in care acestea considera necesar acest lucru.

Pentru a garanta respectarea principiului egalitatii de tratament in cadrul atribuirii contractelor, autoritatile contractante ar trebui sa fie obligate sa creeze transparenta necesara pentru a permite tuturor ofertantilor sa fie informati in mod rezonabil cu privire la criteriile si modalitatile care vor fi aplicate in decizia de atribuire a contractului. Autoritatile contractante ar trebui, prin urmare, sa fie obligate sa mentioneze criteriile de atribuire a contractului si ponderea relativa pe care o are fiecare dintre respectivele criterii. Cu toate acestea, autoritatilor contractante ar trebui sa li se permita derogari de la aceasta obligatie de a indica ponderea criteriilor in cazuri justificate in mod corespunzator, pentru care trebuie sa fie capabile sa ofere motive, in cazul in care ponderile nu pot fi stabilite anticipat, in special din cauza complexitatii contractului. In astfel de cazuri, acestea ar trebui sa indice criteriile in ordinea descrescatoare a importantei.

(91)Articolul 11 din TFUE dispune integrarea cerintelor de protectie a mediului in definirea si aplicarea politicilor si activitatilor Uniunii, in special in vederea promovarii dezvoltarii durabile. Prezenta directiva clarifica modul in care autoritatile contractante pot contribui la protectia mediului si la promovarea unei dezvoltari durabile, garantându-le totodata posibilitatea de a obtine cea mai buna valoare pentru pretul platit pentru contractele lor.

(92)La evaluarea celui mai bun raport pret-calitate, autoritatile contractante ar trebui sa stabileasca criteriile economice si calitative legate de obiectul contractului pe care le vor utiliza in acest sens. Respectivele criterii ar trebui astfel sa permita o evaluare comparativa a nivelului de performanta al fiecarei oferte in raport cu obiectul contractului, asa cum este definit in specificatiile tehnice. In contextul celui mai bun raport pret-calitate, prezenta directiva stabileste o lista neexhaustiva a posibilelor criterii de atribuire care include aspecte de mediu si sociale. Autoritatile contractante ar trebui sa fie incurajate sa aleaga criterii de atribuire care sa le permita sa obtina lucrari, produse si servicii de inalta calitate, care sa adaptate in mod optim nevoilor lor.

Criteriile de atribuire alese nu ar trebui sa confere autoritatii contractante o libertate nelimitata de alegere, ar trebui sa asigure posibilitatea unei concurente efective si corecte si sa fie insotite de modalitati care sa permita verificarea efectiva a informatiilor furnizate de catre ofertanti.

Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui sa se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, sa fie insotite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea autoritatii contractante, fie pretul fie o abordare bazata pe rentabilitate precum calcularea costului pe ciclu de viata. Cu toate acestea, criteriile de atribuire nu ar trebui sa afecteze punerea in aplicare a dispozitiilor nationale de determinare a remunerarii anumitor servicii sau de stabilire a preturilor fixe pentru anumite produse.

(93)Atunci când dispozitiile nationale determina remunerarea anumitor servicii sau stabilesc preturi fixe pentru anumite produse, ar trebui sa se clarifice ca ramâne posibil sa se evalueze raportul calitate-pret pe baza altor factori decât doar pretul sau remunerarea. In functie de serviciul sau de produsul in cauza, acesti factori ar putea include, de exemplu, conditii de livrare si plata, aspecte legate de serviciile post-vânzare (de exemplu, extinderea serviciilor de consultanta si inlocuire) sau aspecte de mediu sau sociale (de exemplu, daca s-au tiparit carti pe hârtie reciclata sau pe hârtie obtinuta din exploatarea sustenabila a lemnului, costul impus de externalitatile de mediu sau promovarea integrarii sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale in rândul persoanelor desemnate sa realizeze contractul). Având in vedere posibilitatile numeroase de evaluare a raportului calitate-pret pe baza unor criterii de fond, ar trebui sa se evite recurgerea la tragerea la sorti ca unic mijloc de atribuire a contractului.

(94)In cazul in care calitatea personalului angajat este relevanta pentru nivelul de performanta al contractului, autoritatilor contractante ar trebui, de asemenea, sa li se permita sa utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea si experienta personalului alocat executarii contractului in cauza, deoarece acesta poate afecta calitatea executarii contractului si, prin urmare, valoarea economica a ofertei. Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanta sau serviciile de arhitectura. Autoritatile contractante care recurg la aceasta posibilitate ar trebui sa se asigure, prin mijloace contractuale corespunzatoare, ca personalul alocat executarii contractului indeplineste efectiv standardele de calitate specificate si ca respectivul personal poate fi inlocuit doar cu consimtamântul autoritatii contractante care verifica daca personalul de inlocuire permite un nivel echivalent de calitate.

(95)Este extrem de important sa se exploateze pe deplin potentialul achizitiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii. In acest context, ar trebui sa se reaminteasca faptul ca achizitiile publice sunt esentiale pentru stimularea inovarii, ceea ce este de mare importanta pentru cresterea viitoare din Europa. Având in vedere insa diferentele importante dintre diversele sectoare si piete, nu este oportun sa se stabileasca cerinte obligatorii generale pentru achizitiile care tin cont de aspecte ecologice, sociale si de inovare.

Legislativul Uniunii a stabilit deja cerinte obligatorii in materie de achizitii pentru atingerea unor obiective specifice in sectorul vehiculelor de transport rutier [Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹)] si al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European si al Consiliului (²)]. De altfel, s-au inregistrat progrese importante in ceea ce priveste definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viata.

(¹)Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

(²)Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou (JO L 39, 13.2.2008, p. 1).

Pare oportun sa se continue pe aceasta cale, lasând in sarcina legislatiei sectoriale stabilirea obiectivelor si a tintelor obligatorii in functie de politicile si conditiile specifice predominante din sectorul relevant si promovarea elaborarii si utilizarii unor abordari europene privind calcularea costurilor pe ciclu de viata ca stimulent suplimentar pentru utilizarea achizitiilor publice in sprijinul cresterii durabile.

(96)Masurile sectoriale respective ar trebui sa fie completate de o adaptare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE pentru a abilita autoritatile contractante sa urmareasca obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii in strategiile lor de cumparare. Ar trebui asadar precizat ca autoritatile contractante pot stabili cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic si cel mai scazut cost folosind o abordare bazata pe calcularea costurilor pe ciclu de viata, cu exceptia cazului in care aceasta este evaluata doar pe baza pretului. Notiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viata cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viata al lucrarilor, produselor sau serviciilor.

Acestea inseamna costuri interne, cum ar fi cercetarea care urmeaza a fi efectuata, costurile de dezvoltare, producere, transport, utilizare, intretinere si costuri de eliminare la sfârsitul ciclului de viata, dar pot include si costuri determinate de efectele externe asupra mediului, precum poluarea provocata de extractia materiilor prime utilizate in produs sau cauzate de produsul insusi sau de fabricatia sa, cu conditia ca acestea sa poata fi evaluate in bani si monitorizate. Metodele pe care autoritatile contractante le folosesc pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului ar trebui sa fie stabilite in prealabil in mod obiectiv si nediscriminatoriu si accesibile tuturor partilor interesate. Astfel de metode pot fi stabilite la nivel national, regional sau local, dar acestea ar trebui, pentru a evita denaturari ale concurentei prin metodologii personalizate, sa ramâna generale in sensul ca acestea nu ar trebui sa fie instituite special pentru o anumita procedura de achizitie publica.

Ar trebui sa se elaboreze metodologii comune la nivelul Uniunii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viata pentru anumite categorii de produse sau servicii. Atunci când se elaboreaza astfel de metodologii comune, utilizarea lor ar trebui sa fie obligatorie.

Mai mult, ar trebui sa se examineze fezabilitatea stabilirii unei metodologii comune pentru calcularea costurilor sociale pe ciclu de viata, tinând cont de metodologiile existente, precum Orientari pentru evaluarea sociala a ciclului de viata al produselor, adoptate in cadrul Programului Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediu.

(97)In plus, in vederea unei mai bune integrari a consideratiilor de ordin social si de mediu in procedurile de achizitie, autoritatilor contractante ar trebui sa li se permita sa utilizeze criterii de atribuire sau conditii de executare a unui contract privind lucrarile, produsele sau serviciile care urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului de achizitii publice in toate privintele si in orice moment din ciclul de viata al acestora, de la extractia materiilor prime necesare pentru produs pâna la etapa de eliminare a produsului, inclusiv in legatura cu factorii implicati in procesul specific de productie, in furnizarea sau comercializarea acestor lucrari, produse sau servicii, precum si in conditiile acestei comercializari, sau in cadrul unui proces specific intr-o etapa ulterioara a ciclului lor de viata, chiar si in cazul in care astfel de factori nu fac parte din structura lor materiala. Criteriile si conditiile referitoare la un astfel de proces de productie sau de furnizare sunt, de exemplu, ca fabricarea produselor cumparate nu a implicat produse chimice toxice sau ca serviciile achizitionate sunt furnizate utilizând utilaje eficiente din punct de vedere energetic. In conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, aceasta include, de asemenea, criterii de atribuire sau conditiile de executare a unui contract privind furnizarea sau utilizarea produselor din comertul echitabil in cursul perioadei de executare a contractului care urmeaza sa fie atribuit. Criteriile si conditiile legate de comercializare si de conditiile acesteia pot sa se refere, de exemplu, la faptul ca produsul in cauza provine din comertul echitabil, inclusiv cerinta de a plati un pret minim si o prima de pret producatorilor. Conditiile de executare a unui contract cu privire la aspectele de mediu pot include, de exemplu, furnizarea, impachetarea si eliminarea produselor, si in ceea ce priveste contractele de lucrari si servicii, reducerea la minim a deseurilor sau utilizarea eficienta a resurselor.

Cu toate acestea, conditia existentei unei legaturi cu obiectul contractului exclude criteriile si conditiile referitoare la politica generala a societatii, care nu poate fi considerata ca un element care caracterizeaza procesul specific de productie sau furnizarea lucrarilor, produselor sau serviciilor achizitionate. Autoritatile contractante ar trebui, prin urmare, sa nu fie autorizate sa solicite ofertantilor sa aiba o anumita politica de responsabilitate sociala sau de mediu a intreprinderilor.

(98)Este esential ca criteriile de atribuire sau conditiile de executare a unui contract privind aspectele sociale ale procesului de productie sa se refere la lucrarile, produsele sau serviciile care urmeaza a fi furnizate in temeiul contractului. In plus, acestea ar trebui sa se aplice in conformitate cu Directiva 96/71/CE, astfel cum este interpretata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si nu ar trebui sa fie alese sau aplicate intr-un mod care discrimineaza direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din tari terte care sunt parte la AAP sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Astfel, cerintele privind conditiile de lucru de baza reglementate in Directiva 96/71/CE, cum ar fi salariul minim, ar trebui sa ramâna la nivelul stabilit de legislatia nationala sau de contractele colective aplicate in conformitate cu dreptul Uniunii in contextul acestei directive.

Conditiile de executare a unui contract pot fi, de asemenea, destinate sa favorizeze punerea in aplicare a masurilor de promovare a egalitatii intre femei si barbati la locul de munca, cresterea participarii femeilor pe piata muncii si reconcilierea vietii profesionale cu cea privata, protectia mediului sau bunastarea animalelor, sa respecte pe fond conventiile fundamentale ale Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) si sa recruteze mai multe persoane dezavantajate decât este necesar in conformitate cu legislatia nationala.

(99)Masurile care vizeaza protectia sanatatii personalului implicat in procesul de productie, favorizarea integrarii sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile in rândul persoanelor desemnate sa execute contractul sau sa se instruiasca in vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul in cauza pot, de asemenea, sa faca obiectul criteriilor de atribuire sau a conditiilor de executare a contractului, cu conditia ca acestea sa se refere la lucrarile, produsele sau serviciile care urmeaza sa fie furnizate in temeiul contractului. De exemplu, astfel de criterii sau conditii s-ar putea referi, printre altele, la angajarea de persoane in cautarea unui loc de munca pe termen lung, la punerea in aplicare a masurilor de formare profesionala pentru someri sau pentru persoanele tinere in cursul executarii contractului care urmeaza sa fie atribuit. In cadrul specificatiilor tehnice autoritatile contractante pot prevedea astfel de cerinte sociale care caracterizeaza direct produsul sau serviciul in cauza, cum ar fi accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatorii.

(100)Este necesar sa nu fie atribuite contracte de achizitii publice operatorilor economici care au facut parte dintr-o organizatie criminala sau care au fost gasiti vinovati de coruptie, de frauda in detrimentul intereselor financiare ale Uniunii, de infractiuni teroriste, de spalare de bani sau de finantarea terorismului. Neplata taxelor si impozitelor si a contributiilor la asigurarile sociale ar trebui, de asemenea, sa conduca la excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, cu toate acestea, sa fie in masura sa prevada o derogare de la aceste excluderi obligatorii in situatiile exceptionale in care cerintele imperative de interes general face indispensabila atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea intâmpla, de exemplu, in cazul in care vaccinurile sau echipamentele de urgenta de care este nevoie imediat nu pot fi cumparate decât de la un operator economic caruia altfel i se aplica unul dintre motivele obligatorii pentru excludere.

(101)Autoritatilor contractante ar trebui sa li se ofere in continuare posibilitatea de a exclude operatorii economici care s-au dovedit a nu fi fiabili, de exemplu din motive de incalcare a obligatiilor de mediu sau sociale, inclusiv a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau alte forme de comitere a unei abateri profesionale grave, cum ar fi incalcari ale normelor de concurenta sau a drepturilor de proprietate intelectuala. Ar trebui sa se clarifice faptul ca abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integritatii unui operator economic si astfel fac ca operatorul economic sa devina inadecvat pentru a i se atribui un contract de achizitii publice, chiar daca operatorul economic detine capacitatea tehnica si economica de a executa contractul.

Tinând seama de faptul ca autoritatea contractanta va fi responsabila pentru consecintele eventualei sale decizii eronate, autoritatile contractante ar trebui, de asemenea, sa dispuna in continuare de libertatea de a considera ca a existat o abatere profesionala grava, in cazul in care, inainte de luarea unei decizii finale si obligatorii privind prezenta motivelor obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace adecvate, ca operatorul economic a incalcat obligatiile care ii revin, inclusiv obligatiile legate de plata impozitelor sau a contributiilor la asigurarile sociale, cu exceptia unor dispozitii contrare dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, sa fie in masura sa excluda candidati sau ofertanti a caror performanta in alte contracte de achizitii publice din trecut a aratat deficiente majore in ceea ce priveste cerintele de fond, de exemplu, nerespectarea obligatiei de a furniza sau de a executa, deficiente semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru scopul propus, sau un comportament necorespunzator care arunca indoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic. Legislatia nationala ar trebui sa prevada o durata maxima pentru aceste excluderi.

Atunci când aplica motive facultative pentru excludere, autoritatile contractante ar trebui sa fie atente in mod special la principiul proportionalitatii. Neregulile minore ar trebui sa duca la excluderea unui operator economic doar in circumstante exceptionale. Cu toate acestea, cazurile repetate de nereguli minore pot arunca asupra fiabilitatii unui operator economic un dubiu care ar putea justifica excluderea lui.

(102)Cu toate acestea, ar trebui sa se prevada posibilitatea ca operatorii economici sa adopte masuri de conformare pentru remedierea consecintelor infractiunilor penale sau ale abaterilor si prevenirea in mod eficient a repetarii acestora. Masurile respective ar putea consta, in special, in masuri legate de personal sau de organizare, cum ar fi ruperea legaturilor cu persoanele sau organizatiile implicate in comportamentul ilicit, masuri adecvate de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de raportare si de control, crearea unei structuri interne de audit care sa monitorizeze respectarea legislatiei si adoptarea unor norme interne de responsabilizare si de compensare. In cazul in care aceste masuri ofera garantii suficiente, operatorul economic in cauza nu ar mai trebui sa fie exclus doar din aceste motive. Operatorii economici ar trebui sa aiba posibilitatea de a solicita examinarea masurilor de conformare luate in vederea unei posibile admiteri la procedura de achizitii publice. Cu toate acestea, ar trebui sa se lase la latitudinea statelor membre sa stabileasca conditiile procedurale si de fond exacte aplicabile in astfel de cazuri. Acestea ar trebui sa aiba, in special, libertatea de a decide daca permit fiecarei autoritati contractante sa efectueze evaluarile relevante sau daca doresc sa incredinteze aceasta sarcina altor autoritati la nivel central sau descentralizat.

(103)Ofertele care par anormal de scazute in raport cu lucrarile, produsele sau serviciile ar putea sa se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Daca ofertantul nu poate furniza o explicatie suficienta, autoritatea contractanta ar trebui sa aiba dreptul de a refuza oferta. Respingerea ar trebui sa fie obligatorie in cazurile in care autoritatea contractanta a stabilit ca nivelul anormal de scazut al preturilor sau al costurilor propuse rezulta din nerespectarea dreptului obligatoriu al Uniunii sau al dreptului intern compatibil cu aceasta in domeniul social, al muncii si al mediului sau a dispozitiilor internationale in materie de dreptul muncii.

(104)Conditiile de executare a unui contract stabilesc cerinte specifice legate de executarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care reprezinta baza pentru o evaluare comparativa a calitatii ofertelor, conditiile de executare a unui contract reprezinta cerinte obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluarii ofertelor. Conditiile de executare a unui contract ar trebui sa fie compatibile cu prezenta directiva cu conditia sa nu aiba, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, si sa fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toti factorii implicati in procesul specific de productie, furnizare sau comercializare. Acesta include conditiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerintele referitoare la politica generala a societatii.

Conditiile de executare a contractului ar trebui sa fie precizate in anuntul de participare, in anuntul de intentie utilizat ca mijloc de convocare la licitatie sau in documentele achizitiei.

(105)Este important ca respectarea de catre subcontractori a obligatiilor aplicabile in domeniul mediului, in cel social si al muncii prevazute de legislatia Uniunii, de dreptul national, de acordurile colective sau de dispozitiile internationale in domeniul mediului, in cel social si in dreptul muncii enumerate in prezenta directiva, cu conditia ca astfel de norme si aplicarea lor sa respecte dreptul Uniunii, sa fie garantate prin actiuni adecvate de autoritatile nationale competente in domeniul lor de competenta si responsabilitate, de exemplu, prin inspectii de munca sau prin agentii de protectie a mediului.

De asemenea, este necesar sa se asigure un anumit grad de transparenta in lantul de subcontractare, deoarece aceasta asigura autoritatilor contractante informatii cu privire la persoanele prezente pe santier, cu privire la lucrarile executate pentru ele sau cu privire la intreprinderile care presteaza servicii in cladiri, infrastructuri sau zone precum primarii, scoli municipale, instalatii sportive, porturi sau autostrazi pentru care autoritatile contractante sunt responsabile sau asupra carora exercita o supervizare directa. Ar trebui sa se clarifice ca obligatia de transmitere a informatiilor necesare intra, in orice caz, in sfera de responsabilitate a contractantului principal, fie pe baza de clauze specifice pe care orice autoritate contractanta va trebui sa le includa in toate procedurile de achizitii, fie pe baza de obligatii pe care statele membre le vor impune asupra contractantilor principali prin intermediul unor dispozitii cu aplicabilitate generala.

Ar trebui sa se clarifice, de asemenea, ca ar trebui sa se aplice conditiile legate de controlul respectarii obligatiilor aplicabile in domeniul mediului, in cel social si al muncii prevazute de legislatia Uniunii, de dreptul national, de acordurile colective sau de dispozitiile internationale in domeniul mediului, in cel social si in dreptul muncii enumerate in prezenta directiva, cu conditia ca acestea si aplicarea lor sa respecte dreptul Uniunii, oricând dreptul national al unui stat membru prevede un mecanism de raspundere in comun intre subcontractori si contractorul principal. In plus, ar trebui sa se precizeze explicit ca statele membre ar trebui sa poata merge mai departe, de exemplu, prin extinderea obligatiilor de transparenta, prin autorizarea platilor directe catre subcontractori sau prin autorizarea sau solicitarea autoritatilor contractante sa verifice daca subcontractorii nu se afla in oricare dintre situatiile in care s-ar impune excluderea operatorilor economici. Atunci când aceste masuri se aplica subcontractorilor, ar trebui sa se asigure coerenta cu dispozitiile aplicabile contractorilor principali, astfel incât existenta motivelor de excludere obligatorii sa fie urmata de o cerinta de inlocuire a subcontractorului in cauza de catre contractorul principal. Atunci când aceasta verificare arata prezenta unor motive neobligatorii de excludere, ar trebui sa se clarifice ca autoritatile contractante ar putea cere inlocuirea. Cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, sa se precizeze explicit ca autoritatile contractante pot fi obligate sa ceara inlocuirea subcontractorului in cauza daca excluderea contractorilor principali ar fi obligatorie in astfel de cazuri.

De asemenea, ar trebui sa se precizeze explicit ca statele membre sunt libere sa prevada norme mai stricte de responsabilitate in dreptul national sau sa mearga mai departe in dreptul national in privinta platilor directe catre subcontractori.

(106)Ar trebui reamintit ca Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (¹) se aplica la calcularea termenelor continute de prezenta directiva.

(¹)Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea normelor care se aplica perioadelor, datelor si expirarii termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(107)Este necesar sa se precizeze conditiile in care modificarea unui contract pe perioada executarii sale necesita o noua procedura de achizitie, tinând cont de jurisprudenta relevanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Este obligatoriu sa se desfasoare o noua procedura de achizitie in cazul in care sunt aduse modificari semnificative contractului initial, in special cu privire la domeniul de aplicare si continutul drepturilor si obligatiilor reciproce ale partilor, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuala. Modificarile de acest tip demonstreaza intentia partilor de a renegocia clauze sau conditii esentiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precadere in cazul in care conditiile modificate ar fi avut o influenta asupra rezultatului procedurii, daca ar fi fost incluse in procedura initiala.

Modificarile contractului având ca rezultat o modificare minora a valorii contractului ar trebui sa fie intotdeauna posibile pâna la o anumita valoare, fara sa fie necesara derularea unei noi proceduri de achizitie. In acest sens si in vederea asigurarii securitatii juridice, prezenta directiva ar trebui sa prevada praguri de minimis, sub care sa nu fie necesara o noua procedura de achizitie. Modificarile contractului peste aceste praguri ar trebui sa fie posibile fara sa fie necesara derularea unei noi proceduri de achizitie cu conditia ca acestea sa respecte conditiile relevante din prezenta directiva.

(108)Autoritatile contractante pot fi puse in situatii in care devin necesare lucrari, produse sau servicii suplimentare; in astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului initial fara o noua procedura de achizitie, mai ales atunci când livrarile suplimentare sunt destinate fie pentru inlocuirea partiala, fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalatiilor existente, in cazul in care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractanta sa achizitioneze materiale, lucrari sau servicii cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultati tehnice disproportionate de utilizare si intretinere.

(109)Autoritatile contractante se pot confrunta cu situatii externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, in special când executarea contractului acopera o perioada mai lunga. In acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstantele respective fara a desfasura o noua procedura de achizitie. Notiunea de circumstante neprevazute se refera la situatiile care nu puteau fi anticipate in ciuda pregatirii cu o diligenta rezonabila a procedurii initiale de catre autoritatea contractanta, luând in considerare mijloacele disponibile, natura si caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul in cauza si necesitatea de a asigura o relatie corespunzatoare intre resursele cheltuite pentru pregatirea procedurii de atribuire si valoarea sa previzibila. Acest lucru nu se aplica insa in cazul in care o modificare conduce la o transformare a naturii achizitiei globale, de exemplu prin inlocuirea lucrarilor, a produselor sau a serviciilor care urmeaza sa fie achizitionate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentala a tipului de achizitie, intrucât, in aceasta situatie, se poate presupune ca modificarea respectiva va influenta rezultatul.

(110)In conformitate cu principiile egalitatii de tratament si transparentei, ofertantul câstigator nu ar trebui inlocuit, de exemplu, in cazul in care contractul este reziliat din cauza deficientelor de executare, cu un alt operator economic fara reluarea competitiei pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câstigator care executa contractul ar trebui sa poata intreprinde, in special in cazul in care contractul a fost atribuit mai multor intreprinderi, anumite schimbari structurale in cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizari interne, preluari, fuziuni si achizitii sau declararea insolventei. Aceste modificari structurale nu ar trebui sa necesite in mod automat noi proceduri de achizitie pentru toate contractele de achizitii publice executate de ofertantul respectiv.

(111)Autoritatile contractante ar trebui sa aiba posibilitatea, in cadrul fiecarui contract, de a prevedea modificarea contractului prin intermediul unor clauze de revizuire sau de optiuni, dar aceste clauze nu ar trebui sa le ofere o marja nelimitata de actiune. Prezenta directiva ar trebui asadar sa stabileasca in ce masura pot fi prevazute modificari in contractul initial. Ar trebui sa se clarifice ulterior ca s-ar putea prevedea indexarea preturilor in clauze de revizuire sau de optiuni suficient de clar redactate sau s-ar putea asigura ca, de exemplu, echipamentul de comunicatii care urmeaza sa fie livrat pe parcursul unei perioade date continua sa fie adecvat si in cazul modificarii protocoalelor de comunicare sau al altor modificari tehnologice. De asemenea, ar trebui sa fie posibil sa se prevada, in clauze suficient de clare, adaptari ale contractului care devin necesare din cauza dificultatilor tehnice care apar pe parcursul utilizarii sau intretinerii. De asemenea, ar trebui sa se reaminteasca faptul ca in contracte s-ar putea include, de exemplu, atât intretinerea uzuala, cât si dispozitii legate de interventii de intretinere exceptionale care ar putea deveni necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului public.

(112)Autoritatile contractante sunt confruntate uneori cu situatii care necesita incheierea inainte de termen a contractelor de achizitii publice in vederea respectarii obligatiilor care decurg din dreptul Uniunii in domeniul achizitiilor publice. Prin urmare, statele membre ar trebui sa se asigure ca autoritatile contractante au posibilitatea, in conditiile stabilite in dreptul intern, de a rezilia un contract de achizitii publice in perioada sa de valabilitate, in cazul in care este cerut in dreptul Uniunii.

(113)Rezultatele documentului de lucru al serviciilor Comisiei din 27 iunie 2011 intitulat „Raport de evaluare – Impactul si eficacitatea legislatiei UE privind achizitiile publice” au sugerat ca excluderea anumitor servicii de la aplicarea integrala a Directivei 2004/18/CE ar trebui revizuita. In consecinta, aplicarea integrala a prezentei directive este extinsa la o serie de servicii.

(114)Anumite categorii de servicii, mai exact cele care sunt cunoscute ca servicii catre persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sanatate si educationale, continua, prin insasi natura lor, sa aiba o dimensiune transfrontaliera limitata. Aceste servicii sunt furnizate intr-un context specific, care variaza foarte mult intre statele membre, datorita traditiilor culturale diferite. Prin urmare, ar trebui sa se instituie un regim specific pentru contractele de achizitii publice care au ca obiect serviciile respective, cu un prag mai ridicat decât cel aplicabil altor servicii.

Serviciile catre persoane cu valori situate sub pragul mentionat nu prezinta in mod normal interes pentru furnizorii din alte state membre, cu exceptia cazului in care exista indicii contrare concrete, de exemplu o finantare din partea Uniunii pentru proiecte transnationale.

Contractele de servicii catre persoane care depasesc pragul mentionat ar trebui sa faca obiectul obligatiilor de transparenta la nivelul intregii Uniuni. Având in vedere importanta contextului cultural si sensibilitatea acestor servicii, statele membre ar trebui sa dispuna de o larga putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii in modul pe care il considera cel mai adecvat. Normele prezentei directive tin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparenta si de egalitate de tratament si garantând ca autoritatile contractante sunt in masura sa aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea furnizorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevazute in Cadrul european de calitate pentru servicii sociale, cu caracter dispozitiv, publicat de Comitetul pentru protectie sociala. La stabilirea procedurilor care urmeaza sa fie folosite pentru atribuirea contractelor de servicii catre persoane, statele membre ar trebui sa aiba in vedere articolul 14 din TFUE si Protocolul nr. 26. In acest sens, statele membre ar trebui sa urmareasca totodata obiectivele simplificarii si reducerii sarcinii administrative pentru autoritatile contractante si operatorii economici; ar trebui sa se clarifice faptul ca aceasta abordare ar putea implica totodata folosirea normelor aplicabile contractelor de servicii care nu fac obiectul regimului specific.

Statele membre si autoritatile publice au in continuare posibilitatea de a furniza ele insele aceste servicii sociale sau de a le organiza intr-un mod care nu implica incheierea de contracte de achizitii publice, de exemplu prin simpla finantare a acestor servicii sau prin acordarea de licente sau autorizatii pentru toti operatorii economici care indeplinesc conditiile stabilite in prealabil de autoritatea contractanta, fara limite sau cote, cu conditia ca un astfel de sistem sa asigure un nivel suficient de publicitate si sa respecte principiile transparentei si nediscriminarii.

(115)De asemenea, serviciile hoteliere si de restaurant sunt de obicei oferite doar de operatorii situati in locul de livrare specific al acestor servicii si, prin urmare, au, de asemenea, o dimensiune transfrontaliera limitata. Prin urmare, acestea ar trebui sa fie reglementate de regimul moderat, incepând de la pragul de 750 000 EUR. Contractele mari de servicii hoteliere si de restaurant care depasesc pragul mentionat pot fi de interes pentru diferiti operatori economici, cum ar fi agentiile de turism si alti intermediari, de asemenea pe baza transfrontaliera.

(116)In mod similar, anumite servicii juridice se refera doar la chestiuni care tin exclusiv de dreptul intern si, prin urmare, sunt furnizate numai de operatorii situati in statul membru in cauza si au, in consecinta, o dimensiune transfrontaliera limitata. Prin urmare, acestea ar trebui sa fie reglementate de regimul moderat, incepând de la pragul de 750 000 EUR. Contractele mari de servicii juridice care depasesc pragul mentionat pot fi de interes pentru diversi operatori economici, cum ar fi firmele internationale de avocatura, tot pe o baza transfrontaliera, in special in cazul in care includ chestiuni juridice care rezulta din sau au ca baza dreptul Uniunii sau dreptul international sau care implica cel putin doua tari.

(117)Experienta a demonstrat ca o serie de alte servicii, cum ar fi serviciile de salvare, serviciile de stingere a incendiilor si serviciile penitenciare prezinta, in mod normal, interes transfrontalier doar din momentul in care dobândesc suficienta masa critica prin intermediul valorii lor relativ ridicate. In masura in care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, ele ar trebui sa fie incluse in regimul moderat. In masura in care furnizarea lor se bazeaza efectiv pe contracte, alte categorii de servicii, cum ar fi serviciile guvernamentale sau furnizarea de servicii in folosul comunitatii, ele ar putea prezenta, in mod normal, un interes transfrontalier incepând de la un prag de 750 000 EUR si, prin urmare, ar trebui doar atunci sa faca exclusiv obiectul regimului moderat.

(118)Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, prezenta directiva ar trebui sa permita ca participarea la procedurile de achizitii pentru anumite servicii in domeniile serviciilor de sanatate, sociale si culturale sa poata fi rezervata organizatiilor care au la baza faptul ca sunt detinute de angajati sau faptul ca acestia participa in mod activ la guvernanta acestora, precum si organizatiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali. Ca domeniu de aplicare, prezenta dispozitie este limitata exclusiv la anumite servicii de sanatate, sociale si servicii conexe, anumite servicii in domeniul educatiei si al formarii, biblioteca, arhive, muzee si alte servicii culturale, servicii sportive si servicii la domiciliu si nu este destinata sa acopere niciuna dintre excluderile prevazute de prezenta directiva. Astfel de servicii ar trebui sa faca doar obiectul regimului moderat.

(119)Este oportun sa se identifice aceste servicii prin trimitere la pozitii specifice din cadrul „Vocabularului comun privind achizitiile publice” (CPV), astfel cum a fost adoptat de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European si al Consiliului (¹), care este un nomenclator cu structura ierarhica, impartit in diviziuni, grupe, clase, categorii si subcategorii. Pentru a se evita incertitudinea juridica, ar trebui sa se clarifice faptul ca trimiterea la o diviziune nu presupune in mod implicit trimiterea la subdiviziunile subordonate. Acest domeniu de aplicare cuprinzator ar trebui insa sa fie stabilit in mod explicit prin mentionarea tuturor pozitiilor relevante, daca este cazul sub forma unui set de coduri.

(¹)Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizitiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).

(120)In general, concursurile de proiecte sunt utilizate in mod traditional in domeniile amenajarii teritoriului, urbanismului, arhitecturii si ingineriei sau prelucrarii datelor. Cu toate acestea, ar trebui reamintit ca aceste instrumente flexibile au putea fi, de asemenea, utilizate in alte scopuri, cum ar fi realizarea planurilor de inginerie financiara care ar optimiza sprijinul pentru IMM-uri in contextul programului Resurse europene comune pentru microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii (JEREMIE) sau al altor programe de sprijin pentru IMM-uri intr-un anumit stat membru. Concursul de proiecte organizat in vederea obtinerii acestor planuri de inginerie financiara ar putea prevedea atribuirea contractelor de servicii ulterioare, in vederea realizarii acestei inginerii financiare, câstigatorului sau unuia dintre câstigatorii concursului de proiecte prin procedura de negociere fara publicare.

(121)Evaluarea a indicat faptul ca exista inca multe de imbunatatit in aplicarea normelor Uniunii privind achizitiile publice. Având in vedere o aplicare mai eficienta si consecventa a normelor, este esential sa se obtina o buna imagine de ansamblu asupra potentialelor probleme structurale si a modelelor generale existente in politicile nationale privind achizitiile publice, pentru a solutiona eventualele probleme intr-o maniera mai focalizata. Aceasta perspectiva ar trebui dobândita printr-o monitorizare adecvata, ale carei rezultate ar trebui sa fie publicate periodic, in scopul de a permite o dezbatere documentata privind posibilele imbunatatiri ale normelor si practicilor privind achizitiile. Obtinerea unei perspective atât de bune ar putea permite si examinarea unor detalii privind aplicarea normelor de achizitii publice in contextul punerii in aplicare a proiectelor cofinantate de Uniune. Statele membre ar trebui sa dispuna in continuare de libertatea de a decide in ce mod si de catre cine ar trebui sa fie realizata in practica aceasta monitorizare; in acest sens, acestea ar trebui, de asemenea, sa dispuna in continuare de libertatea de a decide daca monitorizarea ar trebui sa se bazeze pe un control ex post pe baza de esantioane sau pe un control sistematic ex ante al procedurilor de achizitie publica reglementate de prezenta directiva. Acest lucru ar trebui sa fie posibil in vederea aducerii problemelor potentiale in atentia organismelor adecvate; acest aspect nu ar trebui neaparat sa necesite ca cei care au efectuat monitorizarea sa aiba calitate procesuala in fata instantelor judecatoresti.

O mai buna orientare, informare si asistenta pentru autoritatile contractante si operatorii economici ar putea, de asemenea, contribui in mare masura la cresterea eficientei achizitiilor publice, printr-o mai buna cunoastere, cresterea securitatii juridice si profesionalizarea practicilor in materie de achizitii publice. Astfel de orientari ar trebui sa fie puse la dispozitia autoritatilor contractante si a operatorilor economici in masura in care este necesar pentru a imbunatati aplicarea corecta a normelor. Orientarile care trebuie furnizate ar putea acoperi toate aspectele relevante pentru achizitii publice, cum ar fi planificarea achizitiilor, procedurile, alegerea tehnicilor si a instrumentelor si bunele practici in ceea ce priveste desfasurarea procedurilor. In ceea ce priveste chestiunile juridice, orientarile nu ar trebui sa aiba neaparat amploarea unei analize juridice complete a aspectelor in cauza; acestea ar putea fi limitate la o indicatie generala a elementelor care ar trebui luate in considerare pentru analiza detaliata ulterioara a chestiunilor respective, de exemplu prin mentionarea jurisprudentei care ar putea fi relevante sau a notelor de orientare sau alte surse care au examinat problema specifica in cauza.

(122)Directiva 89/665/CEE prevede ca anumite proceduri de revizuire sa fie accesibile cel putin oricarei persoane care are sau care a avut vreun interes in obtinerea unui anumit contract si care a fost prejudiciata sau risca sa fie prejudiciata printr-o presupusa incalcare a dreptului Uniunii in domeniul achizitiilor publice sau normelor nationale care transpun legislatia respectiva. Procedurile de revizuire respective nu ar trebui sa fie afectate de prezenta directiva. Cu toate acestea, cetatenii, partile interesate, organizate sau nu, precum si alte persoane sau organisme care nu au acces la procedurile de revizuire in conformitate cu Directiva 89/665/CEE au, cu toate acestea, un interes legitim, in calitatea lor de contribuabili, de a dispune de proceduri riguroase de achizitie publica. Prin urmare, acestora ar trebui sa li se ofere o posibilitate, altfel decât prin sistemul de revizuire in temeiul Directivei 89/665/CEE si fara ca aceasta sa implice in mod necesar sa li se atribuie capacitatea procesuala in fata instantelor judecatoresti, de a indica eventuale incalcari ale prezentei directive unei autoritati sau unei structuri competente. Pentru a nu se dubla autoritatile sau structurile existente, statele membre ar trebui sa poata prevedea recurgerea la autoritatile sau structurile generale de monitorizare, la organismele de supraveghere sectoriale, la organismele de supraveghere municipale, la autoritatile din domeniul concurentei, la Ombudsman sau la autoritatile nationale de audit.

(123)In scopul de a valorifica pe deplin potentialul achizitiilor publice de realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii, va trebui, de asemenea, ca achizitiile care tin cont de aspecte de mediu, sociale si de inovare sa isi indeplineasca rolul. Prin urmare, este important sa se obtina o imagine de ansamblu a evolutiilor in domeniul achizitiilor strategice astfel incât sa existe o privire informata asupra tendintelor generale globale in acest domeniu. Orice rapoarte corespunzatoare, deja pregatite, pot fi, de asemenea, utilizate in acest context.

(124)Dat fiind potentialul IMM-urilor pentru crearea de locuri de munca, crestere si inovare, este important sa se incurajeze participarea acestora la achizitiile publice, atât prin dispozitii corespunzatoare in prezenta directiva, cât si prin initiative la nivel national. Noile dispozitii prevazute de prezenta directiva ar trebui sa contribuie la imbunatatirea nivelului de succes, prin care se intelege ponderea IMM-urilor in valoarea totala a contractelor atribuite. Nu este necesar sa se impuna rate obligatorii de succes, insa initiativele nationale de crestere a participarii IMM-urilor ar trebui sa fie monitorizate indeaproape, data fiind importanta acestei participari.

(125)O serie de proceduri si metode de lucru au fost deja stabilite in ceea ce priveste comunicarile Comisiei si contactele cu statele membre, cum ar fi comunicarea si contactele referitoare la procedurile prevazute la articolele 258 si 260 din TFUE, la reteaua de solutionare a problemelor intervenite pe piata interna (SOLVIT) si la EU Pilot, care nu sunt modificate prin prezenta directiva. Acestea ar trebui, cu toate acestea, sa fie completate de desemnarea unui singur punct de referinta in fiecare stat membru, in vederea colaborarii cu Comisia, care sa functioneze ca punct de intrare unic pentru aspectele privind achizitiile publice din statul membru in cauza. Aceasta functie poate fi indeplinita de persoane sau structuri care sunt deja periodic in contact cu Comisia cu privire la aspectele legate de achizitii publice, cum ar fi punctele de contact nationale, membrii Comitetului consultativ pentru achizitii publice, membrii retelei nationale de achizitii sau forurile nationale de coordonare.

(126)Trasabilitatea si transparenta procesului de luare a deciziilor in cadrul procedurilor de achizitie sunt esentiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficienta a coruptiei si a fraudei. Autoritatile contractante ar trebui, prin urmare, sa pastreze copii ale contractelor de mare valoare incheiate, in scopul de a putea furniza accesul la aceste documente catre partile interesate in conformitate cu normele aplicabile in materie de acces la documente. In plus, elementele esentiale si deciziile de proceduri de achizitii individuale ar trebui sa fie documentate intr-un raport de achizitie. Pentru a se evita sarcini administrative ori de câte ori este posibil, ar trebui sa se permita ca raportul de achizitie sa se refere la informatiile deja prevazute in anuntul relevant de atribuire a contractului. Sistemele electronice de publicare a notificarilor respective, gestionate de Comisie, ar trebui, de asemenea, imbunatatite in vederea facilitarii introducerii datelor in acelasi timp cu facilitarea extragerii rapoartelor globale si a schimbului de date intre sisteme.

(127)In vederea simplificarii administrative si pentru a usura sarcina statelor membre, Comisia ar trebui sa examineze periodic daca calitatea si caracterul complet al informatiilor continute in anunturile publicate in legatura cu procedurile de achizitie publica sunt suficiente pentru a permite Comisiei sa extraga informatiile statistice care ar trebui altfel sa fie transmise de catre statele membre.

(128)Cooperarea administrativa eficienta este necesara pentru schimbul de informatii de care este nevoie pentru efectuarea procedurilor de atribuire in situatii transfrontaliere, in special in ceea ce priveste verificarea motivelor de excludere si a criteriilor de selectie, aplicarea de standarde de calitate si de mediu si listele de operatori economici aprobati. Schimbul de informatii face obiectul legislatiei nationale in materie de confidentialitate. Prin urmare, aceasta directiva nu presupune nicio obligatie pentru statele membre de a schimba informatii care merge dincolo de ceea ce pot accesa autoritatile contractante nationale. Sistemul de informare al pietei interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European si al Consiliului (¹) ar putea reprezenta un mijloc electronic util in vederea facilitarii si consolidarii cooperarii administrative, administrând schimbul de informatii pe baza unor proceduri simple si uniforme, depasind barierele lingvistice. Ar trebui sa se lanseze ulterior, cât mai curând posibil, un proiect pilot pentru a testa adecvarea unei extinderi a IMI care sa acopere schimbul de informatii prevazut in prezenta directiva.

(¹)Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativa prin intermediul Sistemului de informare al pietei interne si de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).

(129)In vederea adaptarii la evolutiile rapide de ordin tehnic, economic si normativ, este necesar sa se delege Comisiei competenta de a adopta acte, in conformitate cu articolul 290 din TFUE, cu privire la o serie de elemente neesentiale din prezenta directiva. Datorita necesitatii de a respecta acordurile internationale, Comisia ar trebui sa fie imputernicita sa modifice procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor, sa revizuiasca periodic pragurile si sa adapteze anexa X; listele de autoritati guvernamentale centrale sunt supuse modificarilor cauzate de schimbarile administrative de la nivel national. Ele sunt notificate Comisiei, care ar trebui sa fie imputernicita sa adapteze anexa I; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificari normative la nivelul Uniunii si este necesar ca aceste modificari sa se reflecte in textul prezentei directive; detaliile si caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de receptie electronica ar trebui actualizate in functie de evolutia tehnologica; totodata, este necesara abilitarea Comisiei pentru a impune standarde tehnice obligatorii pentru comunicarea electronica pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a proceselor si a mesajelor transmise in cadrul procedurilor de achizitii desfasurate prin mijloace electronice de comunicare, luând in considerare evolutiile tehnologice; lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viata ar trebui adaptata rapid pentru a integra masurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a raspunde acestor necesitati, Comisia ar trebui sa fie imputernicita sa actualizeze lista actelor legislative care includ metodologii de calculare a costurilor pe ciclu de viata. Este deosebit de important ca, in cadrul activitatii sale pregatitoare, Comisia sa organizeze consultari adecvate, inclusiv la nivel de experti. In cazul in care pregateste si elaboreaza acte delegate, Comisia ar trebui sa asigure o transmitere simultana, in timp util si adecvata a documentelor pertinente catre Parlamentul European si catre Consiliu.

(130)In vederea aplicarii prezentei directive, Comisia ar trebui sa consulte grupuri adecvate de experti in domeniul achizitiilor electronice, asigurând o compozitie echilibrata a principalului grup al partilor interesate.

(131)Pentru a garanta conditii uniforme pentru aplicarea prezentei directive, in ceea ce priveste elaborarea formularelor standard pentru publicarea anunturilor si a formularului standard pentru declaratia pe proprie raspundere, ar trebui sa se confere Comisiei competente de executare. Aceste competente ar trebui exercitate in conformitate cu dispozitiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European si al Consiliului (¹).

(¹)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor si principiilor generale privind mecanismele de control de catre statele membre al exercitarii competentelor de executare de catre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(132)Ar trebui sa se utilizeze procedura de consultare pentru adoptarea actelor de punere in aplicare privind formularele standard pentru publicarea anunturilor, care nu au niciun impact din punct de vedere financiar sau asupra naturii si a sferei de aplicare a obligatiilor care decurg din prezenta directiva. Dimpotriva, aceste acte sunt de natura strict administrativa si au scopul de a facilita aplicarea normelor stabilite de prezenta directiva.

(133)Ar trebui sa se utilizeze procedura de examinare pentru adoptarea formularului standard pentru declaratia pe proprie raspundere, tinând cont de impactul acestor declaratii pe proprie raspundere asupra achizitiei si deoarece acestea joaca un rol central in simplificarea cerintelor de documentare in procedurile de achizitii publice.

(134)Comisia ar trebui sa revizuiasca efectele asupra pietei interne care rezulta din aplicarea pragurilor si sa prezinte un raport in acest sens Parlamentului European si Consiliului. In acest sens, Comisia ar trebui sa tina seama de factori cum ar fi nivelul achizitiilor publice transfrontaliere, participarea IMM-urilor, costurile de tranzactie si compromisul costuri-beneficii.

In conformitate cu articolul XXII alineatul (7), AAP face obiectul unor negocieri ulterioare de trei ani de la data intrarii sale in vigoare si ulterior in mod periodic. In acest context, adecvarea nivelului de praguri ar trebui sa fie examinata, având in vedere impactul inflatiei in conditiile unei perioade lungi fara modificari ale nivelului de praguri in AAP; in cazul in care nivelul pragurilor ar trebui sa se schimbe de consecinta, Comisia ar trebui, daca este cazul, sa adopte o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite in prezenta directiva.

(135)Având in vedere discutiile actuale privind dispozitiile orizontale care guverneaza relatiile cu tari terte in contextul achizitiilor publice, Comisia ar trebui sa monitorizeze indeaproape conditiile comerciale la nivel mondial si sa evalueze pozitia competitiva a Uniunii.

(136)Deoarece obiectivul prezentei directive, si anume coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achizitii publice, nu poate fi realizat in mod satisfacator de catre statele membre dar, datorita dimensiunilor si efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii prevazut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. In conformitate cu principiul proportionalitatii prevazut la acelasi articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(137)Directiva 2004/18/CE ar trebui abrogata.

(138)Potrivit Declaratiei politice comune a statelor membre si a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre si-au luat angajamentul de a adauga, in cazuri justificate, la notificarea masurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care sa explice relatia dintre componentele unei directive si partile corespunzatoare din instrumentele de transpunere nationale. In ceea ce priveste prezenta directiva, legiuitorul considera ca transmiterea unor asemenea documente este justificata,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

-****-

TITLUL I:	DOMENIU DE APLICARE, DEFINITII SI PRINCIPII GENERALE
CAPITOLUL I:	Domeniu de aplicare
SECTIUNEA 1:	OBIECT SI DEFINITII
Articolul 1:	Obiect si domeniu de aplicare
Articolul 2:	Definitii
Articolul 3:	Achizitii mixte
SECTIUNEA 2:	PRAGURI
Articolul 4:	Cuantumurile pragului
Articolul 5:	Metode de calculare a valorii estimate a achizitiilor
Articolul 6:	Revizuirea pragurilor si a listei autoritatilor guvernamentale centrale
SECTIUNEA 3:	EXCLUDERI
Articolul 7:	Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale
Articolul 8:	Excluderi specifice in domeniul comunicatiilor electronice
Articolul 9:	Contracte de achizitii publice atribuite si concursuri de proiecte organizate conform unor norme internationale
Articolul 10:	Excluderi specifice pentru contractele de servicii
Articolul 11:	Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv
Articolul 12:	Contracte de achizitii publice incheiate intre entitati din sectorul public
SECTIUNEA 4:	SITUATII SPECIALE
Subsectiunea 1:	Contracte subventionate si servicii de cercetare si dezvoltare
Articolul 13:	Contracte subventionate de autoritatile contractante
Articolul 14:	Servicii de cercetare si dezvoltare
Subsectiunea 2:	Achizitii publice care implica aspecte de aparare sau securitate
Articolul 15:	Aparare si securitate
Articolul 16:	Achizitii mixte care implica aspecte de aparare si securitate
Articolul 17:	Contracte de achizitii publice si concursuri de proiecte care implica aspecte de aparare si securitate care se atribuie sau se organizeaza conform unor norme internationale
CAPITOLUL II:	Reguli generale
Articolul 18:	Principii aplicabile achizitiilor
Articolul 19:	Operatori economici
Articolul 20:	Contracte rezervate
Articolul 21:	Confidentialitate
Articolul 22:	Reguli aplicabile comunicarilor
Articolul 23:	Nomenclaturi
Articolul 24:	Conflicte de interese
TITLUL II:	NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZITII PUBLICE
CAPITOLUL I:	Proceduri
Articolul 25:	Conditii referitoare la AAP si la alte acorduri internationale
Articolul 26:	Alegerea procedurilor
Articolul 27:	Procedura deschisa
Articolul 28:	Procedura restrânsa
Articolul 29:	Procedura competitiva cu negociere
Articolul 30:	Dialogul competitiv
Articolul 31:	Parteneriatul pentru inovare
Articolul 32:	Utilizarea procedurii de negociere fara publicare prealabila
CAPITOLUL II:	Tehnici si instrumente pentru achizitiile electronice si agregate
Articolul 33:	Acorduri-cadru
Articolul 34:	Sisteme dinamice de achizitii
Articolul 35:	Licitatii electronice
Articolul 36:	Cataloage electronice
Articolul 37:	Activitati de achizitie centralizate si organisme centrale de achizitie
Articolul 38:	Achizitii comune ocazionale
Articolul 39:	Achizitii care implica autoritati contractante din state membre diferite
CAPITOLUL III:	Desfasurarea procedurii
SECTIUNEA 1	PREGATIRE
Articolul 40:	Consultari preliminare ale pietei
Articolul 41:	Implicarea prealabila a candidatilor sau a ofertantilor
Articolul 42:	Specificatii tehnice
Articolul 43:	Etichete
Articolul 44:	Rapoarte de incercare, certificare si alte mijloace de proba
Articolul 45:	Variante
Articolul 46:	Impartirea contractelor pe loturi
Articolul 47:	Stabilirea termenelor
SECTIUNEA 2:	PUBLICARE SI TRANSPARENTA
Articolul 48:	Anunturile de intentie
Articolul 49:	Anunturile de participare
Articolul 50:	Anunturile de atribuire a contractelor
Articolul 51:	Forma si modalitatile de publicare a anunturilor
Articolul 52:	Publicarea la nivel national
Articolul 53:	Disponibilitatea in format electronic a documentelor achizitiei
Articolul 54:	Invitatiile catre candidati
Articolul 55:	Informarea candidatilor si a ofertantilor
SECTIUNEA 3:	SELECTIA PARTICIPANTILOR SI ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Articolul 56:	Principii generale
Subsectiunea 1:	Criterii de selectie calitativa
Articolul 57:	Motive de excludere
Articolul 58:	Criterii de selectie
Articolul 59:	Documentul european de achizitie unic
Articolul 60:	Mijloace de proba
Articolul 61:	Arhiva de certificate online (e-Certis)
Articolul 62:	Standarde de asigurare a calitatii si standarde de management de mediu
Articolul 63:	Utilizarea capacitatilor altor entitati
Articolul 64:	Liste oficiale ale operatorilor economici agreati si certificarea de catre organisme de drept public sau privat
Subsectiunea 2:	Reducerea numarului de candidati, de oferte si de solutii
Articolul 65:	Reducerea numarului de candidati calificati care urmeaza sa fie invitati sa participe
Articolul 66:	Reducerea numarului de oferte si solutii
Subsectiunea 3:	Atribuirea contractului
Articolul 67:	Criterii de atribuire a contractelor
Articolul 68:	Calcularea costurilor pe ciclu de viata
Articolul 69:	Oferte anormal de scazute
CAPITOLUL IV:	Executarea contractului
Articolul 70:	Conditii de executare a contractului
Articolul 71:	Subcontractarea
Articolul 72:	Modificarea contractului in cursul perioadei sale de valabilitate
Articolul 73:	Incetarea contractului
TITLUL III	REGIMURI SPECIALE DE ACHIZITII
CAPITOLUL I:	Servicii sociale si alte servicii specifice
Articolul 74:	Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice
Articolul 75:	Publicarea anunturilor
Articolul 76:	Principii de atribuire a contractelor
Articolul 77:	Contracte rezervate pentru anumite servicii
CAPITOLUL II:	Norme aplicabile concursurilor de proiecte
Articolul 78:	Domeniu de aplicare
Articolul 79:	Anunturi
Articolul 80:	Norme privind organizarea concursurilor de proiecte si selectia participantilor
Articolul 81:	Componenta juriului
Articolul 82:	Deciziile juriului
TITLUL IV:	GUVERNANTA
Articolul 83:	Asigurarea punerii in aplicare
Articolul 84:	Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor
Articolul 85:	Rapoarte nationale si informatii statistice
Articolul 86:	Cooperare administrativa
TITLUL V:	COMPETENTE DELEGATE, COMPETENTE DE EXECUTARE SI DISPOZITII FINALE
Articolul 87:	Exercitarea delegarii de competente
Articolul 88:	Procedura de urgenta
Articolul 89:	Procedura comitetului
Articolul 90:	Transpunere si dispozitii tranzitorii
Articolul 91:	Abrogari
Articolul 92:	Revizuire
Articolul 93:	Intrare in vigoare
Articolul 94:	Destinatari
ANEXE
ANEXA I	AUTORITATI GUVERNAMENTALE CENTRALE
ANEXA II	LISTA ACTIVITATILOR MENTIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)
ANEXA III	LISTA PRODUSELOR MENTIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), IN CEEA CE PRIVESTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CATRE AUTORITATILE CONTRACTANTE IN DOMENIUL APARARII
ANEXA IV	CERINTE PRIVIND INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE DE RECEPTIE ELECTRONICA A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM SI A PLANURILOR SI PROIECTELOR IN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE
ANEXA V	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURI
Partea A:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNT DE INTENTIE PE UN PROFIL DE CUMPARATOR
Partea B:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE INTENTIE (MENTIONATE LA ARTICOLUL 48)
Partea C:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE PARTICIPARE (MENTIONATE LA ARTICOLUL 49)
Partea D:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR (MENTIONATE LA ARTICOLUL 50)
Partea E:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE PRIVIND CONCURSURILE DE PROIECTE [MENTIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (1)]
Partea F:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE PRIVIND REZULTATELE UNUI CONCURS [MENTIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (2)]
Partea G:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE PRIVIND MODIFICAREA UNUI CONTRACT IN CURSUL PERIOADEI SALE DE VALABILITATE [MENTIONATE LA ARTICOLUL 72 ALINEATUL (1)]
Partea H:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE PARTICIPARE PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE SI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENTIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]
Partea I:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE INTENTIE CARE AU CA OBIECT SERVICIILE SOCIALE SI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENTIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]
Partea J:	INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE SI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENTIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (2)]
ANEXA VI	INFORMATIILE CARE TREBUIE INCLUSE IN DOCUMENTELE ACHIZITIEI IN CAZUL LICITATIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 35 ALINEATUL (4)]
ANEXA VII	DEFINITIA ANUMITOR SPECIFICATII TEHNICE
ANEXA VIII	DETALII PRIVIND PUBLICAREA
ANEXA IX	CONTINUTUL INVITATIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVAZUTE LA ARTICOLUL 54
ANEXA X	LISTA CONVENTIILOR INTERNATIONALE IN DOMENIUL SOCIAL SI AL MEDIULUI MENTIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)
ANEXA XI	REGISTRE
AnexA XII	MIJLOACE DE DOVEDIRE A INDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECTIE
ANEXA XIII	LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UE MENTIONATE LA ARTICOLUL 68 ALINEATUL (3)
ANEXA XIV	SERVICII MENTIONATE LA ARTICOLUL 74
ANEXA XV	TABEL DE CORESPONDENTA

TITLUL I: DOMENIU DE APLICARE, DEFINITII SI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I: Domeniu de aplicare si definitii

Sectiunea 1: Obiect si definitii

Art. 1: Obiect si domeniu de aplicare

(1)Prezenta directiva instituie norme aplicabile procedurilor de achizitie utilizate de catre autoritatile contractante in legatura cu contractele de achizitii publice si concursurile de proiecte a caror valoare este estimata ca fiind cel putin egala cu pragurile prevazute la articolul 4.

(2)In sensul prezentei directive, achizitia publica inseamna achizitionarea, prin intermediul unui contract de achizitii publice, de lucrari, de produse sau de servicii de catre una sau mai multe autoritati contractante de la operatori economici alesi de aceste autoritati contractante, indiferent daca lucrarile, produsele sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public.

(3)Punerea in aplicare a prezentei directive intra sub incidenta articolului 346 din TFUE.

(4)Prezenta directiva nu aduce atingere libertatii statelor membre de a defini, in conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le considera a fi servicii de interes economic general, modul in care aceste servicii ar trebui organizate si finantate, in conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum si obligatiile specifice la care aceste servicii ar trebui sa se supuna. In aceeasi masura, prezenta directiva nu afecteaza capacitatea autoritatilor publice de a decide daca, in ce mod si in ce masura doresc sa exercite ele insele functii publice in conformitate cu articolul 14 din TFUE si cu Protocolul nr. 26.

(5)Prezenta directiva nu afecteaza modul in care statele membre isi organizeaza sistemele de asigurari sociale.

(6)Acordurile, deciziile sau alte instrumente juridice care organizeaza transferul de competente si responsabilitati, in vederea indeplinirii misiunilor publice, intre autoritati contractante sau grupari de autoritati contractante si care nu prevad remunerarea executiei contractuale sunt considerate a fi o chestiune de organizare interna a statului membru in cauza si, ca atare, nu sunt afectate in vreun fel de prezenta directiva.

Art. 2: Definitii

(1)In sensul prezentei directive, se aplica urmatoarele definitii:

1.„autoritati contractante” inseamna statul, autoritatile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociatiile formate din una sau mai multe astfel de autoritati sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

2.„autoritati guvernamentale centrale” inseamna autoritatile contractante enumerate in anexa I si, in masura in care sunt operate corectii sau modificari la nivel national, entitatile care le succed acestora;

3.„autoritati contractante regionale sau locale” inseamna toate autoritatile contractante care nu sunt autoritati guvernamentale centrale;

4.„organisme de drept public” inseamna organismele care au toate caracteristicile urmatoare:

a)sunt infiintate in scopul specific de a raspunde unor necesitati de interes general, fara caracter industrial sau comercial;

b)au personalitate juridica; si

c)sunt finantate, in cea mai mare parte, de catre stat, autoritati regionale sau locale sau alte organisme de drept public; sau administrarea lor face obiectul supravegherii de catre autoritatile sau organismele respective sau au un consiliu de administratie, de conducere sau de supraveghere alcatuit din membri desemnati in proportie de peste 50 % de catre stat, de autoritati regionale sau locale sau de alte organisme de drept public;

5.„contracte de achizitii publice” inseamna contracte cu titlu oneros, incheiate in scris intre unul sau mai multi operatori economici si una sau mai multe autoritati contractante si care au ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau servicii;

6.„contracte de achizitii publice de lucrari” inseamna contracte de achizitii publice care au ca obiect:

a)executia, sau atât proiectarea, cât si executia de lucrari legate de una dintre activitatile mentionate in anexa II;

b)executia, sau atât proiectarea, cât si executia unei lucrari;

c)realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrari care corespunde cerintelor precizate de autoritatea contractanta care exercita o influenta decisiva asupra tipului sau proiectului lucrarii;

7.„lucrare” inseamna rezultatul unui ansamblu de lucrari de constructii de cladiri sau lucrari de geniu civil, suficient in sine pentru a indeplini o functie economica sau tehnica;

8.„contracte de achizitii publice de produse” inseamna contracte care au ca obiect achizitionarea, leasingul, inchirierea sau cumpararea in rate, cu sau fara optiune de cumparare, de produse. Un contract de achizitie publica de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrari de amplasare si de instalare;

9.„contracte de achizitii publice de servicii” inseamna contracte de achizitii publice care au ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele mentionate la punctul 6;

10.„operator economic” inseamna orice persoana fizica sau juridica sau o entitate publica sau grup de astfel de persoane si/sau entitati, inclusiv orice asociere temporara de intreprinderi, care ofera executia de lucrari si/sau o lucrare, furnizarea de produse sau prestarea de servicii pe piata;

11.„ofertant” inseamna un operator economic care a depus o oferta;

12.„candidat” inseamna un operator economic care a solicitat o invitatie de participare sau a fost invitat sa participe la o procedura restrânsa, la o procedura competitiva cu negociere, la o procedura de negociere fara publicare prealabila, la un dialog competitiv sau la un parteneriat pentru inovare;

13.„document al achizitiei” inseamna orice document produs de autoritatea contractanta sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele achizitiei sau ale procedurii, inclusiv anuntul de participare, anuntul de intentie, in cazul in care este utilizat ca mijloc de convocare la o procedura concurentiala de ofertare, specificatiile tehnice, documentul descriptiv, conditiile contractuale propuse, formatele pentru prezentarea documentelor de catre candidati si ofertanti, informatiile privind obligatiile general aplicabile si orice alte documente aditionale;

14.„activitati de achizitie centralizate” inseamna activitati desfasurate in mod permanent, in una dintre urmatoarele forme:

a)achizitionarea de produse si/sau servicii destinate autoritatilor contractante;

b)atribuirea de contracte de achizitii publice sau incheierea de acorduri-cadru pentru lucrari, produse sau servicii destinate autoritatilor contractante;

15.„activitati de achizitie auxiliare” inseamna activitati care constau in furnizarea unui sprijin pentru activitatile de achizitie, mai exact in formele urmatoare:

a)infrastructura tehnica care sa le permita autoritatilor contractante sa atribuie contracte de achizitii publice sau sa incheie acorduri-cadru pentru lucrari, produse sau servicii;

b)consiliere cu privire la derularea sau conceperea procedurilor de achizitii publice;

c)pregatirea si administrarea procedurilor de achizitii publice in numele si in beneficiul autoritatii contractante in cauza;

16.„organism central de achizitie” inseamna o autoritate contractanta care ofera activitati de achizitie centralizate si, eventual, activitati de achizitie auxiliare;

17.„furnizor de servicii de achizitie” inseamna o entitate publica sau privata care ofera pe piata activitati de achizitie auxiliare;

18.„scris(a)” sau „in scris” inseamna orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus si apoi comunicat, inclusiv informatiile transmise si stocate prin mijloace electronice;

19.„mijloace electronice” inseamna echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitala) si stocare a datelor care sunt difuzate, transmise si receptionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

20.„ciclu de viata” inseamna toate stadiile consecutive si/sau interconectate, inclusiv cercetarea si dezvoltarea care urmeaza a fi efectuate, productia, comercializarea si conditiile acesteia, transportul, utilizarea si intretinerea, pe durata existentei unui produs sau a unor lucrari sau a prestarii unor servicii, de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor pâna la eliminare, curatarea amplasamentului si incheierea serviciului sau a utilizarii;

21.„concursuri de proiecte” inseamna procedurile care permit autoritatii contractante sa achizitioneze, in special in domeniul amenajarii teritoriului, al urbanismului, al arhitecturii si ingineriei sau al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect selectat de un juriu pe baze concurentiale, cu sau fara acordarea de premii;

22.„inovare” inseamna realizarea unui produs, serviciu sau proces nou sau imbunatatit in mod semnificativ, care include, dar nu se limiteaza la procese de productie, cladire sau constructie, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, locului de munca sau a relatiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la solutionarea provocarilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii;

23.„eticheta” inseamna orice document, certificat sau atestare care confirma ca lucrarile, produsele, serviciile,procesele sau procedurile in cauza indeplinesc anumite cerinte;

24.„cerinta (cerinte) de etichetare” inseamna cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile, produsele, serviciile, procesele sau procedurile in cauza pentru a obtine eticheta respectiva.

(2)In sensul prezentului articol, „autoritatile regionale” includ autoritatile enumerate neexhaustiv in NUTS 1 si 2, astfel cum este prevazut de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului (¹), in timp ce „autoritatile locale” includ toate autoritatile din unitatile administrative din cadrul NUTS 3 si unitatile administrative mai mici, astfel cum este prevazut in Regulamentul (CE) nr. 1059/2003.

(¹)Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unitatilor teritoriale de statistica (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

Art. 3: Achizitii mixte

(1)Alineatul (2) se aplica contractelor mixte care au drept obiect diferite tipuri de achizitii, toate reglementate in prezenta directiva.

Alineatele (3)-(5) se aplica contractelor mixte care au drept obiect achizitii reglementate de prezenta directiva si achizitii reglementate de alte regimuri juridice.

(2)Contractele care au ca obiect doua sau mai multe tipuri de achizitii (de lucrari, servicii sau produse) se atribuie in conformitate cu dispozitiile aplicabile pentru tipul de achizitie care caracterizeaza obiectul principal al contractului in cauza.

In cazul contractelor mixte care au ca obiect partial servicii in sensul capitolului I din titlul III si partial alte servicii sau in cazul contractelor mixte care constau partial din servicii si partial din produse, obiectul principal se determina in functie de cea mai ridicata valoare estimata a serviciilor sau produselor respective.

(3)Atunci când diferitele parti ale unui contract dat se pot separa obiectiv, se aplica alineatul (4). Atunci când diferitele parti ale unui contract dat nu se pot separa obiectiv, se aplica alineatul (6).

Atunci când o parte a unui contract este reglementata de articolul 346 din TFUE sau de Directiva 2009/81/CE, se aplica articolul 16 din prezenta directiva.

(4)In cazul contractelor care au ca obiect achizitii reglementate de prezenta directiva, precum si achizitii nereglementate de prezenta directiva, autoritatile contractante pot alege sa atribuie contracte separate pentru diferitele parti sau sa atribuie un singur contract. In cazul in care autoritatile contractante aleg sa atribuie contracte separate pentru parti separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplica fiecaruia dintre aceste contracte separate se ia in functie de caracteristicile fiecarei parti avute in vedere.

In cazul in care autoritatile contractante aleg sa atribuie un singur contract, prezenta directiva se aplica contractului mixt aferent, cu exceptia dispozitiilor contrare de la articolul 16, indiferent de valoarea partilor care ar intra altfel intr-un alt regim juridic si indiferent de regimul juridic pe care altfel l-ar avea partile respective.

In cazul contractelor mixte care contin elemente de contracte de produse, lucrari si servicii si de concesiuni, contractul mixt se atribuie in conformitate cu prezenta directiva, cu conditia ca valoarea estimata a partii din contract care constituie un contract reglementat de prezenta directiva, calculata in conformitate cu articolul 5, sa fie cel putin egala cu pragul relevant prevazut la articolul 4.

(5)In cazul contractelor care au ca obiect atât achizitii reglementate prin prezenta directiva, cât si achizitii in scopul desfasurarii unei activitati care face obiectul Directivei 2014/25/UE, normele aplicabile se stabilesc, in pofida alineatului (4) de la prezentul articol, in conformitate cu articolele 5 si 6 din Directiva 2014/25/UE.

(6)In cazul in care diferitele parti ale unui contract dat nu pot fi separate in mod obiectiv, regimul juridic aplicabil se determina pe baza obiectului principal al contractului.

Sectiunea 2: Praguri

Art. 4: Cuantumurile pragului

Prezenta directiva se aplica achizitiilor publice a caror valoare estimata fara taxa pe valoarea adaugata (TVA) este egala sau mai mare decât urmatoarele praguri:

(a)5 350 000 EUR, pentru contractele de achizitii publice de lucrari;
(la data 01-ian-2020 Art. 4, alin. (A) din titlul I, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. 1, punctul 1. din Regulamentul 1828/30-oct-2019 )

(b)139 000 EUR, pentru contractele de achizitii publice de produse si de servicii atribuite de autoritatile guvernamentale centrale si concursurile de proiecte organizate de aceste autoritati; in cazul in care sunt atribuite contracte de achizitii publice de produse de catre autoritati contractante care isi desfasoara activitatea in domeniul apararii, acest prag se aplica numai pentru contractele care au ca obiect produsele mentionate in anexa III;
(la data 01-ian-2020 Art. 4, alin. (B) din titlul I, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. 1, punctul 1. din Regulamentul 1828/30-oct-2019 )

(c)214 000 EUR, pentru contractele de achizitii publice de produse si de servicii atribuite de autoritatile contractante regionale si locale si concursurile de proiecte organizate de aceste autoritati; pragul respectiv se aplica, de asemenea, contractelor de achizitii publice de produse atribuite de autoritatile guvernamentale centrale care isi desfasoara activitatea in domeniul apararii, in cazul in care respectivele contracte se refera la produse
(la data 01-ian-2020 Art. 4, alin. (C) din titlul I, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. 1, punctul 1. din Regulamentul 1828/30-oct-2019 )

(d)750 000 EUR pentru contractele de achizitii publice de servicii pentru servicii sociale si alte servicii specifice enumerate in anexa XIV.

Art. 5: Metode de calculare a valorii estimate a achizitiilor

(1)Calcularea valorii estimate a unei achizitii se bazeaza pe valoarea totala de plata, fara TVA, estimata de autoritatea contractanta, inclusiv eventualele optiuni si reinnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit in mod explicit in documentele achizitiei.

In cazul in care prevede prime sau plati in beneficiul candidatilor sau al ofertantilor, autoritatea contractanta tine seama de acestea la calcularea valorii estimate a achizitiei.

(2)In cazul in care autoritatea contractanta este compusa din unitati operationale separate, se tine cont de valoarea totala estimata pentru toate unitatile operationale luate separat.

In pofida primului paragraf, atunci când o unitate operationala este responsabila in mod independent pentru achizitiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile se pot estima la nivelul unitatii in cauza.

(3)Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achizitii nu poate fi efectuata cu intentia de a exclude achizitia respectiva de la aplicarea prezentei directive. O achizitie nu se subdivizeaza daca acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidenta prezentei directive, cu exceptia cazurilor justificate de motive obiective.

(4)Valoarea estimata respectiva este valabila in momentul trimiterii invitatiei la procedura concurentiala de ofertare sau, in cazurile in care nu este prevazuta o invitatie la procedura concurentiala de ofertare, in momentul in care autoritatea contractanta initiaza procedura de achizitie, de exemplu, dupa caz, prin contactarea operatorilor economici in legatura cu achizitia.

(5)In cazul acordurilor-cadru si al sistemelor dinamice de achizitii, valoarea care trebuie luata in considerare este valoarea maxima estimata, fara TVA, a tuturor contractelor preconizate pentru perioada totala de aplicare a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achizitii.

(6)In cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luata in considerare este valoarea maxima estimata, fara TVA, a activitatilor de cercetare si dezvoltare care urmeaza sa aiba loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut in vedere, precum si a produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza sa fie elaborate si achizitionate la sfârsitul parteneriatului respectiv.

(7)In ceea ce priveste contractele de achizitii publice de lucrari, la calcularea valorii estimate se tine cont atât de costul lucrarilor, cât si de valoarea totala estimata a produselor si a serviciilor care sunt puse la dispozitia contractantului de catre autoritatea contractanta, cu conditia ca acestea sa fie necesare pentru executia lucrarilor.

(8)In cazul in care o lucrare propusa sau o prestare de servicii propusa poate duce la atribuirea contractelor sub forma de loturi separate, se tine seama de valoarea globala estimata a totalitatii respectivelor loturi.

In cazul in care valoarea cumulata a loturilor este egala sau mai mare decât pragul prevazut la articolul 4, prezenta directiva se aplica la atribuirea fiecarui lot.

(9)In cazul in care un proiect de achizitii de produse similare poate duce la atribuirea contractelor sub forma de loturi separate, se tine seama de valoarea totala estimata a tuturor loturilor pentru aplicarea articolului 4 literele (b) si (c).

In cazul in care valoarea cumulata a loturilor este egala sau mai mare decât pragul prevazut la articolul 4, prezenta directiva se aplica la atribuirea fiecarui lot.

(10)In pofida alineatelor (8) si (9), autoritatile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fara a aplica procedurile prevazute in prezenta directiva, cu conditia ca valoarea estimata, fara TVA, a lotului in cauza sa fie mai mica de 80 000 EUR pentru produse sau servicii si de 1 milion EUR pentru lucrari. Cu toate acestea, valoarea cumulata a loturilor astfel atribuite fara aplicarea prezentei directive nu depaseste 20 % din valoarea cumulata a tuturor loturilor in care au fost impartite lucrarile propuse, achizitia propusa a unor produse similare sau prestarea propusa de servicii.

(11)In cazul contractelor de achizitii publice de produse sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate sa fie reinnoite in decursul unei anumite perioade, se considera ca baza de calcul a valorii estimate a contractului:

a)fie valoarea reala globala a contractelor succesive analoge atribuite in decursul celor 12 luni anterioare sau in exercitiul anterior, corectata, daca este posibil, pentru a tine seama de modificarile de cantitate sau de valoare care pot aparea in decursul celor 12 luni de dupa contractul initial;

b)fie valoarea estimata globala a contractelor succesive atribuite in decursul celor 12 luni de la prima livrare sau in cursul exercitiului, daca acesta depaseste 12 luni.

(12)Pentru contractele de achizitii publice de produse care au ca obiect leasingul, inchirierea sau cumpararea cu plata in rate de produse, valoarea care trebuie luata in considerare ca baza de calcul a valorii estimate a contractului este urmatoarea:

a)in cazul contractelor de achizitii publice pe perioada determinata, daca perioada respectiva este egala cu sau mai mica de 12 luni, valoarea totala estimata pentru intreaga durata a contractului sau, daca durata contractului este mai mare de 12 luni, valoarea totala, inclusiv valoarea reziduala estimata;

b)in cazul contractelor de achizitii publice pe perioada nedeterminata sau a caror durata nu poate fi determinata, valoarea lunara inmultita cu 48.

(13)Pentru contractele de achizitii publice de servicii, baza de calcul a valorii estimate a contractului este, dupa caz, urmatoarea:

a)servicii de asigurari: prima platibila si alte forme de remunerare;

b)servicii bancare si alte servicii financiare: onorarii, comisioane platibile, dobânzi si alte forme de remunerare;

c)contracte de proiectare: onorarii, comisioane platibile si alte forme de remunerare.

(14)Pentru contractele de achizitii publice de servicii care nu indica un pret total, baza de calcul a valorii estimate a contractului este urmatoarea:

a)in cazul unor contracte pe perioada determinata, daca aceasta este egala cu sau mai mica de 48 de luni: valoarea totala pentru intreaga durata a contractelor;

b)in cazul contractelor pe perioada nedeterminata sau mai mare de 48 de luni: valoarea lunara inmultita cu 48.

Art. 6: Revizuirea pragurilor si a listei autoritatilor guvernamentale centrale

(1)Din doi in doi ani, incepând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifica daca pragurile prevazute la articolul 4 literele (a), (b) si (c) corespund pragurilor fixate in Acordul privind achizitiile publice (AAP) al Organizatiei Mondiale a Comertului si, daca este necesar, le revizuieste in conformitate cu prezentul articol.

In conformitate cu metoda de calcul prevazuta in AAP, Comisia calculeaza valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimata in drepturi speciale de tragere (DST) in decursul unei perioade de 24 de luni care se incheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intra in vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjeste, daca este necesar, pâna la valoarea cea mai apropiata in mii de euro, inferioara cifrei rezultate din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor in vigoare prevazute de AAP, exprimate in DST.

(2)Cu ocazia revizuirii prevazute la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia revizuieste, de asemenea:

a)pragul prevazut la articolul 13 primul paragraf litera (a), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achizitii publice de lucrari;

b)pragul prevazut la articolul 13 primul paragraf litera (b), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achizitii publice de servicii atribuite de autoritati contractante regionale sau locale.

(3)Din doi in doi ani, incepând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabileste valorile, in monedele nationale ale statelor membre a caror moneda nu este euro, ale pragurilor mentionate la articolul 4 literele (a), (b) si (c), revizuite in conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

In acelasi timp, Comisia stabileste valoarea, in monedele nationale ale statelor membre a caror moneda nu este euro, a pragului mentionat la articolul 4 litera (d).

In conformitate cu metoda de calcul prevazuta in AAP, stabilirea acestor valori se bazeaza pe valorile zilnice medii ale monedelor respective corespunzatoare pragului aplicabil exprimat in euro din decursul unei perioade de 24 de luni care se incheie in ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intra in vigoare de la 1 ianuarie.

(4)Comisia publica pragurile revizuite mentionate la alineatul (1), contravaloarea acestora in monedele nationale mentionate la alineatul (3) primul paragraf si valoarea stabilita in conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la inceputul lunii noiembrie de dupa revizuire.

(5)Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru a adapta metodologia prevazuta la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificari ale metodologiei prevazute in AAP pentru revizuirea pragurilor mentionate la articolul 4 literele (a), (b) si (c) si pentru stabilirea contravalorii in monedele nationale ale statelor membre a caror moneda nu este euro, asa cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol.

Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru a revizui pragurile mentionate la articolul 4 literele (a), (b) si (c) in conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol si pentru a revizui pragurile mentionate la articolul 13 primul paragraf literele (a) si (b) in conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

(6)In cazul in care este necesara revizuirea pragurilor mentionate la articolul 4 literele (a), (b) si (c) si a pragurilor mentionate la articolul 13 primul paragraf literele (a) si (b) si când exista constrângeri temporale care impiedica utilizarea procedurii prevazute la articolul 87 si exista asadar motive imperative de urgenta, se aplica procedura prevazuta la articolul 88 actelor delegate adoptate in conformitate cu alineatul (5) al doilea paragraf din prezentul articol.

(7)Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru a modifica anexa I in scopul actualizarii listei de autoritati contractante in urma notificarilor din partea statelor membre, atunci când o astfel de modificare se dovedeste a fi necesara pentru a identifica in mod corect autoritatile contractante.

Sectiunea 3: Excluderi

Art. 7: Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale

Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care, in conformitate cu Directiva 2014/25/UE, sunt atribuite sau organizate de autoritati contractante care desfasoara una sau mai multe din activitatile mentionate la articolele 8-14 din directiva respectiva si sunt atribuite pentru desfasurarea acestor activitati, contractelor de achizitii publice excluse din domeniul de aplicare al respectivei directive in conformitate cu articolele 18, 23 si 34 sau, atunci când sunt atribuite de o autoritate contractanta care furnizeaza servicii postale in sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din respectiva directiva, contractelor atribuite in scopul desfasurarii urmatoarelor activitati:

(a)servicii cu valoare adaugata legate de si furnizate integral prin mijloace electronice (inclusiv transmiterea securizata prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor si transmiterea de mesaje de posta electronica recomandata);

(b)servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse intre 66100000-1 si 66720000-3 si articolului 21 litera (d) din Directiva 2014/25/UE si care includ, in principal, mandate postale si transferuri pe baza de conturi curente postale;

(c)servicii filatelice; sau

(d)servicii de logistica (servicii care combina livrarea si/sau depozitarea fizica cu alte functii nepostale).

Art. 8: Excluderi specifice in domeniul comunicatiilor electronice

Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care au ca scop principal sa le permita autoritatilor contractante sa puna la dispozitie sau sa exploateze retele publice de comunicatii sau sa furnizeze publicului unul sau mai multe servicii de comunicatii electronice.

In sensul prezentului articol, „retea publica de comunicatii” si „serviciu de comunicatii electronice” au acelasi inteles ca in Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹).

(¹)Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru retelele si serviciile de comunicatii electronice (Directiva-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

Art. 9: Contracte de achizitii publice atribuite si concursuri de proiecte organizate conform unor norme internationale

(1)Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte pe care autoritatea contractanta este obligata sa le atribuie sau sa le organizeze conform unor proceduri de achizitie diferite de cele prevazute in prezenta directiva, instituite prin:

a)un instrument juridic care creeaza obligatii juridice internationale, precum un acord international, incheiat in conformitate cu tratatele, intre un stat membru si una sau mai multe tari terte sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrari, produse sau servicii destinate implementarii sau exploatarii in comun a unui proiect de catre semnatari;

b)o organizatie internationala.

Statele membre comunica toate instrumentele juridice mentionate la primul paragraf litera (a) Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizitiile publice mentionat la articolul 89.

(2)Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractanta le atribuie sau le organizeaza in conformitate cu normele in materie de achizitii publice prevazute de o organizatie internationala sau de o institutie financiara internationala, in cazul in care contractele sau concursurile de proiecte in cauza sunt finantate integral de organizatia sau institutia respectiva; in cazul contractelor de achizitii publice si al concursurilor de proiecte cofinantate in cea mai mare parte de o organizatie internationala sau de o institutie financiara internationala, partile decid asupra procedurilor de achizitie aplicabile.

(3)Articolul 17 se aplica contractelor si concursurilor de proiecte care implica aspecte legate de aparare sau securitate care se atribuie sau se organizeaza in conformitate cu normele internationale. Alineatele (1) si (2) de la prezentul articol nu se aplica respectivelor contracte si concursuri de proiecte.

Art. 10: Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice de servicii care au ca obiect:

(a)cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

(b)cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, si nici contractelor pentru spatiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. In sensul prezentei litere, „serviciu mass-media audiovizual” si „furnizor de servicii mass-media” au acelasi inteles ca in articolul 1 alineatul (1) literele (a) si (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului (¹). „Program” are acelasi inteles ca in articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva mentionata, dar include, de asemenea, programe radio si materiale pentru programe radio. In plus, in sensul prezentei dispozitii, „materiale pentru programe” are acelasi inteles ca si „program”;

(¹)Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispozitii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative in cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(c)servicii de arbitraj si de conciliere;

(d)oricare dintre urmatoarele servicii juridice:

(i)reprezentarea legala a unui client de catre un avocat in sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului (²):

(²)Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitarii efective a libertatii de a presta servicii de catre avocati (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).

– in cadrul unei proceduri de arbitraj sau de conciliere desfasurate intr-un stat membru, intr-o tara terta sau in fata unei instante internationale de arbitraj sau de conciliere; sau

– in cadrul unor proceduri judiciare in fata instantelor, a tribunalelor sau a autoritatilor publice ale unui stat membru sau ale unei tari terte sau in fata instantelor judecatoresti sau institutiilor internationale;

(ii)consilierea juridica oferita anticipat sau in vederea pregatirii oricareia din procedurile mentionate la punctul (i) de la prezenta litera sau in cazul in care exista un indiciu tangibil si o mare probabilitate ca respectiva cauza la care face referire consilierea sa devina obiectul unor astfel de proceduri, cu conditia ca respectiva consiliere sa fie acordata de un jurist in intelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

(iii)serviciile de certificare si autentificare a documentelor care trebuie sa fie furnizate de notari;

(iv)serviciile juridice prestate de mandatari sau tutori desemnati ori alte servicii juridice ai caror furnizori sunt numiti de o instanta judecatoreasca din statul membru in cauza sau sunt desemnati prin lege sa execute sarcini specifice sub supravegherea acestor instante judecatoresti sau tribunale;

(v)alte servicii juridice care au legatura, chiar si ocazional, cu exercitarea autoritatii publice in statul membru in cauza;

(e)servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achizitionarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare in sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului (³), servicii furnizate de bancile centrale si operatiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiara si cu Mecanismul european de stabilitate;

(³)Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pietele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE si 93/6/CEE ale Consiliului si a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului si de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

(f)imprumuturi, indiferent daca sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achizitionarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;

(g)contracte de munca;

(h)servicii de aparare civila, protectie civila si prevenirea pericolelor prestate de organizatii sau asociatii non-profit si care intra sub incidenta codurilor CPV 75250000-3, 752510000, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 si 85143000-3 cu exceptia serviciilor de ambulanta pentru transportul pacientilor;

(i)servicii publice de transport de calatori feroviar sau cu metroul;

(j)servicii de campanie politica care intra sub incidenta codurilor CPV 79341400-0, 92111230-3 si 92111240-6, atunci când sunt atribuite de un partid politic in contextul unei campanii electorale.

Art. 11: Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice de servicii atribuite de o autoritate contractanta unei alte autoritati contractante sau unei asocieri de autoritati contractante pe baza unui drept exclusiv de care acestea se bucura in temeiul unui act cu putere de lege sau act administrativ publicat, compatibil cu TFUE.

Art. 12: Contracte de achizitii publice incheiate intre entitati din sectorul public

(1)Un contract de achizitii publice atribuit de o autoritate contractanta unei persoane juridice de drept privat sau public nu intra in domeniul de aplicare al prezentei directive in cazul in care sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

a)autoritatea contractanta exercita asupra persoanei juridice in cauza un control similar celui pe care il exercita asupra propriilor servicii;

b)peste 80 % din activitatile persoanei juridice controlate sunt efectuate in vederea indeplinirii atributiilor care ii sunt incredintate de catre autoritatea contractanta care o controleaza sau de catre alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractanta; si

c)nu exista participare privata directa la capitalul persoanei juridice controlate, cu exceptia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozitiile legislative nationale, in conformitate cu tratatele, care nu exercita o influenta decisiva asupra persoanei juridice controlate.

Se considera ca o autoritate contractanta exercita asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care il exercita asupra propriilor servicii, in sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercita o influenta decisiva atât asupra obiectivelor strategice, cât si asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o alta persoana juridica, ea insasi controlata in acelasi mod de catre autoritatea contractanta.

(2)Alineatul (1) se aplica si atunci când o persoana juridica controlata care este autoritate contractanta atribuie un contract autoritatii contractante care o controleaza sau unei alte persoane juridice controlate de aceeasi autoritate contractanta, cu conditia sa nu existe participare privata directa la capitalul persoanei juridice careia i se atribuie contractul de achizitii publice, cu exceptia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute prin dispozitiile legislative nationale, in conformitate cu tratatele, care nu exercita o influenta decisiva asupra persoanei juridice controlate.

(3)O autoritate contractanta care nu exercita asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control in sensul alineatului (1) poate sa atribuie un contract de achizitie publica respectivei persoane juridice, fara a aplica prezenta directiva, daca sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

a)autoritatea contractanta exercita in comun cu alte autoritati contractante asupra respectivei persoane juridice un control similar celui pe care il exercita asupra propriilor servicii;

b)peste 80 % din activitatile respectivei persoane juridice sunt efectuate in vederea indeplinirii atributiilor care ii sunt incredintate de catre autoritatile contractante care o controleaza sau de catre alte persoane juridice controlate de aceleasi autoritati contractante; si

c)nu exista participare privata directa la capitalul persoanei juridice controlate, cu exceptia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozitiile legislative nationale, in conformitate cu tratatele, care nu exercita o influenta decisiva asupra persoanei juridice controlate.

In sensul literei (a) de la primul paragraf, autoritatile contractante exercita in comun controlul asupra unei persoane juridice daca sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

(i)organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanti ai tuturor autoritatilor contractante participante. Reprezentantii individuali pot reprezenta mai multe sau toate autoritatile contractante participante;

(ii)autoritatile contractante sunt in masura sa exercite in comun o influenta decisiva asupra obiectivelor strategice si a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; si

(iii)persoana juridica controlata nu urmareste interese contrare celor ale autoritatilor contractante care o controleaza.

(4)Un contract incheiat exclusiv intre doua sau mai multe autoritati contractante nu intra in domeniul de aplicare al prezentei directive in cazul in care sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

a)contractul instituie sau pune in aplicare o cooperare intre autoritatile contractante participante, cu scopul de a asigura ca prestarea serviciilor publice pe care trebuie sa o efectueze se realizeaza in vederea indeplinirii obiectivelor comune;

b)punerea in aplicare a respectivei cooperari este reglementata exclusiv in baza consideratiilor si a cerintelor legate de interesul public; si

c)autoritatile contractante participante desfasoara pe piata libera sub 20 % din activitatile vizate de cooperare.

(5)Pentru determinarea procentajului de activitati mentionat mai sus la alineatul (1) primul paragraf litera (b), la alineatul (3) primul paragraf litera (b) si la alineatul (4) litera (c), se ia in considerare cifra medie de afaceri totala sau o alternativa adecvata bazata pe activitate, precum costurile suportate de persoana juridica relevanta sau de autoritatea contractanta in legatura cu servicii, produse si lucrari din ultimii trei ani precedenti atribuirii contractului.

In cazul in care, din cauza datei la care persoana juridica relevanta sau autoritatea contractanta a fost infiintata sau si-a inceput activitatea sau din cauza reorganizarii activitatilor sale, cifra de afaceri sau alternativa bazata pe activitate, precum costurile, fie nu sunt disponibile pentru ultimii trei ani fie nu mai sunt relevante, este suficient sa se demonstreze ca masura activitatii este verosimila, in special cu ajutorul previziunilor de afaceri.

Sectiunea 4: Situatii speciale

Subsectiunea 1: Contracte subventionate si servicii de cercetare si dezvoltare

Art. 13: Contracte subventionate de autoritatile contractante

Prezenta directiva se aplica atribuirii urmatoarelor contracte:

(a) contracte de lucrari subventionate direct cu peste 50 % de autoritatile contractante si a caror valoare estimata, fara TVA, este egala sau mai mare de 5 350 000 EUR, daca aceste contracte includ una dintre urmatoarele activitati:(la data 01-ian-2020 Art. 13, alin. (A) din titlul I, capitolul I, sectiunea 4, subsectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1828/30-oct-2019 )

(i)activitati de geniu civil, astfel cum sunt enumerate in anexa II;

(ii)lucrari de constructie pentru spitale, instalatii destinate activitatilor sportive, recreative si de agrement, cladiri scolare si universitare si cladiri de uz administrativ;

(b) contracte de servicii subventionate direct cu peste 50 % de autoritatile contractante si a caror valoare estimata, fara TVA, este egala sau mai mare de 214 000 EUR si care au legatura cu un contract de lucrari dintre cele la care se face trimitere la litera (a).(la data 01-ian-2020 Art. 13, alin. (B) din titlul I, capitolul I, sectiunea 4, subsectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1828/30-oct-2019 )

Autoritatile contractante care furnizeaza subventiile mentionate la literele (a) si (b) de la primul paragraf asigura respectarea prezentei directive atunci când nu atribuie ele insele contractul subventionat sau când il atribuie in numele si pentru alte entitati.

Art. 14: Servicii de cercetare si dezvoltare

Prezenta directiva se aplica doar contractelor de achizitii publice de servicii pentru servicii de cercetare si dezvoltare sub incidenta codurilor CPV 73000000-2-73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau 73430000-5, daca sunt indeplinite ambele conditii urmatoare:

(a)rezultatele sunt destinate, in mod exclusiv, autoritatii contractante, pentru uz propriu in exercitarea propriei activitati; si

(b)serviciul prestat este integral remunerat de catre autoritatea contractanta.

Subsectiunea 2: Achizitii publice care implica aspecte de aparare sau securitate

Art. 15: Aparare si securitate

(1)Prezenta directiva se aplica contractelor de achizitii publice atribuite si concursurilor de proiecte organizate in domeniile apararii si securitatii, cu exceptia urmatoarelor contracte:

a)contractele care intra sub incidenta Directivei 2009/81/CE;

b)contractele carora Directiva 2009/81/CE nu li se aplica in temeiul articolelor 8, 12 si 13 din aceasta.

(2)Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate in temeiul alineatului (1), in masura in care protectia intereselor esentiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantata prin masuri mai putin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerinte in vederea protejarii naturii confidentiale a informatiilor pe care autoritatea contractanta le pune la dispozitie in cadrul unei proceduri de atribuire de contract, astfel cum se prevede in prezenta directiva.

In plus si in conformitate cu articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate in temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, in masura in care aplicarea prezentei directive ar obliga statul membru sa furnizeze informatii a caror divulgare o considera contrara intereselor esentiale ale securitatii sale.

(3)In cazul in care achizitia si executarea contractului de achizitii publice sau a concursului de proiecte sunt declarate secrete sau trebuie sa fie insotite de masuri speciale de securitate in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative in vigoare intr-un stat membru, prezenta directiva nu se aplica cu conditia ca statul membru sa stabileasca ca interesele esentiale in cauza nu pot fi garantate prin masuri mai putin invazive, cum sunt cele mentionate la alineatul (2) primul paragraf.

Art. 16: Achizitii mixte care implica aspecte de aparare sau securitate

(1)In cazul contractelor mixte care au drept obiect achizitii reglementate de prezenta directiva, precum si achizitii reglementate la articolul 346 din TFUE sau in Directiva 2009/81/CE, se aplica prezentul articol.

(2)Daca diferitele parti ale unui anumit contract de achizitii publice sunt separabile in mod obiectiv, autoritatile contractante pot alege sa atribuie contracte separate pentru partile separate sau sa atribuie un singur contract.

In cazul in care autoritatile contractante aleg sa atribuie contracte separate pentru parti separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplica fiecaruia dintre aceste contracte separate se ia in functie de caracteristicile fiecarei parti avute in vedere.

In cazul in care autoritatile contractante aleg sa atribuie un singur contract, pentru stabilirea regimului juridic aplicabil se aplica urmatoarele criterii:

a)atunci când o parte a unui contract dat este reglementata de articolul 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fara aplicarea prezentei directive, cu conditia ca atribuirea unui singur contract sa fie justificata de motive obiective;

b)atunci când o parte a unui contract dat este reglementata de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit in conformitate cu Directiva mentionata, cu conditia ca atribuirea unui singur contract sa fie justificata de motive obiective. Prezenta litera nu aduce atingere pragurilor si excluderilor prevazute in Directiva mentionata.

Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luata, totusi, in scopul excluderii unor contracte de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE.

(3)Alineatul (2) paragraful al treilea litera (a) se aplica contractelor mixte la care s-ar putea aplica atât litera (a), cât si litera (b) de la paragraful mentionat.

(4)Daca diferitele parti ale unui contract dat nu pot fi separate in mod obiectiv, contractul poate fi atribuit fara aplicarea prezentei directive atunci când include elemente carora li se aplica articolul 346 din TFUE; in caz contrar, acesta poate fi atribuit in conformitate cu dispozitiile Directivei 2009/81/CE.

Art. 17: Contracte de achizitii publice si concursuri de proiecte care implica aspecte de aparare sau securitate care se atribuie sau se organizeaza conform unor norme internationale

(1)Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care implica aspecte de aparare sau securitate pe care autoritatea contractanta este obligata sa le atribuie sau sa le organizeze conform unor proceduri de achizitie diferite de cele prevazute in prezenta directive, instituite prin:

a)un acord sau un aranjament international, incheiat in conformitate cu tratatele intre un stat membru si una sau mai multe tari terte sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrari, produse sau servicii destinate implementarii sau exploatarii in comun a unui proiect de catre semnatari;

b)un acord sau un aranjament international referitor la stationarea trupelor si privind intreprinderile unui stat membru sau ale unei tari terte;

c)o organizatie internationala.

Toate acordurile sau aranjamentele mentionate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat sunt comunicate Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizitiile publice mentionat la articolul 89.

(2)Prezenta directiva nu se aplica contractelor de achizitii publice si concursurilor de proiecte care implica aspecte de aparare sau securitate pe care entitatea contractanta le atribuie in conformitate cu normele in materie de achizitii publice prevazute de o organizatie internationala sau de o institutie financiara internationala, in cazul in care contractele de achizitii publice si concursurile de proiecte in cauza sunt finantate integral de organizatia sau institutia respectiva. In cazul contractelor de achizitii publice si al concursurilor de proiecte cofinantate in cea mai mare parte de o organizatie internationala sau de o institutie financiara internationala, partile decid asupra procedurilor de achizitie aplicabile.

CAPITOLUL II: Reguli generale

Art. 18: Principii aplicabile achizitiilor

(1)Autoritatile contractante ii trateaza pe operatorii economici in mod egal si fara discriminare si actioneaza intr- o maniera transparenta si proportionata.

Conceptul achizitiei nu se poate face cu intentia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificiala a concurentei. Se considera ca se restrânge artificial concurenta in cazul in care conceptul achizitiei este facut cu intentia favorizarii sau dezavantajarii nejustificate a anumitor operatori economici.

(2)Statele membre adopta masurile adecvate pentru a se asigura ca, in executarea contractelor de achizitii publice, operatorii economici respecta obligatiile aplicabile in domeniul mediului, social si al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul national, prin acorduri colective sau prin dispozitiile internationale de drept in domeniul mediului, social si al muncii enumerate in anexa X.

Art. 19: Operatori economici

(1)Operatorii economici care, in temeiul legislatiei statului membru in care sunt stabiliti, au dreptul sa presteze serviciul in cauza nu pot fi respinsi numai pe motiv ca, in temeiul legislatiei statului membru in care se atribuie contractul, sunt obligati sa fie persoane fizice sau persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de achizitii publice de servicii si de lucrari, precum si pentru contractele de achizitii publice de produse care implica, in plus, servicii sau lucrari de amplasare si de instalare, persoanele juridice pot fi obligate sa indice, in cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele si calificarile profesionale pertinente ale persoanelor responsabile cu executarea contractului in cauza.

(2)Grupurile de operatori economici, inclusiv asociatiile temporare, pot participa la procedurile de achizitii. Autoritatile contractante nu le pot impune acestora sa aiba o forma juridica specifica pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.

Dupa caz, autoritatile contractante pot clarifica in documentele achizitiei in ce mod grupurile de operatori economici trebuie sa indeplineasca cerintele legate de situatia economica si financiara sau de capacitatile tehnice si profesionale mentionate la articolul 58, cu conditia ca aceasta sa se justifice din motive obiective si sa se respecte principiul proportionalitatii. Statele membre pot stabili termeni standard pentru modul in care grupurile de operatori economici urmeaza sa indeplineasca cerintele respective.

Orice conditie pentru executarea unui contract de catre astfel de grupuri de operatori economici, diferite de cele impuse participantilor individuali, sunt, de asemenea, justificate de motive obiective si respecta principiul proportionalitatii.

(3)In pofida alineatului (2), autoritatile contractante pot impune grupurilor de operatori economici sa adopte o anumita forma juridica, odata ce le-a fost atribuit contractul, in masura in care o astfel de schimbare este necesara pentru executarea in mod satisfacator a contractului.

Art. 20: Contracte rezervate

(1)Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achizitii publice unor ateliere protejate si unor operatori economici al caror scop principal este integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu dizabilitati sau defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte sa fie executate in contextul programelor de angajare protejata, daca cel putin 30 % dintre angajatii atelierelor, operatorilor economici sau programelor in cauza sunt lucratori cu dizabilitati sau defavorizati.

(2)Invitatia la procedura concurentiala de ofertare face trimitere la prezentul articol.

Art. 21: Confidentialitate

(1)Cu exceptia cazului in care se prevede altfel in prezenta directiva sau in legislatia nationala sub incidenta careia intra autoritatea contractanta, in special legislatia privind accesul la informatii si fara a aduce atingere obligatiilor legate de publicitatea contractelor atribuite si de informatiile pentru candidati si ofertanti prevazute la articolele 50 si 55, autoritatea contractanta nu dezvaluie informatiile transmise de catre operatorii economici si desemnate de acestia ca fiind confidentiale, inclusiv, fara a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale si aspectele confidentiale ale ofertelor.

(2)Autoritatile contractante pot impune operatorilor economici cerinte care vizeaza protejarea naturii confidentiale a informatiilor pe care autoritatile contractante le pun la dispozitie pe durata intregii proceduri de achizitie.

Art. 22: Reguli aplicabile comunicarilor

(la data 15-apr-2016 Art. 22 din titlul I, capitolul II a fost in legatura cu Decizia BCE/2016/2/09-feb-2016 )

(1)Statele membre se asigura ca toate comunicarile si schimburile de informatii in temeiul prezentei directive, in special depunerea electronica, sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, in conformitate cu dispozitiile prezentului articol. Instrumentele si dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum si caracteristicile lor tehnice, sunt nediscriminatorii, disponibile in general si intero- perabile cu TIC de uz general si nu limiteaza accesul operatorilor economici la procedura de achizitie.

In pofida primului paragraf, autoritatile contractante nu sunt obligate sa solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare in procesul de depunere in urmatoarele situatii:

a)din cauza naturii specializate a achizitiei, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita instrumente, dispozitive sau formate de fisiere specifice care nu sunt disponibile in general sau nu se sustin prin aplicatii disponibile in general;

b)aplicatiile care suporta formatele de fisiere adecvate pentru descrierea ofertelor utilizeaza formate de fisiere care nu pot fi procesate prin nicio alta aplicatie deschisa sau disponibila in general sau fac obiectul unui regim de licente limitate de drepturi de proprietate intelectuala, iar autoritatea contractanta nu le poate pune la dispozitie pentru descarcare sau pentru utilizare la distanta;

c)utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita un echipament de birou specializat care nu este disponibil in general pentru autoritatile contractante;

d)documentele achizitiei necesita prezentarea unor modele fizice sau reduse la scara care nu se pot transmite prin mijloace electronice.

In ceea ce priveste comunicarile pentru care nu sunt folosite mijloace electronice de comunicare in conformitate cu al doilea paragraf, comunicarea se face prin posta sau alt transportator adecvat sau printr-o combinatie intre posta sau alt transportator adecvat si mijloace electronice.

In pofida primului paragraf de la prezentul alineat, autoritatile contractante nu sunt obligate sa solicite mijloace electronice de comunicare in procesul de depunere in masura in care utilizarea altor mijloace de comunicare decât mijloacele electronice este necesara fie din cauza unei incalcari a securitatii mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informatiilor care cere un nivel de protectie atât de ridicat incât nu poate fi asigurat in mod corespunzator prin utilizarea instrumentelor si dispozitivelor electronice disponibile in general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispozitie prin mijloace alternative de acces in sensul alineatului (5).

Este responsabilitatea autoritatilor contractante care solicita, in conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, alte mijloace de comunicare decât cele electronice in procesul de depunere sa indice motivele acestei solicitari in raportul individual mentionat la articolul 84. Dupa caz, autoritatile contractante mentioneaza in raportul individual motivele pentru care utilizarea altor mijloace de comunicare decât a mijloacelor electronice a fost considerata necesara in aplicarea celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.

(2)In pofida alineatului (1), comunicarea orala poate fi utilizata pentru alte comunicari decât cele privind elementele esentiale ale unei proceduri de achizitii publice, cu conditia unei documentari suficiente a continutului comunicarii orale. In acest sens, elementele esentiale ale procedurii de achizitii publice includ documentele achizitiei, cererile de participare, confirmarile interesului si ofertele. In special, comunicarile verbale cu ofertantii care ar putea avea un impact substantial asupra continutului si evaluarii ofertelor se documenteaza intr-o masura suficienta si prin mijloace corespunzatoare, cum ar fi inregistrarile scrise sau audio sau rezumate ale principalelor elemente ale comunicarii.

(3)In toate operatiunile de comunicare, schimb si stocare de informatii, autoritatile contractante asigura mentinerea integritatii datelor si protejarea confidentialitatii ofertelor si a cererilor de participare. Ele examineaza continutul ofertelor si al cererilor de participare numai dupa expirarea termenului fixat pentru depunerea acestora.

(4)Pentru contractele de lucrari si concursurile de proiecte, statele membre pot impune utilizarea de instrumente electronice specifice, precum instrumentele de modelare electronica a informatiilor de constructii sau instrumente similare. In astfel de cazuri, autoritatile contractante ofera mijloace de acces alternative, astfel cum se prevede la alineatul (5), pâna când instrumentele respective devin disponibile in general in sensul alineatului (1) primul paragraf a doua teza.

(5)Autoritatile contractante pot, daca este necesar, sa impuna utilizarea unor instrumente si dispozitive care nu sunt in general disponibile, cu conditia ca autoritatile contractante sa ofere mijloace alternative de acces.

Se considera ca autoritatile contractante ofera mijloace alternative adecvate de acces in oricare dintre urmatoarele situatii, daca:

a)ofera acces direct, liber, complet si gratuit, pe cale electronica, la instrumentele si dispozitivele respective de la data publicarii anuntului in conformitate cu anexa VIII sau de la data trimiterii invitatiei pentru confirmarea interesului. Textul anuntului sau al invitatiei pentru confirmarea interesului specifica adresa de internet la care sunt disponibile instrumentele si dispozitivele respective;

b)se asigura ca ofertantii care nu au acces la instrumentele si dispozitivele in cauza sau nicio posibilitate de a le obtine in termenele stabilite, cu conditia ca lipsa accesului sa nu poata fi atribuita ofertantului in cauza, pot avea acces la procedura de achizitie prin utilizarea unor dispozitive (tokens) provizorii puse la dispozitie cu titlu gratuit pe internet; sau

c)asigura disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronica a ofertelor.

(6)In plus fata de cerintele prevazute in anexa IV, urmatoarele norme se aplica instrumentelor si dispozitivelor de transmisie si receptie electronica a ofertelor si de receptie electronica a cererilor de participare:

a)informatiile privind specificatiile pentru prezentarea electronica a ofertelor si a cererilor de participare, inclusiv criptarea si marcarea temporala (time-stamping), se pun la dispozitia partilor interesate;

b)statele membre sau autoritatile contractante care actioneaza intr-un cadru global stabilit de statul membru in cauza precizeaza nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice in diversele etape ale procedurii de achizitie in cauza; nivelul respectiv este proportional cu riscurile asociate;

c)atunci când statele membre sau autoritatile contractante care actioneaza intr-un cadru global stabilit de statul membru in cauza ajung la concluzia ca nivelul de risc, evaluat in temeiul literei (b) de la prezentul alineat, impune semnaturi electronice avansate, asa cum sunt definite in Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹), autoritatile contractante accepta semnaturi electronice avansate bazate pe un certificat calificat, tinând cont daca certificatele respective sunt furnizate de un furnizor de servicii de certificare, care se afla pe o lista sigura prevazuta in Decizia 2009/767/CE a Comisiei (²), create cu sau fara un dispozitiv securizat de creare a semnaturii, sub rezerva respectarii urmatoarelor conditii:

(¹)Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice (JO L 13, 19.1.2000, p. 12).

(²)Decizia 2009/767/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 de stabilire a unor masuri de facilitare a utilizarii procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul ghiseelor unice in temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind serviciile in cadrul pietei interne (JO L 274, 20.10.2009, p. 36).

(i)autoritatile contractante stabilesc formatul semnaturii avansate pe baza formatelor stabilite in Decizia 2011/130/UE a Comisiei (³) si introduc masurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate; in cazul in care se utilizeaza un format diferit de semnatura electronica, semnatura electronica sau suportul electronic al documentelor include informatii cu privire la posibilitatile existente de validare, iar aceasta intra in atributiile statului membru. Posibilitatile de validare permit autoritatii contractante sa valideze semnatura electronica primita online gratuit si intr-o maniera care sa fie inteleasa si de alti vorbitori decât cei nativi, ca semnatura electronica avansata sustinuta de un certificat calificat.

(³)Decizia 2011/130/UE a Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a unor cerinte minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritatile competente in temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind serviciile in cadrul pietei interne (JO L 53, 26.2.2011, p. 66).

Statele membre notifica informatiile privind prestatorul de servicii de validare Comisiei, care pune la dispozitia publicului pe internet informatiile primite de la statele membre;

(ii)in cazul in care o oferta este semnata pe baza unui certificat calificat care este inclus pe o lista sigura, autoritatile contractante nu impun obligatii suplimentare care pot impiedica utilizarea semnaturilor respective de catre ofertanti.

In legatura cu documentele utilizate in contextul unei proceduri de achizitie care sunt semnate de o autoritate competenta a unui stat membru sau de o alta autoritate emitenta, autoritatea competenta sau entitatea emitenta poate stabili formatul semnaturii avansate necesare in conformitate cu cerintele prevazute la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2011/130/UE. Acestea introduc masurile necesare pentru a putea prelucra tehnic formatele respective prin includerea informatiilor solicitate in scopul prelucrarii semnaturii in documentul in cauza. Astfel de informatii trebuie sa contina in semnatura electronica sau in suportul electronic al documentelor informatii cu privire la posibilitatile existente de validare care permit validarea online a semnaturii electronice, gratuit si intr-o maniera care sa fie inteleasa si de alti vorbitori decât cei nativi.

(7)Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87, pentru a modifica detaliile si caracteristicile tehnice stabilite in anexa IV pentru a tine cont de progresul tehnic.

Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87, pentru modificarea listei care figureaza la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) – (d) de la prezentul articol, in cazul in care evolutiile tehnologice fac ca exceptiile de la utilizarea mijloacelor electronice de comunicare sa fie inadecvate sau, in mod exceptional, in cazul in care trebuie sa se prevada noi exceptii din cauza evolutiilor tehnologice.

Pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, precum si a standardelor in materie de proceduri si mesaje, in special intr-un context transfrontalier, Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru a stabili utilizarea obligatorie a acestor standarde tehnice specifice, in special cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice si a mijloacelor de autentificare electronica, numai in cazul in care standardele tehnice au fost testate amanuntit si s-a dovedit utilitatea acestora in practica. Inainte de a stabili obligativitatea utilizarii unui anumit standard tehnic, Comisia trebuie, de asemenea, sa ia in considerare cu atentie costurile pe care acest lucru le-ar putea genera, in special in ceea ce priveste adaptarile la solutiile existente de achizitii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

Art. 23: Nomenclaturi

(1)Orice trimiteri la nomenclaturi in contextul achizitiilor publice se efectueaza cu ajutorul Vocabularului comun privind achizitiile publice (Common Procurement Vocabulary, CPV), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002.

(2)Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru a adapta codurile CPV mentionate in prezenta directiva, ori de câte ori modificarile nomenclaturii CPV trebuie sa se reflecte in prezenta directiva si nu implica o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.

Art. 24: Conflicte de interese

Statele membre se asigura ca autoritatile contractante iau masurile adecvate pentru a preveni, identifica si remedia conflictele de interese aparute in desfasurarea procedurilor de achizitie, astfel incât sa se evite orice denaturare a concurentei si sa se asigure un tratament egal pentru toti operatorii economici.

Conceptul de conflict de interese acopera cel putin orice situatie in care membrii personalului autoritatii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achizitie care actioneaza in numele autoritatii contractante care sunt implicati in desfasurarea procedurii de achizitie sau care pot influenta rezultatul acesteia au, in mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite impartialitatea sau independenta lor in contextul procedurii de achizitie.

TITLUL II: NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZITII PUBLICE

CAPITOLUL I: Proceduri

Art. 25: Conditii referitoare la AAP si la alte acorduri internationale

In masura in care intra sub incidenta anexelor 1, 2, 4 si 5 si a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP si a celorlalte acorduri internationale care prevad obligatii in sarcina Uniunii, autoritatile contractante acorda lucrarilor, produselor, serviciilor si operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai putin favorabil decât tratamentul acordat lucrarilor, produselor, serviciilor si operatorilor economici din Uniune.

Art. 26: Alegerea procedurilor

(1)La atribuirea contractelor de achizitii publice, autoritatile contractante aplica proceduri nationale adaptate pentru a fi in conformitate cu prezenta directiva, cu conditia ca, fara a aduce atingere articolului 32, sa fi fost publicata o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare in conformitate cu prezenta directiva.

(2)Statele membre prevad posibilitatea ca autoritatile contractante sa aplice proceduri deschise sau restrânse prevazute in prezenta directiva.

(3)Statele membre prevad ca autoritatile contractante pot aplica parteneriate pentru inovare, dupa cum sunt reglementate in prezenta directiva.

(4)Statele membre prevad posibilitatea ca autoritatile contractante sa aplice o procedura competitiva cu negociere sau un dialog competitiv in situatiile urmatoare:

a)in cazul lucrarilor, produselor sau serviciilor care indeplinesc unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii:

(i)necesitatile autoritatii contractante nu pot fi indeplinite fara adaptarea solutiilor deja disponibile;

(ii)acestea includ solutii de proiectare sau solutii inovatoare;

(iii)contractul nu poate fi atribuit fara negocieri prealabile din cauza circumstantelor specifice legate de natura, complexitatea sau structura juridica si financiara sau din cauza riscurilor legate de acestea;

(iv)specificatiile tehnice nu pot fi definite cu suficienta precizie de catre autoritatea contractanta prin trimitere la un standard, o evaluare tehnica europeana, o specificatie tehnica comuna sau o referinta tehnica in sensul anexei VII punctele 2-5;

b)in cazul lucrarilor, produselor sau serviciilor pentru care, in urma unei proceduri deschise sau a unei proceduri restrânse, sunt depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile. In astfel de situatii, autoritatile contractante pot opta sa nu publice un anunt de participare in cazul in care includ in procedura toti ofertantii care indeplinesc criteriile prevazute la articolele 57-64, si numai acesti ofertanti, si care, cu ocazia procedurii deschise sau restrânse anterioare, au depus oferte in conformitate cu cerintele oficiale ale procedurii de achizitii publice.

In special, ofertele care nu respecta documentele achizitiei, care au fost primite cu intârziere, care prezinta semne de intelegeri anticoncurentiale sau coruptie sau care au fost considerate de autoritatea contractanta ca fiind anormal de scazute, se considera neconforme. In special ofertele prezentate de catre ofertantii care nu au calificarile necesare si ofertele al caror pret depaseste bugetul autoritatii contractante, astfel cum a fost stabilit si documentat inainte de lansarea procedurii de achizitii publice, se considera inacceptabile.

(5)Invitatia la procedura concurentiala de ofertare se face printr-un anunt de participare, in conformitate cu articolul 49.

In cazul in care contractul este atribuit prin procedura restrânsa sau procedura competitiva cu negociere, statele membre au posibilitatea, in pofida primului paragraf de la prezentul alineat, sa prevada ca autoritatile contractante regionale sau locale sau categorii specifice ale acestora pot face invitatia la procedura concurentiala de ofertare prin intermediul unui anunt de intentie, in conformitate cu articolul 48 alineatul (2).

In cazul in care invitatia la procedura concurentiala de ofertare se face prin intermediul unui anunt de intentie, in conformitate cu articolul 48 alineatul (2), operatorii economici care si-au manifestat interesul in urma publicarii anuntului de intentie vor fi invitati ulterior sa isi confirme interesul in scris prin intermediul unei invitatii pentru confirmarea interesului, in conformitate cu articolul 54.

(6)In cazurile si situatiile specifice prevazute in mod expres la articolul 32, statele membre pot prevedea ca autoritatile contractante pot recurge la o procedura de negociere fara publicarea prealabila a unei invitatii la procedura concurentiala de ofertare. Statele membre nu autorizeaza aplicarea procedurii respective in orice alte cazuri decât cele mentionate la articolul 32.

Art. 27: Procedura deschisa

(1)In cadrul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate depune o oferta ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anuntul de participare.

Oferta este insotita de informatiile pentru selectia calitativa care sunt solicitate de catre autoritatea contractanta.

(2)Daca autoritatile contractante au publicat un anunt de intentie care nu a fost utilizat ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevazut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:

a)anuntul de intentie a inclus toate informatiile necesare pentru anuntul de participare prevazute in anexa V partea B sectiunea I, in masura in care informatiile respective erau disponibile in momentul publicarii anuntului de intentie;

b)anuntul de intentie a fost trimis spre publicare cu o perioada cuprinsa intre 35 de zile si 12 luni inainte de data trimiterii anuntului de participare.

(3)In cazul in care o stare de urgenta demonstrata in mod corespunzator de catre autoritatea contractanta face imposibil de respectat termenul prevazut la alineatul (1) al doilea paragraf, aceasta poate stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care s-a trimis anuntul de participare.

(4)Autoritatea contractanta poate reduce cu cinci zile termenul pentru primirea ofertelor prevazut la prezentul articol alineatul (1) al doilea paragraf, in cazul in care accepta ca ofertele sa fie depuse prin mijloace electronice, in conformitate cu articolul 22 alineatul (1) primul paragraf si cu articolul 22 alineatele (5) si (6).

Art. 28: Procedura restrânsa

(1)In cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare cuprinzând informatiile prevazute in anexa V partea B sau C, dupa caz, furnizând informatiile pentru selectia calitativa care sunt solicitate de catre autoritatea contractanta.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anuntului de participare sau, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, a invitatiei pentru confirmarea interesului.

(2)Numai operatorii economici invitati in acest sens de autoritatea contractanta dupa evaluarea informatiilor furnizate pot depune o oferta. Autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura in conformitate cu articolul 65.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitatia de participare la procedura de ofertare.

(3)Daca autoritatile contractante au publicat un anunt de intentie care nu a fost utilizat el insusi ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevazut la alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 10 zile, sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:

a)anuntul de intentie a inclus toate informatiile necesare prevazute in anexa V partea B sectiunea I, in masura in care informatiile respective erau disponibile in momentul publicarii anuntului de intentie;

b)anuntul de intentie a fost trimis spre publicare cu o perioada cuprinsa intre 35 de zile si 12 luni inainte de data trimiterii anuntului de participare.

(4)Statele membre pot prevedea ca toate autoritatile contractante regionale si locale sau anumite categorii specifice ale acestora pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord intre autoritatea contractanta si candidatii selectati, cu conditia ca toti candidatii selectati sa aiba la dispozitie acelasi termen pentru pregatirea si depunerea ofertelor. In lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel putin 10 zile de la data la care a fost trimisa invitatia de participare la procedura de ofertare.

(5)Termenul de primire a ofertelor prevazut la alineatul (2) de la prezentul articol poate fi redus cu cinci zile in cazul in care autoritatea contractanta accepta ca ofertele sa fie depuse prin mijloace electronice, in conformitate cu articolul 22 alineatele (1), (5) si (6).

(6)In cazul in care o stare de urgenta demonstrata in mod corespunzator de autoritatile contractante face imposibil de respectat termenele prevazute in prezentul articol, acestea pot stabili:

a)un termen pentru primirea cererilor de participare, care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost transmis anuntul de participare;

b)un termen pentru primirea ofertelor, care nu poate fi mai mic de 10 zile de la data la care a fost transmisa invitatia de participare la procedura de ofertare.

Art. 29: Procedura competitiva cu negociere

(1)In cazul procedurilor competitive cu negociere, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare cuprinzând informatiile prevazute in anexa V partile B si C, furnizând informatiile pentru selectia calitativa care sunt solicitate de catre autoritatea contractanta.

In documentele achizitiei, autoritatile contractante identifica obiectul achizitiei prin furnizarea unei descrieri a necesitatilor lor si a caracteristicilor impuse pentru produsele, lucrarile sau serviciile care urmeaza a fi achizitionate si specifica criteriile de atribuire a contractului. De asemenea, acestea indica acele elemente ale descrierii care definesc cerintele minime care trebuie indeplinite de toate ofertele.

Informatiile furnizate sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici sa identifice natura si sfera de aplicare a achizitiei si sa decida daca sa depuna o cerere de participare la procedura.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anuntului de participare sau, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, a invitatiei pentru confirmarea interesului. Termenul minim de primire a ofertelor initiale este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitatia. Se aplica articolul 28 alineatele (3)-(6).

(2)Numai operatorii economici invitati de autoritatea contractanta dupa evaluarea de catre aceasta a informatiilor furnizate pot depune o oferta initiala, care va constitui baza pentru negocierile ulterioare. Autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura in conformitate cu articolul 65.

(3)Cu exceptia cazului in care se prevede altfel la alineatul

(4), autoritatile contractante negociaza cu ofertantii ofertele initiale si toate ofertele ulterioare depuse de acestia, cu exceptia ofertelor finale in sensul alineatului (7), in vederea imbunatatirii continutului acestora.

Cerintele minime si criteriile de atribuire nu sunt fac obiectul negocierilor.

(4)Autoritatile contractante pot atribui contracte pe baza ofertelor initiale fara negociere in cazul in care au indicat in anuntul de participare sau in invitatia de confirmare a interesului ca isi rezerva posibilitatea de a face acest lucru.

(5)In cursul negocierilor, autoritatile contractante asigura egalitatea de tratament pentru toti ofertantii. In acest scop, autoritatile contractante nu furnizeaza, in mod discriminatoriu, informatii care ii pot avantaja pe anumiti ofertanti in raport cu ceilalti. Acestea informeaza in scris toti ofertantii ale caror oferte nu au fost eliminate in conformitate cu alineatul (6) in legatura cu orice modificari ale specificatiilor tehnice sau ale altor documente ale achizitiei, altele decât cele care stabilesc cerintele minime, in timp util pentru a le permite acestora sa isi modifice ofertele si sa depuna ofertele revizuite, dupa caz, ca urmare a acestor modificari. In urma acestor modificari, autoritatile contractante asigura suficient timp pentru ca ofertantii sa poata modifica si sa poata retrimite ofertele modificate, dupa caz.

In conformitate cu articolul 21, autoritatile contractante nu dezvaluie celorlalti participanti informatii confidentiale comunicate de un candidat sau de un ofertant care participa la negocieri, fara acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renuntari generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizata a informatiilor specifice.

(6)Procedurile competitive cu negociere se pot desfasura in faze succesive, in scopul reducerii numarului de oferte care urmeaza sa fie negociate, aplicând criteriile de atribuire mentionate in anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului sau in alte documente ale achizitiei. In anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului sau in alt document al achizitiei, autoritatea contractanta indica daca va recurge la optiunea respectiva.

(7)Daca autoritatea contractanta intentioneaza sa incheie negocierile, aceasta ii informeaza pe ofertantii ramasi si stabileste un termen comun pentru depunerea eventualelor oferte noi sau revizuite. Autoritatea contractanta verifica daca ofertele finale se conformeaza cerintelor minime si articolului 56 alineatul (1), evalueaza ofertele finale pe baza criteriilor de atribuire si atribuie contractul in conformitate cu dispozitiile articolelor 66-69.

Art. 30: Dialogul competitiv

(1)In cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la un anunt de participare, furnizând informatiile pentru selectia calitativa solicitate de autoritatea contractanta.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anuntului de participare.

Numai operatorii economici invitati de autoritatea contractanta dupa evaluarea informatiilor furnizate pot participa la dialog. Autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura in conformitate cu articolul 65. Contractul se atribuie exclusiv pe baza criteriului celui mai bun raport pret-calitate, in conformitate cu articolul 67 alineatul (2).

(2)Autoritatile contractante isi fac cunoscute necesitatile si cerintele in anuntul de participare si le definesc in respectivul anunt si/sau intr-un document descriptiv. In acelasi timp si in aceleasi documente, acestea fac cunoscute si definesc si criteriile de atribuire alese si stabilesc un termen orientativ.

(3)Autoritatile contractante deschid, cu participantii selectati in conformitate cu dispozitiile aplicabile prevazute la articolele 56-66, un dialog al carui obiectiv este de a identifica si defini mijloacele cele mai potrivite pentru a raspunde necesitatilor lor. In decursul acestui dialog, autoritatile pot discuta cu participantii selectati toate aspectele achizitiei.

In cadrul dialogului, autoritatile contractante asigura egalitatea de tratament pentru toti participantii. In acest scop, autoritatile contractante nu furnizeaza, in mod discriminatoriu, informatii care ii pot avantaja pe anumiti participanti in raport cu ceilalti.

In conformitate cu articolul 21, autoritatile contractante nu dezvaluie celorlalti participanti solutiile propuse sau alte informatii confidentiale comunicate de un candidat sau ofertant care participa la dialog, fara acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renuntari generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizata a informatiilor specifice.

(4)Dialogurile competitive se pot desfasura in etape succesive, pentru a reduce numarul de solutii care urmeaza sa fie discutate in etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire prevazute in anuntul de participare sau in documentul descriptiv. In anuntul de participare sau in documentul descriptiv, autoritatea contractanta precizeaza daca va recurge la optiunea respectiva.

(5)Autoritatea contractanta continua dialogul pâna când este in masura sa identifice solutia sau solutiile care pot raspunde necesitatilor sale.

(6)Dupa declararea incheierii dialogului si informarea corespunzatoare a participantilor ramasi, autoritatile contractante ii invita pe fiecare dintre acestia sa isi depuna ofertele finale pe baza solutiei sau solutiilor prezentate si specificate in cursul dialogului. Ofertele respective cuprind toate elementele solicitate si necesare pentru realizarea proiectului.

Aceste oferte pot fi clarificate, precizate si perfectionate la cererea autoritatii contractante. Totusi, precizarile, clarificarile, optimizarile sau informatiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea aspectelor principale ale ofertei sau ale achizitiei publice, inclusiv a nevoilor si cerintelor stabilite in anuntul de participare sau in documentul descriptiv, in cazul in care variatiile la aceste aspecte, nevoi si cerinte sunt susceptibile de a denatura concurenta sau de a avea un efect discriminatoriu.

(7)Autoritatile contractante evalueaza ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevazute in anuntul de participare sau in documentul descriptiv.

La cererea autoritatii contractante, se pot desfasura negocieri cu ofertantul a carui oferta a fost identificata ca prezentând cel mai bun raport pret-calitate, in conformitate cu articolul 67, pentru a se confirma angajamentele financiare sau alti termeni inclusi in oferta pâna la finalizarea termenelor din contract cu conditia ca aceste negocieri sa nu aiba ca efect modificarea in mod substantial a aspectelor esentiale ale ofertei sau ale achizitiei publice, inclusiv a necesitatilor si cerintelor prevazute in anuntul de participare sau in documentul descriptiv si sa nu riste sa denatureze concurenta sau sa duca la discriminare.

(8)Autoritatile contractante pot prevedea prime sau plati pentru participantii la dialog.

Art. 31: Parteneriatul pentru inovare

(1)In cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la un anunt de participare, furnizând informatiile pentru selectia calitativa solicitate de autoritatea contractanta.

In documentele achizitiei, autoritatea contractanta identifica necesitatea unui produs,a unui serviciu inovator sau a unor lucrari inovatoare care nu poate fi satisfacuta prin achizitionarea produselor, serviciilor sau lucrarilor deja disponibile pe piata. Aceasta indica acele elemente ale descrierii care definesc cerintele minime care trebuie indeplinite de toate ofertele. Informatiile furnizate sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici sa identifice natura si sfera de aplicare a solutiei necesare si sa decida daca sa depuna o cerere de participare la procedura.

Autoritatea contractanta poate decide sa instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai multi parteneri care deruleaza separat activitati de cercetare si dezvoltare.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anuntului de participare. Numai operatorii economici invitati de autoritatea contractanta dupa evaluarea informatiilor furnizate pot participa la procedura. Autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura in conformitate cu articolul 65. Contractele se atribuie exclusiv pe baza criteriului celui mai bun raport pret-calitate, in conformitate cu articolul 67.

(2)Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrari inovatoare, precum si achizitia ulterioara a produselor, serviciilor sau lucrarilor care rezulta, cu conditia ca acestea sa corespunda nivelurilor de performanta si costurilor maxime convenite intre autoritatile contractante si participanti.

Parteneriatul pentru inovare se structureaza in faze succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare si de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrarilor. Parteneriatul pentru inovare stabileste obiective intermediare care trebuie atinse de catre parteneri si plata remuneratiei in transe adecvate.

Pe baza obiectivelor respective, autoritatea contractanta poate hotari dupa fiecare faza sa inceteze parteneriatul pentru inovare sau, in cazul unui parteneriat pentru inovare incheiat cu mai multi parteneri, sa reduca numarul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu conditia ca autoritatea contractanta sa fi mentionat in documentele achizitiei posibilitatile respective, precum si conditiile in care poate face uz de ele.

(3)Cu exceptia cazului in care se prevede altfel in prezentul articol, autoritatile contractante negociaza cu ofertantii ofertele initiale si toate ofertele ulterioare depuse de acestia, cu exceptia ofertei finale, in vederea imbunatatirii continutului acestora.

Cerintele minime si criteriile de atribuire nu fac obiectul negocierilor.

(4)In cursul negocierilor, autoritatile contractante asigura egalitatea de tratament pentru toti ofertantii. In acest scop, autoritatile contractante nu furnizeaza, in mod discriminatoriu, informatii care ii pot avantaja pe anumiti ofertanti in raport cu ceilalti. Acestea informeaza in scris toti ofertantii ale caror oferte nu au fost eliminate in conformitate cu alineatul (5) in legatura cu orice modificari ale specificatiilor tehnice sau ale altor documente ale achizitiei decât cele care stabilesc cerintele minime. In urma modificarilor respective, autoritatile contractante asigura suficient timp pentru ca ofertantii sa modifice si sa retrimita ofertele modificate, dupa caz.

In conformitate cu articolul 21, autoritatile contractante nu dezvaluie celorlalti participanti informatii confidentiale comunicate de un candidat sau de un ofertant care participa la negocieri, fara acordul acestuia. Acest acord nu poate lua forma unei renuntari generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizata a informatiilor specifice.

(5)Negocierile din cadrul procedurilor privind parteneriatele pentru inovare se pot desfasura in etape succesive, in scopul reducerii numarului de oferte care urmeaza sa fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire mentionate in anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului sau in documentele achizitiei. In anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului sau in documentele achizitiei, autoritatea contractanta indica daca va recurge la aceasta optiune.

(6)La selectarea candidatilor, autoritatile contractante aplica in special criteriile legate de capacitatea candidatilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii, elaborarii de solutii inovatoare si al punerii in aplicare a acestora.

Numai operatorii economici invitati de autoritatea contractanta dupa evaluarea informatiilor solicitate pot prezenta proiecte de cercetare si inovare având ca obiectiv satisfacerea necesitatilor identificate de autoritatea contractanta care nu pot fi acoperite de solutiile existente.

In cadrul documentelor achizitiei, autoritatea contractanta defineste mecanismele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuala. In cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai multi parteneri, autoritatea contractanta, in conformitate cu articolul 21, nu dezvaluie celorlalti parteneri solutiile propuse sau alte informatii confidentiale comunicate de un partener in cadrul parteneriatului fara acordul partenerului respectiv. Acest acord nu poate lua forma unei renuntari generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizata a informatiilor specifice.

(7)Autoritatea contractanta se asigura ca structura parteneriatului si, in special, durata si valoarea diferitelor etape reflecta gradul de inovatie al solutiei propuse si succesiunea activitatilor de cercetare si inovare necesare pentru dezvoltarea unei solutii inovatoare care nu este inca disponibila pe piata. Valoarea estimata a produselor, serviciilor sau lucrarilor nu trebuie sa fie disproportionata in raport cu investitiile solicitate pentru dezvoltarea acestora.

Art. 32: Utilizarea procedurii de negociere fara publicare prealabila

(1)In cazurile si situatiile speciale prevazute la alineatele (2)-(5), statele membre pot prevedea ca autoritatile contractante pot atribui contracte de achizitii publice printr-o procedura de negociere fara publicare prealabila.

(2)Procedura de negociere fara publicare prealabila poate fi utilizata pentru contractele de achizitii publice de lucrari, de produse si de servicii in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a)daca nu a fost depusa nicio oferta sau nicio oferta adecvata sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvata de participare ca raspuns la o procedura deschisa sau restrânsa, atât timp cât conditiile initiale ale contractului nu sunt modificate in mod substantial si se transmite un raport Comisiei, la cererea acesteia.

O oferta este considerata drept neadecvata daca este lipsita de relevanta pentru contract, neputând in mod evident raspunde, fara modificari substantiale, necesitatilor si cerintelor autoritatii contractante indicate in documentele achizitiei. O cerere de participare nu este considerata adecvata in cazul in care operatorul economic in cauza urmeaza sa fie sau poate fi exclus in temeiul articolului 57 sau nu indeplineste criteriile de selectie stabilite de autoritatea contractanta in temeiul articolului 58;

b)daca lucrarile, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de catre un anumit operator economic pentru unul dintre motivele urmatoare:

(i)scopul achizitiei este crearea sau achizitionarea unei opere de arta sau reprezentatii artistice unice;

(ii)concurenta lipseste din motive tehnice;

(iii)protectia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuala.

Exceptiile prevazute la punctele (ii) si (iii) se aplica numai atunci când nu exista o alternativa sau un substitut rezonabil, iar absenta concurentei nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achizitiei;

c)in masura in care este absolut necesar atunci când, din motive de extrema urgenta determinate de evenimente care nu puteau fi prevazute de catre autoritatea contractanta, termenele pentru procedurile deschise sau restrânse sau procedurile competitive cu negociere nu pot fi respectate. Situatiile invocate pentru a justifica extrema urgenta nu trebuie in niciun caz sa fie atribuibile autoritatii contractante.

(3)Procedura de negociere fara publicare prealabila poate fi utilizata pentru contracte de achizitii publice de produse:

a)daca produsele in cauza sunt produse numai in scopul cercetarii, experimentarii, studiului sau dezvoltarii; cu toate acestea, contractele atribuite in temeiul prezentei litere nu includ productia in serie care urmareste sa stabileasca viabilitatea comerciala a produsului sau sa amortizeze costurile de cercetare si dezvoltare;

b)pentru livrarile suplimentare efectuate de furnizorul initial si destinate fie pentru inlocuirea partiala a produselor sau instalatiilor, fie pentru extinderea produselor sau instalatiilor existente, in cazul in care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractanta sa achizitioneze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultati tehnice disproportionate de utilizare si intretinere; ca regula generala, durata unor astfel de contracte, precum si cea a contractelor reinnoite, nu poate fi mai mare de trei ani;

c)pentru produsele cotate si achizitionate pe o piata de marfuri;

d)pentru cumpararea de produse sau servicii in conditii deosebit de avantajoase, fie de la un furnizor care isi inceteaza definitiv activitatile comerciale, fie de la lichidatorul dintr-o procedura de insolventa, un concordat preventiv sau o procedura de aceeasi natura prevazuta in legislatia sau reglementarile nationale.

(4)Procedura de negociere fara publicare prealabila poate fi utilizata pentru contractele de achizitii publice de servicii, in cazul in care contractul respectiv este urmarea unui concurs de proiecte organizat in conformitate cu dispozitiile prezentei directive si trebuie, conform normelor dispuse in concursul de proiecte, sa fie atribuit câstigatorului sau unuia dintre câstigatorii concursului de proiecte; in acest din urma caz, toti câstigatorii trebuie invitati sa participe la negocieri.

(5)Procedura de negociere fara publicare prealabila poate fi utilizata pentru lucrari sau servicii noi care constau in repetarea unor lucrari sau servicii similare incredintate operatorului economic caruia aceleasi autoritati contractante i-au atribuit contractul initial, cu conditia ca respectivele lucrari sau servicii sa fie conforme cu un proiect de baza care sa fi facut obiectul contractului initial atribuit printr-o procedura conforma cu articolul 26 alineatul (1). Proiectul de baza indica amploarea eventualelor lucrari sau servicii suplimentare si conditiile in care vor fi atribuite.

Posibilitatea de a se recurge la aceasta procedura este indicata inca de la deschiderea procedurii de ofertare pentru primul proiect, iar autoritatile contractante tin seama de costul total estimat al lucrarilor sau serviciilor ulterioare atunci când aplica articolul 4.

La aceasta procedura se poate recurge numai in termen de trei ani de la incheierea contractului initial.

CAPITOLUL II: Tehnici si instrumente pentru achizitiile electronice si agregate

Art. 33: Acorduri-cadru

(1)Autoritatile contractante pot incheia acorduri-cadru, cu conditia sa aplice procedurile prevazute de prezenta directiva.

Un acord-cadru inseamna un acord incheiat intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici cu scopul de a stabili conditiile pentru contractele care urmeaza sa fie atribuite in decursul unei perioade determinate, in special in ceea ce priveste preturile si, daca este cazul, cantitatile avute in vedere.

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de patru ani, cu exceptia cazurilor exceptionale bine justificate, in special prin obiectul acordului-cadru.

(2)Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie in conformitate cu procedurile prevazute la prezentul alineat si la alineatele (3) si (4).

Aceste proceduri pot fi aplicate numai intre autoritatile contractante identificate cu claritate in acest scop in invitatia la procedura concurentiala de ofertare sau in invitatia pentru confirmarea interesului si operatorii economici parti la acordul-cadru astfel incheiat.

Contractele bazate pe un acord-cadru nu pot in niciun caz sa determine modificari substantiale clauzelor stabilite in respectivul acord-cadru, in special in cazul mentionat la alineatul (3).

(3)In cazul in care un acord-cadru este incheiat cu un singur operator economic, contractele bazate pe respectivul acord-cadru sunt atribuite in limitele termenilor stabiliti in acordul-cadru.

Pentru atribuirea unor astfel de contracte, autoritatile contractante pot consulta in scris operatorul economic care este parte la acordul-cadru, solicitându-i sa isi completeze, daca este necesar, oferta.

(4)In cazul in care un acord-cadru este incheiat cu mai multi operatori economici, respectivul acord-cadru se executa in unul dintre urmatoarele moduri:

a)in conformitate cu termenii si conditiile din acordul-cadru, fara reluarea competitiei, atunci când acesta stabileste toate conditiile care reglementeaza executia lucrarilor, prestarea serviciilor si furnizarea produselor in cauza si conditiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici parte la acordul-cadru le va executa; aceste din urma conditii se indica in documentele achizitiei pentru acordul-cadru;

b)in cazul in care acordul-cadru stabileste toti termenii care reglementeaza executia de lucrari, prestarea de servicii si furnizarea de produse in cauza, partial fara reluarea competitiei in conformitate cu litera (a) si partial cu reluarea competitiei intre operatorii economici parti la acordul-cadru in conformitate cu litera (c), in cazul in care aceasta posibilitate a fost prevazuta de autoritatile contractante in documentele achizitiei pentru acordul-cadru. Alegerea daca anumite lucrari, produse sau servicii trebuie sa fie achizitionate dupa reluarea competitiei sau direct in conformitate cu conditiile prevazute in acordul-cadru, se face in conformitate cu criterii obiective, care trebuie indicate in documentele achizitiei pentru acordul-cadru. Respectivele documente ale achizitiei precizeaza, de asemenea, care conditii pot fi supuse reluarii competitiei.

Posibilitatile prevazute la primul paragraf de la prezenta litera se aplica, de asemenea, oricarui lot dintr-un acord cadru pentru care toti termenii care reglementeaza executia de lucrari, prestarea de servicii si furnizarea de produse in cauza sunt stabiliti in acordul-cadru, indiferent daca au fost sau nu stabiliti toti termenii care reglementeaza furnizarea de lucrari, servicii si produse in cauza in cadrul altor loturi;

c)daca in acordul-cadru nu sunt prevazute toate conditiile care reglementeaza executia lucrarilor, prestarea serviciilor si furnizarea produselor, prin reluarea competitiei intre operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.

(5)Competitiile mentionate la alineatul (4) literele (b) si (c) se bazeaza pe aceleasi conditii ca cele aplicate pentru atribuirea acordului-cadru si, daca este cazul, pe conditii formulate mai precis si, eventual, pe alte conditii mentionate in documentele achizitiei pentru acordul-cadru, in conformitate cu procedura urmatoare:

a)pentru fiecare contract care urmeaza sa fie atribuit, autoritatile contractante consulta in scris operatorii economici care sunt capabili sa execute contractul;

b)autoritatile contractante stabilesc un termen suficient pentru prezentarea ofertelor referitoare la fiecare contract, tinând seama de elemente precum complexitatea obiectului contractului si timpul necesar pentru depunerea ofertelor;

c)ofertele se depun in scris, iar continutul lor ramâne confidential pâna la expirarea termenului de raspuns prevazut;

d)autoritatile contractante atribuie fiecare contract ofertantului care a depus cea mai buna oferta, pe baza criteriilor de atribuire enumerate in documentele achizitiei pentru acordul-cadru.

Art. 34: Sisteme dinamice de achizitii

(1)Pentru achizitiile de uz curent ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatilor contractante, autoritatile contractante pot utiliza un sistem dinamic de achizitii. Sistemul dinamic de achizitii functioneaza ca un proces in intregime electronic si este deschis pe intreaga perioada de valabilitate a sistemului de achizitii oricarui operator economic care indeplineste criteriile de selectie. Sistemul poate fi impartit pe categorii de produse, lucrari sau servicii care sunt definite in mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achizitiilor publice care urmeaza a fi realizate in cadrul categoriei in cauza. Aceste caracteristici pot include o referinta la dimensiunea maxima admisibila a contractelor specifice ulterioare sau la o anumita zona geografica in care contractele specifice ulterioare vor fi executate.

(2)Pentru efectuarea unei achizitii in cadrul unui sistem dinamic de achizitii, autoritatile contractante urmeaza regulile procedurii restrânse. Toti candidatii care satisfac criteriile de selectie sunt admisi in sistem, iar numarul de candidati care urmeaza sa fie admisi in sistem nu se limiteaza in conformitate cu articolul 65. In cazul in care autoritatile contractante au divizat sistemul in categorii de produse, lucrari sau servicii in conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, acestea trebuie sa specifice criteriile de selectie aplicabile pentru fiecare categorie.

In pofida articolului 28, se aplica urmatoarele termene:

a)un termen minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anuntului de participare sau, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, a invitatiei pentru confirmarea interesului. Nu se mai aplica alte termene pentru primirea cererilor de participare de indata ce a fost trimisa invitatia de participare la procedura de ofertare pentru prima achizitie specifica in cadrul unui sistem dinamic de achizitii;

b)termenul minim de primire a ofertelor este de cel putin 10 zile de la data la care s-a trimis invitatia de participare la procedura de ofertare. Dupa caz, se aplica articolul 28 alineatul (4). La articolul 28, alineatele (3) si (5) nu se aplica.

(3)Toate comunicarile din cadrul unui sistem dinamic de achizitii se efectueaza numai prin mijloace electronice, in conformitate cu articolul 22 alineatele (1), (3), (5) si (6).

(4)Pentru atribuirea contractelor in cadrul unui sistem dinamic de achizitii, autoritatile contractante:

a)publica o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare in care precizeaza ca este vorba de un sistem dinamic de achizitii;

b)indica in documentele achizitiei cel putin natura si cantitatea estimata a achizitiilor avute in vedere, precum si toate informatiile necesare privind sistemul dinamic de achizitii, inclusiv modul de functionare a sistemului dinamic de achizitii, echipamentul electronic utilizat si aranjamentele si specificatiile tehnice de conectare;

c)indica orice divizare in categorii de produse, lucrari sau servicii si caracteristicile care le definesc;

d)ofera acces nelimitat, direct si deplin, atât timp cât sistemul este valabil, la documentele achizitiei, in conformitate cu articolul 53.

(5)Autoritatile contractante acorda fiecarui operator economic, pe toata perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achizitii, posibilitatea de a solicita sa participe la sistem in conditiile mentionate la alineatul (2). Autoritatile contractante finalizeaza evaluarea unor astfel de cereri in conformitate cu criteriile de selectie in termen de 10 zile lucratoare de la primirea lor. Termenul respectiv poate fi prelungit la 15 zile lucratoare in cazuri individuale in cazul in care este justificat, in special din cauza necesitatii de a examina documentatia suplimentara sau de a verifica in alt mod daca criteriile de selectie sunt indeplinite.

In pofida primului paragraf, atât timp cât nu a fost trimisa invitatia de participare la procedura de ofertare pentru prima achizitie specifica in cadrul unui sistem dinamic de achizitii, autoritatile contractante pot prelungi perioada de evaluare, cu conditia ca nicio invitatie de participare la procedura de ofertare sa nu fie emisa in perioada prelungita de evaluare. Autoritatile contractante indica in documentele achizitiei lungimea perioadei prelungite pe care intentioneaza sa o aplice.

Autoritatile contractante informeaza operatorul economic in cauza in cel mai scurt timp posibil daca a fost admis sau nu in sistemul dinamic de achizitii.

(6)Autoritatile contractante ii invita pe toti participantii admisi sa depuna o oferta pentru fiecare achizitie specifica in cadrul sistemului dinamic de achizitii, in conformitate cu articolul 54. In cazul in care sistemul dinamic de achizitii a fost divizat pe categorii de lucrari, produse sau servicii, autoritatile contractante ii invita pe toti participantii care au fost admisi in categoria corespunzatoare achizitiei specifice in cauza sa depuna o oferta.

Acestea atribuie contractul ofertantului care a depus cea mai buna oferta, pe baza criteriilor de atribuire enuntate in anuntul de participare pentru sistemul dinamic de achizitii sau, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, in invitatia pentru confirmarea interesului. Daca este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multa exactitate in invitatia de participare la procedura de ofertare.

(7)Autoritatile contractante pot, in orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achizitii, solicita participantilor admisi sa depuna o declaratie pe proprie raspundere reinnoita si actualizata, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1), in termen de cinci zile lucratoare de la data transmiterii cererii.

– Articolul 59 alineatele (4)-(6) se aplica pe intreaga perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achizitie.

(8)Autoritatile contractante indica perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achizitii in invitatia la procedura concurentiala de ofertare. Acestea informeaza Comisia cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind urmatoarele formulare standard:

a)daca perioada de valabilitate este modificata fara a pune capat sistemului, formularul utilizat initial pentru invitatia la procedura concurentiala de ofertare pentru sistemul dinamic de achizitii;

b)daca se pune capat sistemului, anuntul de atribuire a contractului mentionat la articolul 50.

(9)Nu se pot percepe taxe de la operatorii economici interesati de sistemul dinamic de achizitii sau parti la acesta inainte de perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achizitii sau in timpul acesteia.

Art. 35: Licitatii electronice

(1)Autoritatile contractante pot sa utilizeze licitatii electronice, in cadrul carora sunt prezentate noi preturi, revizuite in sens descrescator si/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

In acest scop, autoritatile contractante structureaza licitatia electronica sub forma unui proces electronic repetitiv, care are loc dupa o evaluare initiala integrala a ofertelor, permitând clasificarea lor prin metode automate de evaluare.

Anumite contracte de achizitii publice de servicii si anumite contracte de achizitii publice de lucrari care au drept obiect activitati intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrari, care nu pot fi clasificate prin metode de evaluare automata, nu fac obiectul licitatiilor electronice.

(2)In procedurile deschise sau restrânse sau in procedurile competitive cu negociere, autoritatile contractante pot decide ca atribuirea unui contract de achizitie publica sa fie precedata de o licitatie electronica, in cazul in care continutul documentelor achizitiei, in special specificatiile tehnice, pot fi stabilite cu exactitate.

In aceleasi conditii, licitatia electronica poate fi utilizata cu ocazia reluarii competitiei intre partile la un acord-cadru, asa cum se prevede la articolul 33 alineatul (4) literele (b) sau (c), si la deschiderea competitiei pentru contractele care urmeaza sa fie atribuite prin sistemul dinamic de achizitii mentionat la articolul 34.

(3)Licitatia electronica se bazeaza pe unul dintre urmatoarele elemente ale ofertelor:

a)exclusiv pe preturi, in cazul in care contractul se atribuie doar pe baza de pret;

b)pe preturi si/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate in documentele achizitiei, in cazul in care contractul se atribuie pe baza celui mai bun raport calitate-pret sau ofertei cu cel mai scazut cost, utilizând o abordare bazata pe eficacitatea costurilor.

(4)Autoritatile contractante care decid sa organizeze o licitatie electronica precizeaza acest lucru in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului. Documentele achizitiei contin cel putin informatiile prevazute in anexa VI.

(5)Inainte de lansarea unei licitatii electronice, autoritatile contractante efectueaza o prima evaluare integrala a ofertelor, conform criteriului sau criteriilor de atribuire si ponderilor stabilite ale acestora.

O oferta este considerata admisibila daca a fost depusa de un ofertant care nu a fost exclus in conformitate cu articolul 57 si care indeplineste criteriile de selectie si a carui oferta este conforma cu specificatiile tehnice, fara a fi neconforma sau inacceptabila sau inadecvata.

In special, ofertele care nu respecta documentele achizitiei, care au fost primite cu intârziere, care prezinta semne de intelegeri anticoncurentiale sau coruptie sau care au fost considerate de autoritatea contractanta ca fiind anormal de scazute, se considera neconforme. In special ofertele prezentate de catre ofertantii care nu au calificarile necesare si ofertele al caror pret depaseste bugetul autoritatii contractante, astfel cum a fost stabilit si documentat inainte de lansarea procedurii de achizitii publice, se considera inacceptabile.

O oferta este considerata drept neadecvata daca este lipsita de relevanta pentru contract, neputând in mod evident raspunde, fara modificari substantiale, necesitatilor si cerintelor autoritatii contractante indicate in documentele achizitiei. O cerere de participare nu este considerata adecvata in cazul in care operatorul economic in cauza urmeaza sa fie sau poate fi exclus in temeiul articolului 57 sau nu indeplineste criteriile de selectie stabilite de autoritatea contractanta in temeiul articolului 58.

Toti ofertantii care au depus oferte admisibile sunt invitati simultan, prin mijloace electronice, sa participe la licitatia electronica utilizând, de la data si ora specificate, conexiunile in conformitate cu instructiunile prevazute in invitatie. Licitatia electronica se poate desfasura in mai multe runde succesive. Licitatia electronica nu poate incepe mai devreme de doua zile lucratoare de la data trimiterii invitatiilor.

(6)Invitatia este insotita de rezultatul evaluarii integrale a ofertantului in cauza, realizata conform ponderarii prevazute la articolul 67 alineatul (5) primul paragraf.

Invitatia precizeaza, de asemenea, formula matematica care va fi utilizata in cadrul licitatiei electronice pentru determinarea reclasificarilor automate in functie de noile preturi si/sau de noile valori prezentate. Cu exceptia cazului in care oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic este identificata doar pe baza pretului, formula respectiva include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, asa cum este indicat in anuntul utilizat ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare sau in alte documente ale achizitiei. In acest scop, eventualele intervale valorice trebuie exprimate in prealabil printr-o valoare determinata.

In cazul in care sunt permise variante, se furnizeaza o formula separata pentru fiecare varianta.

(7)In cursul fiecarei runde a unei licitatii electronice, autoritatile contractante comunica instantaneu tuturor ofertantilor cel putin informatiile necesare pentru a le permite acestora sa isi determine, in orice moment, pozitia in clasament. Acestea pot comunica totodata, daca acest lucru a fost indicat anterior, si alte informatii referitoare la alte preturi sau valori prezentate. De asemenea, acestea pot anunta oricând numarul de participanti in runda respectiva a licitatiei. Cu toate acestea, acestea nu pot dezvalui, in nicio situatie, identitatea ofertantilor in timpul desfasurarii rundelor unei licitatii electronice.

(8)Autoritatile contractante inchid licitatia electronica in unul sau mai multe dintre urmatoarele moduri:

a)la data si ora indicate anterior;

b)daca nu mai primesc alte preturi noi sau alte valori noi care sa corespunda cerintelor privind diferentele minime, cu conditia sa fi specificat anterior termenul pe care il vor lasa sa curga de la primirea ultimei oferte inainte sa inchida licitatia electronica; sau

c)dupa un numar de runde de licitare indicat in prealabil.

Atunci când autoritatile contractante intentioneaza sa inchida o licitatie electronica in conformitate cu primul paragraf litera (c), eventual in combinatie cu dispozitiile prevazute la litera (b) de la paragraful mentionat, invitatia de participare la licitatie include calendarul fiecarei runde de licitare.

(9)Dupa ce au incheiat licitatia electronica, autoritatile contractante atribuie contractul in conformitate cu articolul 67, in functie de rezultatele licitatiei electronice.

Art. 36: Cataloage electronice

(1)In cazul in care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritatile contractante pot solicita ca ofertele sa fie prezentate sub forma de catalog electronic sau sa includa un catalog electronic.

Statele membre pot sa impuna obligativitatea utilizarii cataloagelor electronice in legatura cu anumite tipuri de achizitii.

Ofertele prezentate sub forma de cataloage electronice pot fi insotite de alte documente care le completeaza.

(2)Cataloagele electronice sunt elaborate de catre candidati sau ofertanti in vederea participarii la o anumita procedura de achizitie in conformitate cu specificatiile tehnice si formatul stabilite de autoritatea contractanta.

In plus, cataloagele electronice respecta cerintele aplicabile instrumentelor de comunicare electronice, precum si orice cerinte suplimentare stabilite de autoritatea contractanta in conformitate cu articolul 22.

(3)Atunci când se accepta sau se impune prezentarea ofertelor sub forma de cataloage electronice, autoritatile contractante:

a)precizeaza acest lucru in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare;

b)indica in documentele achizitiei toate informatiile necesare in conformitate cu articolul 22 alineatul (6) in ceea ce priveste formatul, echipamentul electronic utilizat si aranjamentele si specificatiile tehnice de conectare pentru catalog.

(4)In cazul in care a fost incheiat un acord-cadru cu mai multi operatori economici in urma prezentarii de oferte sub forma de cataloage electronice, autoritatile contractante pot prevedea ca reluarea competitiei pentru contracte specifice se realizeaza pe baza cataloagelor actualizate. Intr-un astfel de caz, autoritatile contractante folosesc una dintre urmatoarele metode:

a)ii invita pe ofertanti sa isi depuna din nou cataloagele electronice, adaptate la cerintele contractului in cauza; sau

b)ii informeaza pe ofertanti ca intentioneaza sa colecteze din cataloagele electronice care au fost deja depuse informatiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerintele contractului in cauza, cu conditia ca utilizarea metodei respective sa fi fost anuntata in documentele achizitiei pentru acordul-cadru.

(5)In cazul in care autoritatile contractante reiau competitia pentru contracte specifice in conformitate cu alineatul (4) litera (b), acestea notifica ofertantii cu privire la data si ora la care intentioneaza sa colecteze informatiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerintele contractului specific in cauza si le dau ofertantilor posibilitatea de a refuza aceasta colectare de informatii.

Autoritatile contractante trebuie sa prevada o perioada corespunzatoare de timp intre notificare si colectarea efectiva a informatiilor.

Inainte de atribuirea contractului, autoritatile contractante prezinta informatiile colectate ofertantului in cauza, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma ca oferta astfel constituita nu contine erori semnificative.

(6)Autoritatile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achizitii, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Autoritatile contractante pot, de asemenea, sa atribuie contractele pe baza unui sistem dinamic de achizitii, in conformitate cu alineatul (4) litera (b) si cu alineatul (5), cu conditia ca cererea de participare la sistemul dinamic de achizitii sa fie insotita de un catalog electronic conform cu specificatiile tehnice si formatul stabilite de catre autoritatea contractanta. Catalogul respectiv este completat ulterior de catre candidati, când acestia sunt informati cu privire la intentia autoritatii contractante de a constitui oferte prin intermediul procedurii de la alineatul (4) litera (b).

Art. 37: Activitati de achizitie centralizate si organisme centrale de achizitie

(1)Statele membre pot prevedea ca autoritatile contractante pot achizitiona produse si/sau servicii de la un organism central de achizitie care ofera activitati de achizitie centralizata mentionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

De asemenea, statele membre pot prevedea posibilitatea ca autoritatile contractante sa achizitioneze lucrari, produse si servicii prin utilizarea contractelor atribuite de catre un organism central de achizitie, prin utilizarea sistemelor dinamice de achizitii, exploatate de catre un organism central de achizitie sau, in masura prevazuta la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru incheiat de catre un organism central de achizitie care ofera activitati de achizitie centralizate mentionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b). In cazul in care un sistem dinamic de achizitii care este administrat de catre un organism central de achizitie poate fi utilizat de alte autoritati contractante, acest lucru trebuie sa fie mentionat in invitatia la procedura concurentiala de ofertare care instituie sistemul dinamic de achizitii respectiv.

In ceea ce priveste primul si al doilea paragraf, statele membre pot dispune ca anumite achizitii trebuie sa se realizeaza recurgând la organisme centrale de achizitie sau la unul sau mai multe organisme centrale de achizitie.

(2)O autoritate contractanta isi indeplineste obligatiile care ii revin in temeiul prezentei directive atunci când achizitioneaza produse sau servicii de la un organism central de achizitie care ofera activitatile de achizitie centralizata mentionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

In plus, o autoritate contractanta isi indeplineste, de asemenea, obligatiile care ii revin in temeiul prezentei directive atunci când achizitioneaza lucrari, produse sau servicii prin utilizarea contractelor atribuite de organismul central de achizitie, prin utilizarea sistemelor dinamice de achizitii administrate de organismul central de achizitie sau, in masura prevazuta la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru incheiat de organismul central de achizitie care ofera activitatile de achizitie centralizata mentionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b).

Cu toate acestea, autoritatea contractanta in cauza este responsabila de indeplinirea obligatiilor prevazute in prezenta directiva in ceea ce priveste partile pe care le realizeaza ea insasi, cum ar fi:

a)atribuirea unui contract in cadrul unui sistem dinamic de achizitii, care este administrat de catre un organism central de achizitie;

b)efectuarea unei reluari a competitiei in cadrul unui acord-cadru care a fost incheiat de catre un organism central de achizitie;

c)stabilirea, in conformitate cu articolul 33 alineatul (4) litera (a) sau (b), a operatorilor economici, parte la acordul-cadru, care indeplinesc o anumita sarcina in cadrul unui acord-cadru care a fost incheiat de catre un organism central de achizitie.

(3)Toate procedurile de achizitie desfasurate de un organism central de achizitie trebuie efectuate folosind mijloace electronice de comunicare, in conformitate cu cerintele stabilite la articolul 22.

(4)Autoritatile contractante pot atribui, fara aplicarea procedurilor prevazute in prezenta directiva, un contract de achizitii publice de servicii pentru furnizarea de activitati de achizitie centralizate unui organism central de achizitie.

Astfel de contracte de achizitii publice de servicii pot include, de asemenea, furnizarea de activitati de achizitie auxiliare.

Art. 38: Achizitii comune ocazionale

(1)Doua sau mai multe autoritati contractante pot conveni sa efectueze anumite achizitii specifice in comun.

(2)In cazul in care o procedura de achizitii publice este efectuata in intregime in comun, in numele si in contul tuturor autoritatilor contractante in cauza, acestea sunt responsabile in mod solidar pentru indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul prezentei directive. Aceasta dispozitie se aplica, de asemenea, in cazurile in care o autoritate contractanta gestioneaza procedura, actionând in nume propriu si in numele celorlalte autoritati contractante in cauza.

In cazul in care o procedura de achizitii publice nu este efectuata in intregime in numele si in contul autoritatilor contractante in cauza, acestea sunt responsabile solidar numai cu privire la partile efectuate in comun. Fiecare autoritate contractanta este unica responsabila de indeplinirea obligatiilor sale in temeiul prezentei directive, in ceea ce priveste partile pe care le realizeaza, in nume si in cont propriu.

Art. 39: Achizitii care implica autoritati contractante din state membre diferite

(1)Fara a aduce atingere dispozitiilor de la articolul 12, autoritatile contractante din state membre diferite pot actiona in comun pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prin intermediul unuia dintre mijloacele prevazute in prezentul articol.

Autoritatile contractante nu folosesc mijloacele prevazute de prezentul articol in scopul evitarii aplicarii dispozitiilor obligatorii de drept public in conformitate cu dreptul Uniunii care li se aplica in statul lor membru.

(2)Un stat membru nu interzice autoritatilor sale contractante sa utilizeze activitatile de achizitie centralizate oferite de organismele centrale de achizitie situate in alt stat membru.

In ceea ce priveste activitatile de achizitie centralizate oferite de un organism central de achizitie situat in alt stat membru decât cel al autoritatii contractante, statele membre pot totusi alege sa precizeze ca autoritatile lor contractante pot utiliza doar activitatile de achizitie centralizate definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a) sau (b).

(3)Prestarea activitatilor de achizitie centralizate de catre un organism central de achizitie situat intr-un alt stat membru se efectueaza in conformitate cu dispozitiile de drept intern ale statului membru in care este situat organismul central de achizitie.

Dispozitiile de drept intern ale statului membru in care se afla organismul central de achizitie se aplica, de asemenea, urmatoarelor:

a)atribuirii unui contract in cadrul unui sistem dinamic de achizitii;

b)efectuarii unei reluari a competitiei in cadrul unui acord-cadru;

c)stabilirii, in conformitate cu articolul 33 alineatul (4) litera (a) sau (b), a operatorilor economici, parte la acordul-cadru, care indeplinesc o anumita sarcina.

(4)Mai multe autoritati contractante din state membre diferite pot sa atribuie in comun un contract de achizitie publica, sa incheie un acord-cadru sau sa administreze un sistem dinamic de achizitii. De asemenea, acestea pot, in limitele stabilite la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, sa atribuie contracte pe baza acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achizitii. Cu exceptia cazului in care elementele necesare au fost reglementate printr-un acord international incheiat intre statele membre in cauza, autoritatile contractante participante incheie un acord care stabileste:

a)responsabilitatile partilor si dispozitiile relevante de drept intern care rezulta;

b)organizarea interna a procedurii de achizitie, inclusiv gestionarea procedurii, distributia lucrarilor, produselor sau serviciilor care urmeaza sa fie achizitionate si incheierea contractelor.

O autoritate contractanta participanta isi indeplineste obligatiile in temeiul prezentei directive in cazul in care achizitioneaza lucrari, produse sau servicii de la o autoritate contractanta care este responsabila de procedura de achizitie. In momentul stabilirii responsabilitatilor si a dreptului intern aplicabil in conformitate cu litera (a), autoritatile contractante participante pot aloca responsabilitati specifice intre ele si pot stabili dispozitiile aplicabile din legislatia nationala a oricaruia dintre statele lor membre respective. Alocarea responsabilitatilor si dreptul intern aplicabil se mentioneaza in documentele achizitiei pentru contractele de achizitii publice atribuite in comun.

(5)In cazul in care mai multe autoritati contractante din state membre diferite au infiintat o entitate comuna, inclusiv o grupare europeana de cooperare teritoriala in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European si al Consiliului (¹) sau alte entitati infiintate in temeiul dreptului Uniunii, autoritatile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entitatii comune, asupra aplicarii normelor in materie de achizitii publice ale unuia dintre urmatoarele state membre:

(¹)Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

a)dispozitiile de drept intern ale statului membru in care entitatea comuna isi are sediul social;

b)dispozitiile de drept intern ale statului membru in care entitatea comuna isi desfasoara activitatile.

Acordul mentionat la primul paragraf se poate aplica pe o perioada nedeterminata, atunci când este integrat in actul constitutiv al entitatii comune, sau poate fi limitat la o anumita perioada de timp, la anumite tipuri de contracte sau la una sau mai multe atribuiri de contracte individuale.

CAPITOLUL III: Desfasurarea procedurii

Sectiunea 1: Pregatire

Art. 40: Consultari preliminare ale pietei

Inainte de a lansa o procedura de achizitie, autoritatile contractante pot desfasura consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei si pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele si cerintele lor in materie de achizitii.

In acest scop, autoritatile contractante pot, de exemplu, sa solicite sau sa accepte consultanta de la autoritati sau experti independenti sau de la participanti la piata. Respectiva consultanta poate fi utilizata la planificarea si desfasurarea procedurii de achizitii publice, cu conditia ca o astfel de consultanta sa nu aiba ca efect denaturarea concurentei si sa nu duca la o incalcare a principiilor nediscriminarii si transparentei.

Art. 41: Implicarea prealabila a candidatilor sau a ofertantilor

In cazul in care un candidat sau un ofertant sau o entitate legata de un candidat sau de un ofertant a oferit consultanta autoritatii contractante, in conformitate sau nu cu articolul 40, sau a participat la pregatirea procedurii de achizitie, autoritatea contractanta trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca participarea respectivului candidat sau ofertant nu denatureaza concurenta.

Astfel de masuri includ comunicarea catre ceilalti candidati si ofertanti a informatiilor relevante care au fost transmise in contextul participarii candidatului sau ofertantului la pregatirea procedurii de achizitie sau care decurg din aceasta participare si stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul in cauza este exclus din cadrul procedurii numai daca nu exista niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalitatii de tratament.

Inainte de orice astfel de excludere, candidatii sau ofertantii trebuie sa fi avut posibilitatea de a demonstra ca implicarea lor in pregatirea procedurii de achizitie nu poate denatura concurenta. Masurile adoptate trebuie documentate in raportul individual prevazut la articolul 84.

Art. 42: Specificatii tehnice

(1)Specificatiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VII sunt stabilite in documentele achizitiei. Specificatia tehnica descrie caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca lucrarile, serviciile sau produsele.

(la data 27-iun-2019 Art. 42, alin. (1) din titlul II, capitolul III, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din anexa I din Directiva 882/17-apr-2019 )

Caracteristicile respective se pot referi, de asemenea, la procesul sau metoda specifica de productie sau de executie a lucrarilor, furnizare a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau la un proces specific pentru o alta etapa a ciclului de viata al acestora chiar si in cazul in care astfel de factori nu fac parte din structura lor materiala, cu conditia sa aiba legatura cu obiectul contractului si sa fie proportionale cu valoarea si obiectivele acestuia.

Specificatiile tehnice pot preciza totodata daca va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuala.

Pentru toate achizitiile destinate utilizarii de catre persoane fizice, indiferent daca este vorba de publicul larg sau de personalul autoritatii contractante, aceste specificatii tehnice se redacteaza, cu exceptia cazurilor bine justificate, astfel incât sa ia in considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilitati sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

In cazul in care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerinte de accesibilitate obligatorii, specificatiile tehnice se definesc, in ceea ce priveste criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilitati sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la acestea.

(2)Specificatiile tehnice permit accesul egal al operatorilor economici la procedura de achizitie si nu au efectul de a crea obstacole nejustificate in calea deschiderii catre concurenta a achizitiilor publice.

(3)Fara a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel national, in masura in care sunt compatibile cu legislatia Uniunii, specificatiile tehnice se formuleaza in unul dintre urmatoarele moduri:

a)in termeni de performante sau de cerinte functionale, incluzând caracteristici de mediu, cu conditia ca parametrii sa fie suficient de exacti pentru ca ofertantii sa poata stabili obiectul contractului si pentru ca autoritatile contractante sa poata atribui contractul;

b)facând trimitere la specificatii tehnice si, in ordinea preferintei, la standardele nationale care transpun standarde europene, la evaluari tehnice europene, specificatii tehnice comune, standarde internationale, alte sisteme de referinta tehnice instituite de catre organismele de standardizare europene sau – in lipsa oricarora dintre acestea – la standarde nationale, la agremente tehnice nationale sau specificatii tehnice nationale referitoare la proiectarea, calcularea si executia lucrarilor si la utilizarea produselor; fiecare trimitere este insotita de mentiunea „sau echivalent”;

c)in termeni de performante sau de cerinte functionale, prevazute la litera (a), facând trimitere la specificatiile tehnice mentionate la litera (b) ca mijloc de prezumtie a conformitatii cu respectivele performante sau cerinte functionale;

d)facând trimitere la specificatiile tehnice mentionate la litera (b) pentru unele caracteristici si facând trimitere la performantele sau cerintele functionale mentionate la litera (a) pentru alte caracteristici.

(4)Cu exceptia cazului in care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificatiile tehnice nu precizeaza un anumit producator, o anumita origine sau un anumit procedeu care caracterizeaza produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, si nici nu se refera la o marca, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o productie specifica, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor intreprinderi sau produse. Aceasta mentiune sau trimitere este autorizata, cu titlu exceptional, in cazul in care nu este posibila o descriere suficient de exacta si de inteligibila a obiectului contractului in conformitate cu alineatul (3). Mentiunea sau trimiterea respectiva este insotita de cuvintele „sau echivalent”.

(5)In cazul in care o autoritate contractanta utilizeaza optiunea de a face trimitere la specificatiile tehnice mentionate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu respinge o oferta pe motiv ca lucrarile, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificatiile tehnice la care se face trimitere, daca ofertantul dovedeste in oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de proba prevazute la articolul 44, ca solutiile propuse indeplinesc intr-un mod echivalent cerintele definite in specificatiile tehnice.

(6)In cazul in care o autoritate contractanta utilizeaza optiunea prevazuta la alineatul (3) litera (a) de a formula specificatiile tehnice in termeni de performante sau cerinte functionale, aceasta nu respinge o oferta de lucrari, produse sau servicii conforme cu un standard national care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificatie tehnica comuna, cu un standard international sau cu un sistem tehnic de referinta elaborat de un organism european de standardizare, daca aceste specificatii vizeaza performantele sau cerintele functionale pe care le-a impus autoritatea respectiva.

In oferta sa, ofertantul dovedeste, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele mentionate la articolul 44, ca lucrarile, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac performantele sau cerintele functionale impuse de autoritatea contractanta.

Art. 43: Etichete

(1)In cazul in care intentioneaza sa achizitioneze lucrari, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de alta natura, autoritatile contractante pot solicita in specificatiile tehnice, criteriile de atribuire sau conditiile de executare a contractului o eticheta specifica drept dovada ca lucrarile, serviciile sau produsele corespund cerintelor solicitate, daca toate conditiile de mai jos sunt indeplinite:

a)cerintele etichetei se refera numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului si sunt adecvate pentru a defini caracteristicile lucrarilor, produselor sau serviciilor care fac obiectul contractului;

b)cerintele etichetei se bazeaza pe criterii nediscriminatorii si verificabile in mod obiectiv;

c)etichetele sunt create printr-o procedura deschisa si transparenta, in cadrul careia pot participa toate partile interesate relevante, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, parteneri sociali, producatori, distribuitori si organizatii neguvernamentale;

d)etichetele sunt accesibile tuturor partilor interesate;

e)cerintele etichetei sunt stabilite de o terta parte asupra careia operatorul economic care solicita acordarea etichetei nu poate exercita o influenta decisiva.

In cazul in care nu impun ca lucrarile, produsele sau serviciile sa indeplineasca toate cerintele etichetei, autoritatile contractante precizeaza cerintele etichetei la care se face trimitere.

Autoritatile contractante care impun o eticheta specifica accepta toate etichetele care confirma ca lucrarile, produsele sau serviciile indeplinesc cerinte echivalente.

In cazul in care se poate demonstra ca un operator economic nu are nicio posibilitate de a obtine eticheta specifica indicata de autoritatea contractanta sau o eticheta echivalenta in termenele stabilite din motive care nu ii sunt imputabile, autoritatea contractanta accepta si alte mijloace de proba adecvate care pot include un dosar tehnic al fabricantului, cu conditia ca operatorul economic in cauza sa demonstreze ca lucrarile, produsele sau serviciile pe care urmeaza sa le furnizeze indeplinesc cerintele etichetei specifice sau cerintele specifice indicate de autoritatea contractanta.

(2)In cazul in care o eticheta indeplineste conditiile prevazute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) si (e), dar stabileste si cerinte care nu au legatura cu obiectul contractului, autoritatile contractante nu solicita eticheta ca atare, ci pot defini specificatiile tehnice prin referire la specificatiile detaliate ale etichetei respective, sau, daca este necesar, la partile acestora care sunt legate de obiectul contractului si sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Art. 44: Rapoarte de incercare, certificare si alte mijloace de proba

(1)Autoritatile contractante pot impune operatorilor economici obligatia de a furniza un raport de incercare de la un organism de evaluare a conformitatii sau un certificat eliberat de catre un astfel de organism drept mijloc de proba care sa ateste conformitatea cu cerintele sau criteriile stabilite in specificatiile tehnice, criteriile de atribuire sau conditiile de executare a contractului.

Atunci când solicita prezentarea unor certificate intocmite de un organism specific de evaluare a conformitatii, autoritatile contractante accepta si certificatele emise de alte organisme echivalente de evaluare a conformitatii.

In sensul prezentului alineat, un organism de evaluare a conformitatii inseamna un organism care efectueaza activitati de evaluare a conformitatii, inclusiv etalonare, incercare, certificare si inspectie acreditat in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului (¹).

(¹)Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerintelor de acreditare si de supraveghere a pietei in ceea ce priveste comercializarea produselor si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(2)Autoritatile contractante accepta si alte mijloace de proba adecvate decât cele mentionate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producatorului, in cazul in care operatorul economic in cauza nu are acces la certificatele sau rapoartele de incercare mentionate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obtine in termenele stabilite, cu conditia ca lipsa accesului sa nu poata fi atribuita operatorului economic in cauza si cu conditia ca operatorul economic in cauza sa dovedeasca ca lucrarile, iar operatorul economic in cauza dovedeste ca produsele sau serviciile furnizate de el indeplinesc cerintele sau criteriile care figureaza in specificatiile tehnice, in criteriile de atribuire sau in conditiile de executare a contractului.

(3)Statele membre pun la dispozitia altor state membre, la cerere, toate informatiile referitoare la probele si documentele depuse in conformitate cu articolul 42 alineatul (6), articolul 43 si alineatele (1) si (2) din prezentul articol. Autoritatile competente din statul membru de stabilire al operatorului economic comunica respectivele informatii in conformitate cu articolul 86.

Art. 45: Variante

(1)Autoritatile contractante pot autoriza ofertantii sau le pot solicita acestora sa depuna variante. Ele indica in anuntul de participare sau, daca se utilizeaza un anunt de intentie ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare, in invitatia pentru confirmarea interesului, daca autorizeaza sau nu variantele, precum si daca necesita sau nu variantele respective. Variantele nu se autorizeaza in lipsa unei astfel de mentiuni. Variantele se leaga de obiectul contractului.

(2)Autoritatile contractante care autorizeaza sau care solicita variantele mentioneaza in documentele achizitiei cerintele minime pe care ar trebui sa le respecte aceste variante, precum si eventualele cerinte specifice pentru prezentarea acestora, in special daca variantele pot fi depuse numai in cazul in care a fost depusa si o oferta, care nu este o varianta. Ele se asigura totodata ca criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât in cazul variantelor care indeplinesc aceste cerinte minime, cât si in cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

(3)Numai variantele care indeplinesc cerintele minime impuse de catre autoritatile contractante sunt luate in considerare.

In cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achizitii publice de produse sau de servicii, autoritatile contractante care au autorizat sau au solicitat utilizarea variantelor nu resping o varianta din simplul motiv ca ar conduce, daca ar fi selectata, fie la un contract de achizitii publice de servicii in locul unui contract de achizitii publice de produse, fie la un contract de achizitii publice de produse in locul unui contract de achizitii publice de servicii.

Art. 46: Impartirea contractelor pe loturi

(1)Autoritatile contractante pot decide sa atribuie un contract sub forma de loturi separate si pot stabili dimensiunea si obiectul unor astfel de loturi.

Cu exceptia respectarii contractelor a caror diviziune este obligatorie in conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, autoritatile contractante indica principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face impartirea pe loturi, care se include in documentele achizitiei sau in raportul individual mentionat la articolul 84.

(2)Autoritatile contractante precizeaza, in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului, daca ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile.

Autoritatile contractante pot, chiar si atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, sa limiteze numarul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu conditia ca numarul maxim de loturi pentru fiecare ofertant sa fie indicat in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului. Autoritatile contractante indica in documentele achizitiei criteriile sau normele obiective si nediscriminatorii pe care intentioneaza sa le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, in cazul in care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea catre un ofertant a unui numar de loturi mai mare decât numarul maxim.

(3)Statele membre pot sa prevada ca, in cazul in care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiasi ofertant, autoritatile contractante pot atribui contracte care combina mai multe sau toate loturile, in cazul in care acestea au precizat in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului ca isi rezerva posibilitatea de a face acest lucru si indica loturile sau grupurile de loturi care pot fi combinate.

(4)Statele membre pot aplica alineatul (1) al doilea paragraf facând obligatorie atribuirea contractelor sub forma de loturi separate in temeiul anumitor conditii care urmeaza sa fie specificate in conformitate cu dreptul lor intern si având in vedere dreptul Uniunii. In aceste conditii, se aplica alineatul (2) primul paragraf si, dupa caz, alineatul (3).

Art. 47: Stabilirea termenelor

(1)Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor si a cererilor de participare, autoritatile contractante tin seama de complexitatea contractului si de timpul necesar pentru pregatirea ofertelor, fara a aduce atingere termenelor minime prevazute la articolele 27-31.

(2)In cazul in care ofertele pot fi facute numai dupa o vizita la fata locului sau dupa inspectarea la fata locului a documentelor aflate la baza documentelor achizitiei, termenele pentru primirea ofertelor, care vor fi mai mari decât termenele minime prevazute la articolele 27-31, se stabilesc astfel incât toti operatorii economici interesati sa aiba cunostinta de toate informatiile necesare pentru prezentarea ofertelor.

(3)Autoritatile contractante prelungesc termenele pentru primirea ofertelor, astfel incât toti operatorii economici interesati sa poata avea cunostinta de toate informatiile necesare pentru prezentarea ofertelor, in urmatoarele cazuri:

a)atunci când, din indiferent ce motiv, informatiile suplimentare nu se transmit cu cel putin sase zile inainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, desi au fost solicitate de operatorul economic in timp util. In cazul unei proceduri accelerate, mentionate la articolul 27 alineatul (3) si la articolul 28 alineatul (6), aceasta perioada este de patru zile;

b)in cazul in care se modifica semnificativ documentele achizitiei.

Durata prelungirii este proportionala cu importanta informatiilor sau a modificarii.

In cazul in care informatiile suplimentare nu au fost solicitate in timp util sau importanta lor in vederea pregatirii ofertelor reprezentative este nesemnificativa, autoritatile contractante nu sunt obligate sa prelungeasca termenele.

Sectiunea 2: Publicare si transparenta

Art. 48: Anunturi de intentie

(1)Autoritatile contractante isi pot face cunoscute intentiile cu privire la achizitiile planificate prin publicarea unui anunt de intentie. Anunturile respective contin informatiile prevazute in anexa V partea B sectiunea I. Ele se publica fie de catre Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, fie de catre autoritatile contractante pe profilul lor de cumparator, in conformitate cu anexa VIII punctul 2 litera (b). In cazul in care anuntul de intentie este publicat de catre autoritatile contractante pe profilul lor de cumparator, acestea notifica publicarea pe profilul lor de cumparator catre Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene in conformitate cu anexa VIII. Anunturile respective contin informatiile prevazute in anexa V partea A.

(2)Pentru procedurile restrânse si procedurile competitive cu negociere, autoritatile contractante regionale si locale pot utiliza un anunt de intentie ca invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, in conformitate cu articolul 26 alineatul (5), cu conditia ca anuntul sa indeplineasca toate conditiile urmatoare:

a)sa se refere in mod specific la produsele, lucrarile sau serviciile care vor face obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit;

b)sa mentioneze ca atribuirea contractului se va face prin procedura restrânsa sau prin procedura competitiva cu negociere, fara publicarea ulterioara a unei invitatii la procedura concurentiala de ofertare, si sa ii invite pe operatorii economici interesati sa isi exprime interesul in scris;

c)sa contina, in plus fata de informatiile prevazute in anexa V partea B sectiunea I, informatiile prevazute in anexa V partea B sectiunea II;

d)sa fi fost trimis in vederea publicarii intr-o perioada cuprinsa intre 35 de zile si 12 luni inainte de data trimiterii invitatiei mentionate la articolul 54 alineatul (1).

Aceste anunturi nu se publica pe profilul de cumparator. Cu toate acestea, publicarea suplimentara la nivel national, in conformitate cu articolul 52, daca este cazul, poate fi realizata pe un profil de cumparator.

Perioada acoperita de anuntul de intentie este de maxim 12 luni de la data la care anuntul este transmis spre publicare. Cu toate acestea, in cazul contractelor de achizitii publice care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, anuntul de intentie mentionat la articolul 75 alineatul (1) litera (b) poate acoperi o perioada mai lunga de 12 luni.

Art. 49: Anunturile de participare

Anunturile de participare se utilizeaza ca mijloc de invitatie la procedura concurentiala de ofertare pentru toate procedurile, fara a aduce atingere articolului 26 alineatul (5) al doilea paragraf si articolului 32. Anunturile de participare contin informatiile prevazute in anexa V partea C si se publica in conformitate cu articolul 51.

Art. 50: Anunturile de atribuire a contractelor

(1)In termen de cel mult 30 de zile de la incheierea unui contract sau a unui acord-cadru, care urmeaza deciziei de atribuire sau de incheiere, autoritatile contractante trimit un anunt de atribuire privind rezultatele procedurii de achizitie.

Anunturile respective contin informatiile prevazute in anexa V partea D si se publica in conformitate cu articolul 51.

(2)In cazul in care invitatia la procedura concurentiala de ofertare pentru contractul in cauza a fost facuta sub forma unui anunt de intentie si autoritatea contractanta a hotarât ca nu va atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de anuntul de intentie, anuntul de atribuire a contractului contine o mentiune specifica in acest sens.

In cazul acordurilor-cadru incheiate in conformitate cu articolul 33, autoritatile contractante nu sunt obligate sa trimita un anunt privind rezultatele procedurii de achizitie pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru. Statele membre pot impune autoritatilor contractante sa grupeze trimestrial anunturile privind rezultatele procedurii de achizitie pentru contractele intemeiate pe acordul-cadru. In acest caz, autoritatile contractante trimit anunturile grupate in termen de 30 de zile de la incheierea fiecarui trimestru.

(3)Autoritatile contractante transmit un anunt de atribuire a contractului in termen de 30 de zile de la atribuirea fiecarui contract bazat pe un sistem dinamic de achizitii. Acestea pot grupa insa respectivele anunturi trimestrial. In acest caz, acestea trimit anunturile grupate in termen de 30 de zile de la incheierea fiecarui trimestru.

(4)Anumite informatii privind atribuirea contractului sau incheierea acordului-cadru pot sa nu fie publicate in cazul in care dezvaluirea lor ar impiedica aplicarea legii sau ar fi contrara in alt mod interesului public, sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurentei loiale intre operatorii economici.

Art. 51: Forma si modalitatile de publicare a anunturilor

(1)Anunturile mentionate la articolele 48, 49 si 50 includ informatiile prevazute in anexa V in formatul formularelor standard, inclusiv al formularelor standard de corrigendum.

Comisia stabileste formularele standard prin intermediul actelor de punere in aplicare. Respectivele acte de punere in aplicare se adopta in conformitate cu procedura de consultare mentionata la articolul 89 alineatul (2).

(2)Anunturile mentionate la articolele 48, 49 si 50 se elaboreaza, se transmit prin mijloace electronice Oficiului pentru Publicatii al Uniunii Europene si se publica in conformitate cu anexa VIII. Anunturile se publica in termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii. Costurile de publicare a anunturilor de catre Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene sunt suportate de Uniune.

(3)Anunturile mentionate la articolele 48, 49 si 50 se publica integral in limba (limbile) oficiala (oficiale) ale institutiilor Uniunii aleasa (alese) de autoritatea contractanta. Aceasta versiune lingvistica sau aceste versiuni lingvistice este singura autentica (sunt singurele autentice). Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunt se publica in celelalte limbi oficiale ale institutiilor Uniunii.

(4)Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene se asigura ca textul integral si rezumatul anunturilor de intentie mentionate la articolul 48 alineatul (2) si ale invitatiilor la proceduri concurentiale de ofertare care prevad un sistem dinamic de achizitii, astfel cum este prevazut la articolul 34 alineatul (4) litera (a), continua sa fie publicate:

a)in cazul anunturilor de intentie, timp de 12 luni sau pâna la primirea unui anunt de atribuire a contractului, conform dispozitiilor de la articolul 50, care sa indice ca nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitatia la procedura concurentiala de ofertare. Cu toate acestea, in cazul contractelor de achizitii publice care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, anuntul de intentie mentionat la articolul 75 alineatul (1) litera (b) continua sa fie publicat pâna la sfârsitul perioadei sale de valabilitate indicata initial sau pâna la primirea unui anunt de atribuire a contractului, conform dispozitiilor de la articolul 50, care sa indice ca nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de invitatia la procedura concurentiala de ofertare;

b)in cazul invitatiilor la proceduri concurentiale de ofertare care prevad instituirea unui sistem dinamic de achizitii, pe durata perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achizitii.

(5)Autoritatile contractante sunt in masura sa prezinte dovedeasca data trimiterii anunturilor.

Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene ii transmite autoritatii contractante o confirmare de primire a anuntului si de publicare a informatiilor trimise, mentionând data publicarii. Aceasta confirmare constituie dovada publicarii.

(6)Autoritatile contractante pot publica anunturi privind contracte de achizitii publice a caror publicare nu este obligatorie in temeiul prezentei directive, cu conditia ca aceste anunturi sa fie transmise Oficiului pentru Publicatii al Uniunii Europene prin mijloace electronice, in conformitate cu formatul si modalitatile de transmitere indicate in anexa VIII.

Art. 52: Publicarea la nivel national

(1)Anunturile prevazute la articolele 48, 49 si 50 si informatiile pe care le contin nu se publica la nivel national inainte de publicarea in conformitate cu articolul 51. Cu toate acestea, publicarea se poate face in orice caz la nivel national atunci când autoritatile contractante nu au fost notificate cu privire la publicare in termen de 48 de ore de la confirmarea primirii anuntului in conformitate cu articolul 51.

(2)Anunturile publicate la nivel national nu cuprind alte informatii decât cele incluse in anunturile trimise Oficiului pentru Publicatii al Uniunii Europene sau publicate pe un profil de cumparator, dar mentioneaza data la care anuntul a fost trimis Oficiului pentru Publicatii al Uniunii Europene sau data publicarii acestuia pe profilul cumparatorului.

(3)Anunturile de intentie nu se publica pe un profil de cumparator inainte de transmiterea catre Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene a anuntului privind publicarea lor in aceasta forma. Ele mentioneaza data acestei trimiteri.

Art. 53: Disponibilitatea in format electronic a documentelor achizitiei

(1)Autoritatile contractante ofera acces liber, direct, total si gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achizitiei de la data publicarii unui anunt in conformitate cu articolul 51 sau de la data la care a fost trimisa o invitatie pentru confirmarea interesului. Textul anuntului sau al invitatiei pentru confirmarea interesului specifica adresa de internet la care sunt disponibile documentele achizitiei.

In cazul in care nu poate fi oferit acces liber, direct, total si gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achizitiei, dintr-unul dintre motivele prevazute la articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf, autoritatile contractante pot indica in anunt sau in invitatia pentru confirmarea interesului ca documentele achizitiei in cauza vor fi transmise prin alte mijloace decât mijloace electronice, in conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. In acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeste cu cinci zile, cu exceptia cazurilor de urgenta demonstrate in mod corespunzator mentionate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) si articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

In cazul in care nu poate fi oferit acces liber, direct, total si gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achizitiei, deoarece autoritatile contractante intentioneaza sa aplice articolul 21 alineatul (2) din prezenta directiva, acestea indica in anunt sau in invitatia pentru confirmarea interesului ce masuri menite sa protejeze natura confidentiala a informatiilor solicita si modul in care se poate obtine accesul la documentele in cauza. In acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeste cu cinci zile, cu exceptia cazurilor de urgenta demonstrate in mod corespunzator mentionate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) si articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

(2)Cu conditia sa fi fost solicitate in timp util, autoritatile contractante furnizeaza cu cel putin sase zile inainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor tuturor ofertantilor care participa la procedura de achizitie informatii suplimentare privind caietul de sarcini si orice documente suplimentare. In cazul unei proceduri accelerate, mentionate la articolul 27 alineatul (3) si la articolul 28 alineatul (6), aceasta perioada este de patru zile.

Art. 54: Invitatiile catre candidati

(1)In cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare si al procedurilor competitive cu negociere, autoritatile contractante invita simultan si in scris candidatii selectati sa isi depuna ofertele sau, in cazul dialogului competitiv, sa participe la dialog.

In cazul in care se utilizeaza un anunt de intentie ca invitatie la procedura concurentiala de ofertare, in conformitate cu articolul 48 alineatul (2), autoritatile contractante ii invita simultan si in scris pe operatorii economici care si-au exprimat interesul sa confirme mentinerea in continuare a acestui interes.

(2)Invitatiile mentionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ o trimitere la adresa electronica unde au fost puse la dispozitie direct, prin mijloace electronice, documentele achizitiei. Invitatiile sunt insotite de documentele achizitiei, in cazul in care aceste documente nu au facut obiectul accesului liber, direct, total si gratuit, din motivele prevazute la articolul 53 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf, si nu au fost deja puse la dispozitie in alt mod. In plus, invitatiile mentionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ informatiile prevazute in anexa IX.

Art. 55: Informarea candidatilor si a ofertantilor

(1)Autoritatile contractante informeaza cât mai curând posibil pe fiecare candidat si ofertant cu privire la deciziile luate in ceea ce priveste incheierea unui acord-cadru, atribuirea contractului sau admiterea intr-un sistem dinamic de achizitii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricarei decizii de a nu incheia un acord-cadru, de a nu atribui un contract pentru care s-a lansat o invitatie la procedura concurentiala de ofertare, de a reia procedura ori de a nu implementa un sistem dinamic de achizitii.

(2)La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autoritatile contractante, cât mai curând posibil si in orice caz in termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunica:

a)fiecarui candidat respins, motivele respingerii cererii de participare;

b)fiecarui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, in cazurile prevazute la articolul 42 alineatele (5) si (6), motivele deciziei de neechivalare sau motivele deciziei conform careia lucrarile, produsele sau serviciile nu corespund cerintelor functionale sau de performanta;

c)fiecarui ofertant care a prezentat o oferta admisibila, caracteristicile si avantajele relative ale ofertei selectate, precum si numele ofertantului câstigator sau al partilor la acordul-cadru;

d)fiecarui ofertant care a facut o oferta admisibila, informatii referitoare la desfasurarea si progresul negocierilor si al dialogului cu ofertantii.

(3)Autoritatile contractante pot decide sa nu comunice anumite informatii prevazute la alineatele (1) si (2) privind atribuirea contractului, incheierea acordului-cadru sau admiterea intr-un sistem dinamic de achizitii, in cazul in care dezvaluirea respectivelor informatii ar impiedica asigurarea aplicarea legii sau ar fi contrara interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar aduce atingere concurentei loiale dintre operatorii economici.

Sectiunea 3: Selectia participantilor si atribuirea contractelor

Subsectiunea 0:

Art. 56: Principii generale

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevazute in conformitate cu articolele 67-69, sub rezerva verificarii de catre autoritatea contractanta, in conformitate cu articolele 5961, a indeplinirii tuturor urmatoarelor conditii:

a)oferta este conforma cu cerintele, conditiile si criteriile stabilite in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului si in documentele achizitiei, tinând cont, dupa caz, de dispozitiile de la articolul 45;

b)oferta a fost prezentata de un ofertant care nu este exclus in conformitate cu articolul 57 si care indeplineste criteriile de selectie prevazute de autoritatea contractanta in conformitate cu articolul 58 si, daca este cazul, regulile si criteriile nediscriminatorii mentionate la articolul 65.

Autoritatile contractante pot decide sa nu atribuie un contract ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, daca stabilesc ca oferta nu este conforma cu obligatiile aplicabile mentionate la articolul 18 alineatul (2).

(2)In cazul procedurilor deschise, autoritatile contractante pot decide sa examineze ofertele inainte de a verifica absenta motivelor de excludere si indeplinirea criteriilor de selectie in conformitate cu articolele 57-64. Atunci când fac uz de aceasta posibilitate, acestea se asigura ca verificarea lipsei motivelor de excludere si a indeplinirii criteriilor de selectie se realizeaza in mod impartial si transparent, astfel incât sa nu se atribuie contracte unui ofertant care ar fi trebuit exclus in conformitate cu articolul 57 sau care nu indeplineste criteriile de selectie stabilite de autoritatea contractanta.

Statele membre pot exclude utilizarea procedurii de la primul paragraf pentru anumite tipuri de achizitii publice sau circumstante specifice sau pot sa o limiteze la aceasta.

(3)In cazul in care informatiile sau documentele care trebuie depuse de catre operatorii economici sunt sau par a fi incomplete sau eronate, sau in cazul in care lipsesc anumite documente, autoritatile contractante pot, cu exceptia unor dispozitii contrare din dreptul intern de punere in aplicare a prezentei directive, sa solicite operatorilor economici in cauza sa prezinte, sa suplimenteze, sa clarifice sau sa completeze informatiile sau documentele relevante intr-un termen adecvat, cu conditia ca astfel de solicitari sa fie realizate respectând pe deplin principiile egalitatii de tratament si transparentei.

(4)Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 pentru modificarea listei din anexa X, in cazul in care acest lucru este necesar, in vederea adaugarii noilor acorduri internationale care au fost ratificate de toate statele membre sau in cazul in care acordurile internationale existente mentionate nu mai sunt ratificate de catre toate statele membre sau sunt in vreun fel modificate, de exemplu in ceea ce priveste domeniul de aplicare, continutul sau denumirea.

Subsectiunea 1: Criterii de selectie calitativa

Art. 57: Motive de excludere

(1)Autoritatile contractante exclud un operator economic de la participarea la o procedura de achizitii publice in cazul in care au stabilit, prin verificare in conformitate cu articolele 59, 60 si 61, sau au cunostinta in alt mod ca operatorul economic respectiv a facut obiectul unei condamnari pronuntate printr-o hotarâre definitiva, pentru unul dintre urmatoarele motive:

a)participarea la o organizatie criminala, in sensul articolului 2 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului (¹);

(¹)Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta impotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42).

b)coruptie, asa cum este definita la articolul 3 din Conventia privind lupta impotriva coruptiei care implica functionari ai Comunitatilor Europene sau functionari ai statelor membre ale Uniunii Europene (²) si la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (³), sau asa cum este definita in legislatia interna a autoritatii contractante sau a operatorului economic;

(²)JO C 195, 25.6.1997, p. 1.

(³)Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea coruptiei in sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).

c)frauda, in sensul articolului 1 din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene (⁴);

(⁴)JO C 316, 27.11.1995, p. 48.

d)infractiuni teroriste sau infractiuni legate de activitatile teroriste, asa cum sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului (⁵), sau instigare, complicitate sau tentativa de a savârsi o infractiune, in sensul articolului 4 din respectiva decizie-cadru;

(⁵)Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului (JO L 164, 22.6.2002, p. 3).

e)spalare de bani sau finantarea terorismului, asa cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului (⁶);

(⁶)Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

f)exploatarea prin munca a copiilor si alte forme de trafic de persoane, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European si a Consiliului (⁷).

(⁷)Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si protejarea victimelor acestuia, precum si de inlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).

Obligatia de a exclude un operator economic se aplica si in cazul in care persoana condamnata printr-o hotarâre definitiva este membru al organismului de administrare, de conducere sau de control al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control in cadrul acestuia.

(2)Un operator economic este exclus de la participarea la o procedura de achizitie publica in cazul in care autoritatea contractanta are cunostinta de faptul ca operatorul economic si-a incalcat obligatiile privind plata impozitelor sau a contributiilor la asigurarile sociale si in cazul in care acest lucru a fost stabilit printr-o hotarâre judecatoreasca sau decizie administrativa având caracter definitiv si obligatoriu, in conformitate cu dispozitiile legale ale tarii in care acesta este stabilit sau cu cele ale statului membru al autoritatii contractante.

In plus, autoritatile contractante pot exclude sau li se poate solicita de catre statele membre sa excluda de la participarea la o procedura de achizitie un operator economic in cazul in care autoritatea contractanta poate demonstra prin orice mijloace adecvate ca operatorul economic si-a incalcat obligatiile privind plata impozitelor sau a contributiilor la asigurarile sociale.

Prezentul alineat nu se mai aplica in cazul in care operatorul economic si-a indeplinit obligatiile platind impozitele sau contributiile la asigurarile sociale datorate sau incheind un aranjament cu caracter obligatoriu in vederea platii acestora, inclusiv, dupa caz, a eventualelor dobânzi acumulate sau a amenzilor.

(3)Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie prevazuta la alineatele (1) si (2), in mod exceptional, pentru cerinte imperative de interes public, precum sanatatea publica sau protectia mediului.

Statele membre pot prevedea, de asemenea, o derogare de la excluderea obligatorie prevazuta la alineatul (2) in cazul in care o excludere ar fi in mod evident disproportionata, mai ales atunci când sunt neplatite doar sume minore din impozite sau contributii la asigurarile sociale sau atunci când operatorul economic a fost informat cu privire la suma exacta datorata in urma incalcarii obligatiilor sale legate de plata impozitelor sau a contributiilor la asigurarile sociale intr-un moment in care nu a avut posibilitatea sa ia masurile prevazute la alineatul (2) al treilea paragraf inainte de expirarea termenului pentru solicitarea participarii sau, in proceduri deschise, a termenului pentru depunerea ofertei.

(4)Autoritatile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora sa excluda de la participarea la o procedura de achizitie publica orice operator economic aflat in oricare din urmatoarele situatii:

a)in cazul in care autoritatea contractanta poate demonstra prin orice mijloc adecvat o incalcare a obligatiilor aplicabile mentionate la articolul 18 alineatul (2);

b)daca operatorul economic este in stare de faliment sau in situatie de insolventa sau de lichidare, de administrare judiciara, de concordat preventiv, de incetare a activitatii sau in orice alta situatie similara care rezulta in urma unei proceduri de aceeasi natura prevazute de legislatia si reglementarile nationale;

c)daca autoritatea contractanta poate demonstra prin mijloace adecvate ca operatorul economic se face vinovat de o abatere profesionala grava, care pune sub semnul intrebarii integritatea sa;

d)daca autoritatea contractanta are suficiente indicii plauzibile pentru a demonstra ca operatorul economic a incheiat cu alti operatori economici acorduri care vizeaza denaturarea concurentei;

e)daca un conflict de interese in sensul articolului 24 nu poate fi remediat efectiv prin alte masuri mai putin intruzive;

f)in cazul in care o denaturare a concurentei din cauza participarii anterioare a operatorilor economici la pregatirea procedurii de achizitii, astfel cum se mentioneaza la articolul 41, nu poate fi remediata prin alte masuri mai putin intruzive;

g)daca operatorul economic a dat dovada de deficiente semnificative sau persistente la indeplinirea unei cerinte de fond prevazute de un contract de achizitii publice anterior, de un contract anterior incheiat cu o entitate contractanta sau de un contract de concesiune anterior care au dus la incetarea anticipata a respectivului contract anterior, daune-interese sau alte sanctiuni comparabile;

h)in cazul in care operatorul economic s-a facut grav vinovat de declaratii false la furnizarea informatiilor necesare pentru verificarea absentei motivelor de excludere sau a indeplinirii criteriilor de selectie, nu a divulgat aceste informatii sau nu este in masura sa prezinte documentele justificative solicitate in conformitate cu articolul 59; sau

i)in cazul in care operatorul economic a incercat sa influenteze in mod nepermis procesul decizional al autoritatii contractante, sa obtina informatii confidentiale care i-ar putea conferi avantaje necuvenite in cadrul procedurii de achizitii publice sau sa furnizeze din neglijenta informatii false care pot avea o influenta semnificativa asupra deciziilor privind excluderea, selectia si atribuirea.

In pofida literei (b) de la primul paragraf, statele membre pot solicita sau pot dispune posibilitatea pentru autoritatea contractanta de a nu exclude un operator economic care se afla intr-una dintre situatiile mentionate la litera respectiva atunci când autoritatea contractanta a stabilit ca operatorul economic in cauza va fi capabil sa execute contractul, tinând cont de normele nationale aplicabile si de masurile privind continuarea activitatii in cazul situatiilor mentionate la litera (b).

(5)Autoritatile contractante exclud, in orice moment in cursul procedurii, un operator economic in cazul in care se constata ca acesta se afla, având in vedere faptele comise sau omise, fie inainte, fie in cursul procedurii, in una dintre situatiile mentionate la alineatele (1) si (2).

In orice moment in cursul procedurii, autoritatile contractante pot sa excluda sau statele membre le pot solicita sa excluda un operator economic in cazul in care se constata ca operatorul economic se afla, având in vedere faptele comise sau omise, fie inainte, fie in cursul procedurii, in una dintre situatiile mentionate la alineatul (4).

(6)Orice operator economic care se afla in una dintre situatiile mentionate la alineatele (1) si (4) poate furniza dovezi care sa arate ca masurile luate de operatorul economic sunt suficiente pentru a demonstra fiabilitatea acestuia, in ciuda existentei unui motiv relevant de excludere. Daca astfel de dovezi sunt considerate suficiente, operatorul economic in cauza nu este exclus de la procedura de achizitie.

In acest scop, operatorul economic dovedeste ca a platit sau s-a angajat sa plateasca o compensatie in ceea ce priveste eventualele prejudicii cauzate prin infractiune sau prin abatere, ca a clarificat complet faptele si imprejurarile, cooperând activ cu autoritatile insarcinate cu investigatia si ca a luat masuri concrete la nivel tehnic, organizational si in materie de personal, adecvate pentru a preveni orice noi infractiuni sau abateri.

Masurile luate de catre operatorii economici sunt evaluate tinând seama de gravitatea si de circumstantele particulare ale infractiunii sau ale abaterii. In cazul in care masurile sunt considerate insuficiente, operatorul economic primeste o expunere a motivelor respectivei decizii.

Un operator economic care a fost exclus prin hotarâre definitiva de la participarea la procedurile de achizitii publice sau de atribuire de concesiuni nu are dreptul sa faca uz de posibilitatea prevazuta in temeiul prezentului alineat in statele membre in care hotarârea produce efecte in timpul perioadei de excludere care rezulta din respectiva hotarâre.

(7)Prin intermediul unui act legislativ sau administrativ national si cu respectarea dreptului Uniunii, statele membre precizeaza conditiile de aplicare a prezentului articol. Acestea stabilesc, in special, perioada maxima de excludere daca operatorul economic nu ia niciun fel de masuri, astfel cum este prevazut la alineatul (6), pentru a-si demonstra fiabilitatea. In cazul in care perioada de excludere nu a fost stabilita prin hotarâre definitiva, respectiva perioada nu trebuie sa depaseasca cinci ani de la data condamnarii pronuntate prin hotarârea definitiva, in cazurile mentionate la alineatul (1), si trei ani de la data evenimentului relevant, in cazurile prevazute la alineatul (4).

Art. 58: Criterii de selectie

(1)Criteriile de selectie se pot referi la:

a)capacitatea de exercitare a activitatii profesionale;

b)situatia economica si financiara;

c)capacitatea tehnica si profesionala.

Autoritatile contractante pot impune operatorilor economici doar criteriile mentionate la alineatele (2), (3) si (4) drept cerinte de participare. Autoritatile contractante limiteaza eventualele cerinte de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta ca un candidat sau ofertant are capacitatea juridica si financiara si competentele tehnice si profesionale pentru a executa contractul care urmeaza sa fie atribuit. Toate cerintele trebuie sa aiba legatura cu obiectul contractului si sa fie proportionale cu acesta.

(2)In ceea ce priveste capacitatea de exercitare a activitatii profesionale, autoritatile contractante pot impune operatorilor economici obligatia de a fi inscrisi in unul dintre registrele profesionale sau comerciale din statul membru de stabilire, care figureaza in anexa XI sau de a se conforma oricaror cerinte stabilite in respectiva anexa.

Pentru procedurile de achizitii publice de servicii, in cazul in care operatorii economici au nevoie de o autorizatie speciala sau trebuie sa fie membri ai unei anumite organizatii pentru a putea presta serviciile in cauza in tara lor de origine, autoritatea contractanta le poate solicita sa demonstreze ca detin o astfel de autorizatie sau ca apartin unei astfel de organizatii.

(3)In ceea ce priveste situatia economica si financiara, autoritatile contractante pot impune cerinte care sa asigure faptul ca operatorii economici dispun de capacitatea economica si financiara necesare pentru a executa contractul. In acest scop, autoritatile contractante pot solicita, in special, ca operatorii economici sa aiba o cifra de afaceri anuala minima, inclusiv o anumita cifra de afaceri minima in domeniul la care se refera contractul. In plus, autoritatile contractante pot solicita ca operatorii economici sa furnizeze informatii privind evidentele lor anuale care sa arate, de exemplu, raportul intre active si pasive. Acestea pot solicita, de asemenea, o asigurare la nivel adecvat impotriva riscurilor profesionale.

Cifra de afaceri anuala minima impusa operatorilor economici nu depaseste de doua ori valoarea estimata a contractului, cu exceptia cazurilor bine justificate precum cele legate de riscurile speciale aferente naturii lucrarilor, a serviciilor sau a produselor. Autoritatea contractanta indica principalele motive pentru o astfel de cerinta in documentele achizitiei sau in raportul individual mentionat la articolul 84.

De exemplu, raportul intre active si pasive poate fi luat in considerare atunci când autoritatea contractanta precizeaza metodele si criteriile pentru aceasta luare in considerare in documentele achizitiei. Aceste metode si criterii sunt transparente, obiective si nediscriminatorii.

Atunci când un contract este impartit in loturi, prezentul articol se aplica pentru fiecare lot individual. Cu toate acestea, autoritatea contractanta poate stabili cifra de afaceri anuala minima impusa operatorilor economici cu referire la grupuri de loturi, in cazul in care ofertantului câstigator ii sunt atribuite mai multe loturi care trebuie executate in acelasi timp.

In cazul in care urmeaza sa se atribuie contracte bazate pe un acord-cadru in urma reluarii competitiei, cifra de afaceri anuala maxima mentionata la paragraful al doilea al acestui alineat se calculeaza in functie de dimensiunea maxima anticipata a contractelor specifice care vor fi executate in acelasi timp sau, daca aceasta nu este cunoscuta, pe baza valorii estimate a acordului-cadru. In cazul unor sisteme dinamice de achizitii, cifra de afaceri anuala maxima mentionata la al doilea paragraf se calculeaza pe baza dimensiunii maxime anticipate a contractelor specifice care urmeaza sa fie atribuite in cadrul sistemului respectiv.

(4)In ceea ce priveste capacitatea tehnica si profesionala, autoritatile contractante pot impune cerinte care sa asigure faptul ca operatorii economici detin experienta si resursele umane si tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzator.

Autoritatile contractante pot impune, in special, ca operatorii economici sa aiba un nivel suficient de experienta demonstrata prin referinte adecvate din cadrul contractelor executate in trecut. O autoritate contractanta poate presupune ca un operator economic nu detine capacitatile profesionale necesare in cazul in care autoritatea contractanta a constatat ca operatorul economic se afla intr-o situatie de conflict de interese care ar putea afecta in mod negativ executarea contractului.

In cazul procedurilor de achizitii publice de produse care necesita lucrari de amplasare sau instalare, servicii sau lucrari, capacitatea profesionala a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a executa instalatiile sau lucrarile poate fi evaluata in functie de aptitudinile, eficienta, experienta si fiabilitatea lor.

(5)Autoritatile contractante precizeaza conditiile impuse pentru participare, care pot fi exprimate ca niveluri minime de capacitate, impreuna cu mijloacele de proba corespunzatoare, in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului.

Art. 59: Documentul european de achizitie unic

(la data 26-ian-2016 Art. 59 din titlul II, capitolul III, sectiunea 3, subsectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din anexa 1 din Regulamentul 7/05-ian-2016 )

(1)La momentul depunerii cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatile contractante accepta documentul european de achizitie unic (DEAU), constând intr-o declaratie pe propria raspundere actualizata ca dovada preliminara in locul certificatelor eliberate de catre autoritatile publice sau de catre terte parti care confirma ca operatorul economic in cauza indeplineste oricare dintre urmatoarele conditii:

a)nu se afla in una dintre situatiile mentionate la articolul 57 in care operatorii economici sunt sau pot fi exclusi;

b)indeplineste criteriile de selectie relevante care au fost stabilite in conformitate cu articolul 58;

c)daca este cazul, respecta regulile si criteriile obiective care au fost stabilite in conformitate cu articolul 65.

In cazul in care operatorul economic se bazeaza pe capacitatile altor entitati, in conformitate cu articolul 63, DEAU include, de asemenea, informatiile mentionate la primul paragraf de la prezentul alineat cu privire la entitatile respective.

DEAU consta intr-o declaratie oficiala a operatorului economic, potrivit careia nu se aplica motivul relevant de excludere si/sau este indeplinit criteriul de selectie relevant, si furnizeaza informatiile relevante solicitate de catre autoritatea contractanta. Pe lânga acestea, DEAU identifica autoritatea publica sau partea terta responsabila cu intocmirea documentelor justificative si contine o declaratie oficiala care sa ateste ca operatorul economic va putea sa furnizeze, la cerere si fara intârziere, documentele justificative respective.

In cazul in care autoritatea contractanta poate obtine documentele justificative direct prin accesarea unei baze de date in conformitate cu alineatul (5), DEAU cuprinde, de asemenea, informatiile solicitate in acest scop, cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice data de identificare si, daca este cazul, declaratia necesara de acordare a consimtamântului.

Operatorii economici pot reutiliza un DEAU deja utilizat intr-o procedura de achizitii precedenta, cu conditia sa confirme ca informatiile cuprinse in acesta sunt in continuare corecte.

(2)DEAU se elaboreaza pe baza unui formular standard. Comisia stabileste respectivul formular standard prin intermediul actelor de punere in aplicare. Respectivele acte de punere in aplicare sunt adoptate in conformitate cu procedura de examinare mentionata la articolul 89 alineatul (3).

DEAU se elibereaza exclusiv in format electronic.

(3)In pofida articolului 92, Comisia revizuieste aplicarea practica DEAU, tinând seama de dezvoltarea tehnica a bazelor de date in statele membre, si prezinta un raport in acest sens Parlamentului European si Consiliului cel târziu la 18 aprilie 2017.

Acolo unde este cazul, Comisia prezinta propuneri de solutii de optimizare a accesului transfrontalier la astfel de baze de date si a utilizarii certificatelor si atestarilor pe piata interna.

(4)O autoritate contractanta poate cere ofertantilor si candidatilor, in orice moment in timpul procedurii, sa depuna toate sau o parte dintre documentele justificative daca acest lucru este necesar pentru a asigura desfasurarea corespunzatoare a procedurii.

Inainte de atribuirea contractului, cu exceptia situatiilor in care contractele se bazeaza pe acorduri-cadru, in cazul in care astfel de contracte sunt incheiate in conformitate cu articolul 33 alineatul (3) sau articolul 33 alineatul (4) litera (a), autoritatea contractanta ii solicita ofertantului caruia a decis sa ii atribuie contractul sa prezinte documente justificative actualizate, in conformitate cu articolul 60 si, dupa caz, cu articolul 62. Autoritatea contractanta poate invita operatorii economici sa completeze sau sa clarifice certificatele primite in temeiul articolelor 60 si 62.

(5)In pofida alineatului (4), operatorii economici nu sunt obligati sa prezinte documente justificative sau alte probe documentare in cazul in care si in masura in care autoritatea contractanta are posibilitatea de a obtine certificatele sau informatiile relevante direct prin accesarea unei baze de date nationale in orice stat membru, disponibila in mod gratuit, cum ar fi un registru national al achizitiilor publice, un dosar virtual al societatilor, un sistem electronic de stocare a documentelor sau un sistem de preselectie.

In pofida alineatului (4), operatorii economici nu sunt obligati sa prezinte documente justificative in cazul in care autoritatea contractanta care a atribuit contractul sau a incheiat acordul-cadru este deja in posesia documentelor respective.

In sensul primului paragraf, statele membre se asigura ca bazele de date care contin informatii pertinente privind operatorii economici si care pot fi consultate de catre autoritatile lor contractante pot fi, de asemenea, consultate, in aceleasi conditii, de catre autoritatile contractante din alte state membre.

(6)Statele membre pun la dispozitie si actualizeaza in e- Certis lista completa a bazelor de date care contin informatii relevante privind operatorii economici, care pot fi consultate de catre autoritatile contractante din alte state membre. Statele membre comunica altor state membre, la cerere, orice informatii referitoare la bazele de date mentionate in prezentul articol.

Art. 60: Mijloace de proba

(1)Autoritatile contractante pot solicita certificatele, declaratiile si celelalte mijloace de proba mentionate la alineatele

(2), (3) si (4) din prezentul articol si in anexa XII ca dovada pentru absenta motivelor de excludere astfel cum sunt mentionate la articolul 57 si pentru indeplinirea criteriilor de selectie in conformitate cu articolul 58.

Autoritatile contractante nu solicita alte mijloace de proba decât cele mentionate in prezentul articol si la articolul 62. In ceea ce priveste articolul 63, operatorii economici se pot baza pe orice mijloace corespunzatoare pentru a demonstra autoritatii contractante ca vor avea la dispozitie resursele necesare.

(2)Autoritatile contractante accepta ca dovezi suficiente ca niciunul dintre cazurile mentionate la articolul 57 nu se aplica operatorului economic:

a)in ceea ce priveste alineatul (1) al articolului respectiv, prezentarea unui extras din registrul pertinent, cum ar fi cazierul judiciar sau, in lipsa acestuia, a unui document echivalent eliberat de o autoritate judiciara sau administrativa competenta din statul membru sau tara de origine sau de stabilire a operatorului economic din care sa reiasa ca aceste cerinte au fost indeplinite;

b)in ceea ce priveste alineatul (2) si alineatul (4) litera (b) de la articolul respectiv, un certificat eliberat de autoritatea competenta a statului membru sau a tarii in cauza;

In cazul in care statul membru sau tara in cauza nu elibereaza astfel de documente sau certificate sau daca acestea nu acopera toate cazurile mentionate la articolul 57 alineatele (1) si (2) si alineatul (4) litera (b), acestea pot fi inlocuite cu o declaratie pe propria raspundere sau, in statele membre sau tarile in care nu este prevazuta o astfel de declaratie, cu o declaratie solemna facuta de persoana interesata in fata unei autoritati judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional sau comercial competent, in statul membru sau tara de origine sau in statul membru sau tara de stabilire a operatorului economic.

Un stat membru furnizeaza, atunci când este cazul, o declaratie oficiala care precizeaza ca documentele sau certificatele mentionate in prezentul alineat nu sunt eliberate sau ca acestea nu acopera toate cazurile mentionate la articolul 57 alineatele (1) si (2) si alineatul (4) litera (b). Astfel de declaratii oficiale se pun la dispozitie prin intermediul arhivei de certificate online (e-Certis) mentionate la articolul 61.

(3)Ca regula generala, dovada situatiei economice si financiare a operatorului economic poate fi furnizata prin una sau mai multe dintre referintele enumerate in anexa XII partea I.

In cazul in care, din motive intemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referintele solicitate de autoritatea contractanta, acesta este autorizat sa faca dovada situatiei sale economice si financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractanta il considera adecvat.

(4)Capacitatile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite in unul sau mai multe dintre modurile enumerate in anexa XII partea II, in functie de natura, cantitatea sau importanta si de utilizarea lucrarilor, a produselor sau a serviciilor.

(5)Statele membre pun la dispozitia altor state membre, la cerere, toate informatiile referitoare la motivele de excludere enumerate la articolul 57, capacitatea de exercitare a activitatii profesionale si capacitatea financiara si tehnica a ofertantilor mentionati la articolul 58, precum si orice informatii referitoare la mijloacele de proba mentionate in prezentul articol.

Art. 61: Arhiva de certificate online (e-Certis)

(1)Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, statele membre se asigura ca informatiile privind certificatele si alte forme de documente justificative introduse in e-Certis creata de Comisie sunt actualizate in permanenta.

(2)Autoritatile contractante recurg la e-Certis si solicita in principal acele tipuri de certificate sau forme de documente justificative care sunt cuprinse in e-Certis.

(3)Comisia pune la dispozitie in e-Certis toate versiunile lingvistice ale DEAU.

Art. 62: Standarde de asigurare a calitatii si standarde de management de mediu

(1)Autoritatile contractante, in cazul in care solicita prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care sa ateste ca operatorul economic respecta anumite standarde de asigurare a calitatii, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilitati, se raporteaza la sistemele de asigurare a calitatii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritatile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite in alte state membre. Totodata, acestea accepta si alte dovezi ale unor masuri echivalente de asigurare a calitatii, in cazul in care operatorul economic in cauza nu a avut nicio posibilitate de a obtine aceste certificate in termenele stabilite din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu conditia ca acesta sa dovedeasca faptul ca masurile propuse de asigurare a calitatii respecta standardele impuse de asigurare a calitatii.

(2)Atunci când autoritatile contractante solicita prezentarea unor certificate intocmite de organisme independente care sa ateste ca operatorul economic respecta anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raporteaza la sistemul de management de mediu si audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute in conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internationale pertinente emise de organisme acreditate. Autoritatile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite in alte state membre.

In cazul in care se poate demonstra ca un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu are nicio posibilitate de a le obtine in termenele stabilite din motive care nu ii sunt imputabile, autoritatea contractanta accepta si alte dovezi ale unor masuri de management de mediu, cu conditia ca operatorul economic sa dovedeasca faptul ca aceste masuri sunt echivalente cu cele impuse in temeiul sistemului sau standardului aplicabil de management de mediu.

(3)Statele membre pun la dispozitia altor state membre, la cerere, in conformitate cu articolul 86, toate informatiile referitoare la documentele prezentate ca dovada a respectarii standardelor de calitate si de mediu mentionate la alineatele (1) si (2).

Art. 63: Utilizarea capacitatilor altor entitati

(1)In ceea ce priveste criteriile referitoare la situatia economica si financiara stabilite in conformitate cu articolul 58 alineatul (3) si criteriile privind capacitatea tehnica si profesionala stabilite in conformitate cu articolul 58 alineatul (4), un operator economic poate, daca este cazul si pentru un anumit contract, sa recurga la capacitatile altor entitati, indiferent de natura juridica a legaturilor pe care le are cu acestea. In ceea ce priveste criteriile referitoare la calificarile educationale si profesionale stabilite la anexa XII partea II litera (f) sau la experienta profesionala relevanta, operatorii economici pot, cu toate acestea, sa se bazeze doar pe capacitatile altor entitati atunci când acestea din urma vor desfasura activitatile sau serviciile pentru indeplinirea carora sunt necesare respectivele capacitati. In cazul in care un operator economic doreste sa se bazeze pe capacitatile altor entitati, acesta dovedeste autoritatii contractante ca va avea la dispozitie resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entitati in acest sens.

Autoritatea contractanta verifica, in temeiul articolelor 59, 60 si 61, daca entitatile pe a caror capacitate operatorul economic intentioneaza sa se bazeze indeplinesc criteriile de selectie relevante si daca exista motive de excludere in temeiul articolului 57. Autoritatea contractanta solicita ca operatorul economic sa inlocuiasca o entitate care nu indeplineste un criteriu de selectie relevant sau in legatura cu care exista motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractanta poate solicita, sau statul membru ii poate impune sa solicite, ca operatorul economic sa inlocuiasca o entitate in legatura cu care exista motive neobligatorii de excludere.

In cazul in care un operator economic se bazeaza pe capacitatile altor entitati in ceea ce priveste criteriile referitoare la situatia economica si financiara, autoritatea contractanta poate solicita ca operatorul economic si acele entitati sa fie raspunzatoare solidar pentru executarea contractului.

In aceleasi conditii, un grup de operatori economici prevazut la articolul 19 alineatul (2) se poate baza pe capacitatile membrilor grupului sau ale altor entitati.

(2)In cazul contractelor de achizitii de lucrari sau de servicii si al lucrarilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achizitii de produse, autoritatile contractante pot impune ca anumite sarcini critice sa fie efectuate direct de catre ofertantul insusi sau, in cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici prevazut la articolul 19 alineatul (2), de un participant din cadrul acestui grup.

Art. 64: Liste oficiale ale operatorilor economici agreati si certificarea de catre organisme de drept public sau privat

(1)Statele membre pot crea sau mentine liste oficiale cu contractantii, furnizorii sau prestatorii de servicii agreati sau pot prevedea certificarea de catre organisme de certificare care respecta standardele europene de certificare in intelesul anexei VII.

Ele informeaza Comisia si celelalte state membre cu privire la adresa organismului de certificare sau a organismului responsabil de listele oficiale la care trebuie trimise cererile.

(2)Statele membre adapteaza conditiile de inscriere pe listele oficiale mentionate la alineatul (1) si de emitere a certificatelor de catre organismele de certificare la dispozitiile din prezenta subsectiune.

De asemenea, statele membre adapteaza respectivele conditii la articolul 63 in ceea ce priveste cererile de inscriere depuse de operatorii economici care fac parte dintr-un grup si care utilizeaza resurse puse la dispozitie de catre celelalte societati din grup. In astfel de cazuri, operatorii respectivi dovedesc autoritatii care intocmeste lista oficiala ca vor avea aceste resurse la dispozitie pe intreaga perioada de valabilitate a certificatului care atesta inscrierea lor pe lista oficiala si ca, in aceeasi perioada, societatile respective continua sa indeplineasca cerintele de selectie calitativa acoperite de lista oficiala sau de certificat si pe care operatorii se bazeaza in vederea inscrierii.

(3)Operatorii economici inscrisi pe listele oficiale sau care detin un certificat pot depune la autoritatile contractante, cu ocazia fiecarui contract, un certificat de inscriere eliberat de autoritatea competenta sau certificatul eliberat de organismul de certificare competent.

Certificatele respective indica referintele care au permis inscrierea operatorilor economici pe lista oficiala sau certificarea lor, precum si clasificarea pe lista respectiva.

(4)Inscrierea pe listele oficiale certificata de organismele competente sau un certificat eliberat de organismul de certificare reprezinta o prezumtie de conformitate in ceea ce priveste cerintele pentru selectia calitativa acoperite de lista oficiala sau de certificat.

(5)Informatiile care pot fi deduse din inscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fara justificare. In ceea ce priveste plata contributiilor la asigurarile sociale si plata impozitelor si taxelor, se poate solicita un certificat suplimentar de la fiecare operator economic inscris, cu ocazia fiecarui contract care urmeaza sa fie atribuit.

Autoritatile contractante din alte state membre aplica alineatul (3) si primul paragraf din prezentul alineat numai in favoarea operatorilor economici stabiliti in statul membru care a intocmit lista oficiala.

(6)Cerintele in materie de dovezi pentru criteriile de selectie calitativa acoperite de lista oficiala sau de certificat sunt conforme cu dispozitiile articolului 60 si, daca este cazul, ale articolului 62. Pentru inscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o lista oficiala sau pentru certificarea acestora nu se solicita alte probe sau declaratii decât cele cerute din partea operatorilor economici nationali.

Operatorii economici pot solicita in orice moment inscrierea pe o lista oficiala sau eliberarea unui certificat. Ei sunt informati intr-un termen rezonabil de scurt cu privire la decizia autoritatii care intocmeste lista oficiala sau a organismului de certificare competent.

(7)Operatorilor economici din alte state membre nu li se impune o astfel de inscriere sau certificare in vederea participarii la un contract de achizitii publice. Autoritatile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite in alte state membre. Ele accepta si alte mijloace de proba echivalente.

(8)Statele membre pun la dispozitia altor state membre, la cerere, toate informatiile referitoare la documentele prezentate ca dovada a faptului ca operatorii economici indeplinesc cerintele pentru a fi inscrisi pe lista oficiala a operatorilor economici agreati sau ca dovada ca operatorii economici din alt stat membru detin o certificare echivalenta.

Subsectiunea 2: Reducerea numarului de candidati, de oferte si de solutii

Art. 65: Reducerea numarului de candidati calificati care urmeaza sa fie invitati sa participe

(1)In procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, procedurile de dialog competitiv si parteneriatele pentru inovare, autoritatile contractante pot limita numarul de candidati care indeplinesc criteriile de selectie pe care ii vor invita sa prezinte oferte sau sa participe la dialog, cu conditia sa fie disponibil numarul minim, in conformitate cu alineatul (2), de candidati calificati.

(2)Autoritatile contractante indica, in anuntul de participare sau in invitatia pentru confirmarea interesului, criteriile sau regulile obiective si nediscriminatorii pe care intentioneaza sa le aplice, numarul minim de candidati pe care intentioneaza sa ii invite si, daca este cazul, numarul maxim.

In procedura restrânsa, numarul minim de candidati este cinci. In procedura competitiva cu negociere, in dialogul competitiv si in parteneriatele pentru inovare, numarul minim de candidati este trei. In orice caz, numarul de candidati invitati trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Autoritatile contractante invita un numar de candidati cel putin egal cu numarul minim. Cu toate acestea, in cazul in care numarul de candidati care indeplinesc criteriile de selectie si nivelurile minime de capacitate mentionate la articolul 58 alineatul (5) este mai mic decât numarul minim, autoritatea contractanta poate continua procedura, invitând candidatii care au capacitatile solicitate. In cadrul aceleiasi proceduri, autoritatea contractanta nu include operatori economici care nu au depus o cerere de participare sau candidati care nu au capacitatile solicitate.

Art. 66: Reducerea numarului de oferte si solutii

In cazul in care utilizeaza optiunea de a reduce numarul de oferte pe care urmeaza sa le negocieze, in conformitate cu articolul 29 alineatul (6), sau de solutii pe care urmeaza sa le discute, in conformitate cu articolul 30 alineatul (4), autoritatile contractante fac acest lucru aplicând criteriile de atribuire indicate in documentele achizitiei. In etapa finala, acest numar garanteaza o concurenta reala, in masura in care exista un numar suficient de ofertanti, de solutii sau de candidati calificati.

Subsectiunea 3: Atribuirea contractului

Art. 67: Criterii de atribuire a contractelor

(1)Fara a aduce atingere actelor cu putere de lege si actelor administrative de drept intern privind pretul anumitor produse sau remunerarea anumitor servicii, autoritatile contractante atribuie contractele de achizitii publice pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(2)Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic din perspectiva autoritatii contractante este identificata pe baza pretului sau a costului cu ajutorul unei abordari bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viata, in conformitate cu articolul 68, si poate include cel mai bun raport pret-calitate evaluat pe baza unor criterii care sa includa aspecte calitative, de mediu si/sau sociale, legate de obiectul contractului de achizitii publice in cauza. Printre aceste criterii se pot numara, de exemplu:

a)calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice si functionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toti utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu si inovatoare si comercializarea si conditiile acesteia;

b)organizarea, calificarea si experienta personalului desemnat sa execute contractul, in cazul in care calitatea personalului desemnat poate sa aiba un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; sau

c)serviciile post-vânzare, asistenta tehnica si conditiile de livrare, cum ar fi data livrarii, procesul de livrare si termenul de livrare sau de executie.

Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui pret sau cost fix pe baza caruia operatorii economici vor concura numai pe criterii de calitate.

Statele membre pot prevedea ca autoritatile contractante sa nu poata utiliza numai pretul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau sa nu-si poata restrictiona utilizarea la anumite categorii de autoritati contractante sau la anumite tipuri de contracte.

(3)Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achizitii publice in cazul in care acestea se refera la lucrarile, produsele sau serviciile care urmeaza sa fie furnizate in temeiul contractului din orice punct de vedere si in orice stadiu al ciclului lor de viata, inclusiv factorii implicati:

a)in procesul specific de productie, furnizare sau comercializare a acestor lucrari, produse sau servicii; sau

b)intr-un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului lor de viata,

chiar si in cazul in care acesti factori nu fac parte din structura lor materiala.

(4)Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertati de selectie nelimitate autoritatii contractante. Ele asigura posibilitatea concurentei efective si sunt insotite de specificatii care permit verificarea efectiva a informatiilor furnizate de catre ofertanti, in scopul evaluarii modului in care ofertele indeplinesc criteriile de atribuire. In caz de indoiala, autoritatile contractante verifica efectiv exactitatea informatiilor si dovezilor furnizate de ofertanti.

(5)Autoritatea contractanta precizeaza, in documentele achizitiei, ponderea relativa pe care o acorda fiecarui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu exceptia cazului in care aceasta este stabilita exclusiv pe baza pretului.

Aceasta pondere poate fi exprimata ca un interval a carui intindere maxima trebuie sa fie corespunzatoare.

In cazul in care ponderarea nu este posibila din motive obiective, autoritatea contractanta indica criteriile in ordinea descrescatoare a importantei.

Art. 68: Calcularea costurilor pe ciclu de viata

(1)Calcularea costurilor pe ciclu de viata acopera, in masura in care sunt pertinente, toate sau o parte dintre urmatoarele costuri pe parcursul ciclului de viata al unui produs, serviciu sau al unei lucrari:

a)costurile suportate de autoritatea contractanta sau de alti utilizatori, cum ar fi:

(i)costuri legate de achizitie;

(ii)costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie si de alte resurse;

(iii)costuri de intretinere;

(iv)costuri de la sfârsitul ciclului de viata, cum ar fi costurile de colectare si reciclare;

b)costuri determinate de efectele externe asupra mediului legate de produs, serviciu sau lucrari pe parcursul ciclului lor de viata, cu conditia ca valoarea monetara a acestora sa poata fi determinata si verificata. Astfel de costuri pot include costul emisiilor de gaze cu efect de sera si al altor emisii poluante si alte costuri de atenuare a efectelor schimbarilor climatice.

(2)In cazul in care autoritatile contractante evalueaza costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viata, acestea indica in documentele achizitiei datele care trebuie furnizate de catre ofertanti si metoda pe care autoritatea contractanta o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viata pe baza datelor respective.

Metoda utilizata pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului indeplineste toate conditiile urmatoare:

a)se bazeaza pe criterii nediscriminatorii si verificabile in mod obiectiv; in special, in cazul in care nu a fost elaborata in vederea aplicarii repetate sau continue, nu favorizeaza sau dezavantajeaza in mod necuvenit anumiti operatori economici;

b)este accesibila tuturor partilor interesate;

c)datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de catre operatori economici care dau dovada de o diligenta normala, inclusiv de operatori economici din tari terte care sunt parte la AAP sau la alte acorduri internationale in cadrul carora Uniunea si-a asumat obligatii.

(3)In toate cazurile in care o metoda comuna de calculare a costurilor pe ciclu de viata a devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metoda comuna se aplica pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viata.

O lista a acestor acte legislative si, daca este necesar, acte delegate de completare a acestora figureaza in anexa XIII. Comisia este imputernicita sa adopte acte delegate in conformitate cu articolul 87 privind actualizarea acestei liste, atunci când o actualizare a listei este necesara ca urmare a adoptarii unor noi dispozitii legislative prin care o metoda comuna devine obligatorie sau prin care se abroga sau se modifica actele legislative existente.

Art. 69: Oferte anormal de scazute

(1)Autoritatile contractante solicita operatorilor economici sa explice pretul sau costurile propuse in oferta, in cazul in care ofertele par a fi anormal de scazute in raport cu lucrarile, produsele sau serviciile respective.

(2)Clarificarile mentionate la alineatul (1) se pot referi in mod concret la:

a)aspectele economice ale procesului de productie, ale prestarii serviciilor sau ale metodei de constructie;

b)solutiile tehnice adoptate sau conditiile exceptional de favorabile de care dispune ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor, sau pentru executia lucrarilor;

c)originalitatea lucrarilor, a produselor sau a serviciilor propuse de ofertant;

d)respectarea obligatiilor mentionate la articolul 18 alineatul (2);

e)respectarea obligatiilor mentionate la articolul 71;

f)posibilitatea ca ofertantul sa obtina un ajutor de stat.

(3)Autoritatea contractanta evalueaza informatiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifica in mod satisfacator nivelul scazut al pretului sau al costurilor propuse, tinând seama de elementele mentionate la alineatul (2).

Autoritatile contractante resping oferta atunci când constata ca aceasta este anormal de scazuta deoarece nu respecta obligatiile aplicabile mentionate la articolul 18 alineatul (2).

(4)In cazul in care o autoritate contractanta stabileste ca o oferta este anormal de scazuta pentru ca ofertantul a obtinut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsa doar din acest motiv numai dupa consultarea ofertantului, daca acesta nu este in masura sa demonstreze, intr-un termen suficient stabilit de autoritatea contractanta, ca ajutorul in cauza este compatibil cu piata interna in sensul articolului 107 din TFUE. Autoritatea contractanta care respinge o oferta in aceste circumstante aduce acest lucru la cunostinta Comisiei.

(5)Statele membre pun la dispozitia altor state membre, la cerere, prin cooperare administrativa, orice informatii de care dispun, cum ar fi legi, regulamente, contracte colective de munca universal aplicabile sau standarde tehnice nationale, referitoare la dovezile si documentele prezentate in legatura cu elementele mentionate la alineatul (2).

CAPITOLUL IV: Executarea contractului

Art. 70: Conditii de executare a contractului

Autoritatile contractante pot stabili conditii speciale privind executarea unui contract, cu conditia ca acestea sa fie legate de obiectul contractului in sensul articolului 67 alineatul (3) si sa fie indicate in invitatia la procedura concurentiala de ofertare sau in documentele achizitiei. Aceste conditii pot include aspecte economice, legate de inovare, de mediu, sociale sau legate de ocuparea fortei de munca.

Art. 71: Subcontractarea

(1)Respectarea de catre subcontractanti a obligatiilor mentionate la articolul 18 alineatul (2) este asigurata prin intermediul unor actiuni corespunzatoare intreprinse de autoritatile nationale competente in limitele responsabilitatii si competentei lor.

(2)In documentele achizitiei, autoritatea contractanta poate solicita ofertantului sau poate fi obligata de un stat membru sa solicite ofertantului sa indice in oferta sa partea din contract pe care intentioneaza sa o subcontracteze unor terti, precum si subcontractantii propusi.

(3)Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontrac- tantului si atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractanta sa transfere direct subcontractantului respectiv platile datorate pentru servicii, produse sau lucrari furnizate operatorului economic caruia i-a fost atribuit contractul de achizitii publice (contractantul principal). Printre aceste masuri se pot numara mecanisme corespunzatoare care sa permita contractantului principal sa formuleze obiectii cu privire la platile necuvenite. Dispozitiile privind aceasta modalitate de plata se includ in documentele achizitiei.

(4)Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere raspunderii contractantului principal.

(5)In cazul contractelor de achizitii de lucrari si in ceea ce priveste serviciile care urmeaza sa fie prestate la o instalatie aflata sub directa supraveghere a autoritatii contractante, dupa atribuirea contractului si cel mai târziu in momentul inceperii executarii acestuia, autoritatea contractanta solicita contractantului principal sa ii indice numele, datele de contact si reprezentantii legali ai subcontractantilor sai implicati in lucrarile sau serviciile respective, in masura in care aceste informatii sunt cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractanta solicita contractantului principal sa ii notifice orice modificari ale acestor informatii pe durata contractului, precum si informatiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanti implicati ulterior in lucrarile sau serviciile respective.

In pofida primului paragraf, statele membre pot impune direct asupra contractantului principal obligatia de a furniza informatiile solicitate.

Acolo unde este necesar in scopul aplicarii alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informatiile solicitate sunt insotite de declaratiile pe propria raspundere ale subcontractantilor, in conformitate cu articolul 59. Masurile de punere in aplicare prevazute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractantii prezentati dupa atribuirea contractului sa furnizeze certificatele si alte documente justificative in locul declaratiei pe propria raspundere.

Primul paragraf nu se aplica in cazul furnizorilor.

Autoritatile contractante, din proprie initiativa sau la cererea statelor membre, pot extinde aplicarea obligatiilor prevazute la primul paragraf, de exemplu, la:

a)contractele de achizitii de produse, la contractele de achizitii de servicii altele decât cele referitoare la serviciile care urmeaza sa fie prestate la instalatiile aflate sub directa supraveghere a autoritatii contractante sau la furnizorii implicati in contracte de achizitii de lucrari sau de servicii;

b)subcontractantii subcontractantilor contractantului principal sau la alte niveluri inferioare ale lantului de subcontractare.

(6)In scopul de a evita incalcarea obligatiilor mentionate la articolul 18 alineatul (2), pot fi luate masuri corespunzatoare, cum ar fi:

a)in cazul in care dreptul intern al unui stat membru prevede un mecanism de raspundere solidara intre subcontractanti si contractantul principal, statul membru in cauza se asigura ca normele relevante sunt aplicate in conformitate cu conditiile stabilite la articolul 18 alineatul (2);

b)in conformitate cu articolele 59, 60 si 61, autoritatile contractante pot sa verifice, din proprie initiativa sau la cererea statelor membre, daca exista motive de excludere a subcontractantilor in temeiul articolului 57. In astfel de cazuri, autoritatea contractanta solicita ca operatorul economic sa inlocuiasca un subcontractant in legatura cu care a rezultat, in urma verificarii, ca exista motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractanta, din proprie initiativa sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic sa inlocuiasca un subcontractant in legatura cu care a rezultat, in urma verificarii, ca exista motive neobligatorii de excludere.

(7)Statele membre pot sa prevada in dreptul intern norme mai stricte privind raspunderea sau sa le aprofundeze pe cele referitoare la platile directe catre subcontractanti, stipulând, de exemplu, ca aceste plati sa fie efectuate fara ca subcontractantii sa fie nevoiti sa solicite o astfel de plata directa.

(8)Statele membre care aleg sa prevada masuri in temeiul alineatului (3), (5) sau (6) precizeaza conditiile de punere in aplicare a acestora, prin acte cu putere de lege sau acte administrative si tinând seama de dreptul Uniunii. In acest caz, statele membre pot limita aplicabilitatea acestor masuri, de exemplu cu privire la anumite tipuri de contracte, anumite categorii de autoritati contractante sau de operatori economici sau incepând cu anumite sume.

Art. 72: Modificarea contractului in cursul perioadei sale de valabilitate

(1)Contractele si acordurile-cadru pot fi modificate fara o noua procedura de achizitii in conformitate cu prezenta directiva in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a)atunci când modificarile, indiferent de valoarea lor monetara, au fost prevazute in documentele initiale ale achizitiei sub forma unor clauze sau optiuni de revizuire clare, precise si fara echivoc, printre care se pot numara clauze de revizuire a preturilor. Astfel de clauze precizeaza limitele si natura posibilelor modificari sau optiuni, precum si conditiile in care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevad modificari sau optiuni care ar schimba caracterul general al contractului sau al acordului-cadru;

b)pentru lucrarile, serviciile sau produsele aditionale din partea contractantului initial care au devenit necesare si nu au fost incluse in procedura de achizitii publice initiala, iar schimbarea contractantului:

(i)nu poate fi realizata din motive economice sau tehnice, precum cerinte privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalatiile existente achizitionate in cadrul procedurii de achizitii initiale; si

(ii)ar cauza autoritatii contractante inconveniente substantiale sau cresterea semnificativa a costurilor.

Cu toate acestea, nicio crestere a pretului nu depaseste 50 % din valoarea contractului initial. In cazul in care se efectueaza mai multe modificari succesive, aceasta limitare se aplica valorii fiecarei modificari in parte. Astfel de modificari succesive nu se efectueaza in scopul eludarii aplicarii prezentei directive;

c)atunci când sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

(i)necesitatea modificarii a survenit in urma unor circumstante pe care o autoritate contractanta care actioneaza cu diligenta nu ar fi putut sa le prevada;

(ii)modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului;

(iii)cresterea pretului nu depaseste 50 % din valoarea contractului sau a acordului-cadru initial. In cazul in care se efectueaza mai multe modificari succesive, aceasta limitare se aplica valorii fiecarei modificari in parte. Astfel de modificari succesive nu se efectueaza in scopul eludarii aplicarii prezentei directive;

d)atunci când un nou contractant il inlocuieste pe cel caruia autoritatea contractanta i-a atribuit initial contractul, drept consecinta:

(i)a unei clauze sau optiuni de revizuire fara echivoc, in conformitate cu litera (a);

(ii)a preluarii pozitiei contractantului initial prin succesiune universala sau partiala, ca urmare a unor operatiuni de restructurare a societatii comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achizitie sau insolventa, de catre un alt operator economic care indeplineste criteriile de selectie calitativa stabilite initial, cu conditia ca aceasta sa nu implice alte modificari substantiale ale contractului si sa nu se faca in scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

(iii)a asumarii de catre autoritatea contractanta insasi a obligatiilor contractantului principal fata de subcontractantii sai, in cazul in care aceasta posibilitate este prevazuta in legislatia nationala in temeiul articolului 71;

e)atunci când modificarile, indiferent de valoarea lor, nu sunt substantiale in sensul alineatului (4).

Autoritatile contractante care modifica un contract in cazurile prevazute la literele (b) si (c) de la prezentul alineat publica un anunt in acest sens in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un astfel de anunt contine informatiile prevazute in anexa V partea G si se publica in conformitate cu articolul 51.

(2)In plus, fara a exista nevoia de a verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alineatul (4) literele (a)-(d), contractele pot fi modificate fara a fi necesara o noua procedura de achizitii in conformitate cu prezenta directiva si atunci când valoarea modificarii este mai mica decât ambele valori urmatoare:

(i)pragurile stabilite la articolul 4; si

(ii)10 % din valoarea contractului initial pentru contractele de achizitii de servicii sau de produse si 15 % din valoarea contractului initial pentru contractele de achizitii de lucrari.

Cu toate acestea, modificarea nu poate aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru. In cazul in care se efectueaza mai multe modificari succesive, evaluarea se face pe baza valorii nete cumulate a acestora.

(3)Pentru calcularea pretului mentionat la alineatul (2) si la alineatul (1) literele (b) si (c), pretul actualizat constituie valoarea de referinta atunci când contractul include o clauza de indexare.

(4)Modificarea unui contract sau a unui acord-cadru in cursul perioadei sale de valabilitate este considerata substantiala in sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin aceasta modificare, contractul sau acordul-cadru prezinta caracteristici care difera in mod substantial de cele ale documentului initial. In orice caz, fara a aduce atingere alineatelor (1) si (2), o modificare este considerata substantiala atunci când este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a)modificarea introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de achizitii, ar fi permis admiterea altor candidati decât cei selectati initial sau acceptarea unui alt ofertant decât cel acceptat initial sau ar fi atras alti participanti la procedura de achizitie;

b)modificarea schimba balanta economica a contractului sau a acordului-cadru in favoarea contractantului intr-un mod care nu a fost prevazut in contractul sau acordul-cadru initial;

c)modificarea extinde domeniul de aplicare al contractului sau al acordului-cadru in mod considerabil;

d)un nou contractant il inlocuieste pe cel caruia autoritatea contractanta i-a atribuit initial contractul, in alte cazuri decât cele prevazute la alineatul (1) litera (d).

(5)Pentru alte modificari ale dispozitiilor unui contract de achizitii publice sau ale unui acord-cadru in cursul perioadei sale de valabilitate decât cele prevazute la alineatele (1) si (2), este necesara o noua procedura de achizitii in conformitate cu prezenta directiva.

Art. 73: Incetarea contractului

Statele membre se asigura ca autoritatile contractante au posibilitatea, cel putin in urmatoarele circumstante si in conditiile stabilite de legislatia nationala aplicabila, de a determina incetarea unui contract de achizitii publice in perioada sa de valabilitate, in cazul in care:

(a)contractul a facut obiectul unei modificari substantiale, care necesita o noua procedura de achizitii publice in conformitate cu articolul 72;

(b)contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, in una dintre situatiile mentionate la articolul 57 alineatul (1) si, prin urmare, ar fi trebuit sa fie exclus din procedura de achizitii publice;

(c)contractul nu ar fi trebuit sa fie atribuit contractantului respectiv, având in vedere o incalcare grava a obligatiilor care rezulta din tratate si din prezenta directiva, declarata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene printr-o procedura in temeiul articolului 258 din TFUE.

TITLUL III: REGIMURI SPECIALE DE ACHIZITII

CAPITOLUL I: Servicii sociale si alte servicii specifice

Art. 74: Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice

Contractele de achizitii publice care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice enumerate in anexa XIV se atribuie conform dispozitiilor prezentului capitol daca valoarea contractelor respective este egala cu sau mai mare decât pragul precizat la articolul 4 litera (d).

Art. 75: Publicarea anunturilor

(1)Autoritatile contractante care intentioneaza sa atribuie un contract de achizitii publice pentru serviciile mentionate la articolul 74 isi fac cunoscuta intentia prin oricare dintre urmatoarele mijloace:

a)prin intermediul unui anunt de participare, care contine informatiile mentionate in anexa V partea H, in conformitate cu formularele standard la care se face referire la articolul 51; sau

b)prin intermediul unui anunt de intentie, care se publica in mod continuu si contine informatiile prevazute in anexa V partea I. Anuntul de intentie se refera in mod specific la tipurile de servicii care vor face obiectul contractelor care urmeaza sa fie atribuite. Acesta indica faptul ca contractele vor fi acordate fara publicare ulterioara si invita operatorii economici interesati sa isi exprime interesul in scris.

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplica in cazul in care ar fi putut fi folosita o procedura de negociere fara publicare prealabila, in conformitate cu articolul 32 privind atribuirea unui contract de achizitii publice de servicii.

(2)Autoritatile contractante care au atribuit un contract de achizitii publice pentru serviciile mentionate la articolul 74 fac cunoscute rezultatele procedurii de achizitie prin intermediul unui anunt de atribuire a contractului, care contine informatiile mentionate in anexa V partea J, in conformitate cu formularele standard la care se face referire la articolul 51. Ele pot grupa insa respectivele anunturi trimestrial. In acest caz, acestea trimit anunturile grupate in termen de 30 de zile de la incheierea fiecarui trimestru.

(3)Comisia stabileste formularele standard la care se face referire la alineatele (1) si (2) de la prezentul articol, prin intermediul unor acte de punere in aplicare. Respectivele acte de punere in aplicare se adopta in conformitate cu procedura de consultare mentionata la articolul 89 alineatul (2).

(4)Anunturile prevazute la prezentul articol se publica in conformitate cu articolul 51.

Art. 76: Principii de atribuire a contractelor

(1)Statele membre instituie norme nationale pentru atribuirea contractelor care fac obiectul prezentului capitol, in scopul garantarii faptului ca autoritatile contractante respecta principiul transparentei si al egalitatii de tratament pentru operatorii economici. Statele membre au libertatea de a stabili normele procedurale aplicabile, atât timp cât aceste norme permit autoritatilor contractante sa tina seama de specificul serviciilor in cauza.

(2)Statele membre se asigura ca autoritatile contractante pot sa tina seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, preturile convenabile, disponibilitatea si caracterul cuprinzator al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate si vulnerabile, de implicarea si responsabilizarea utilizatorilor, precum si de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii sa se faca pe baza ofertei care prezinta cel mai bun raport pret-calitate, tinându-se seama de criteriile de calitate si de durabilitate ale serviciilor sociale.

Art. 77: Contracte rezervate pentru anumite servicii

(1)Statele membre pot prevedea faptul ca autoritatile contractante pot rezerva dreptul organizatiilor de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achizitii publice destinate exclusiv serviciilor de sanatate, sociale si culturale mentionate la articolul 74, care sunt cuprinse in codurile CPV 75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8, 80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000-9, 80520000-5, 80590000-6, de la 85000000-9 la 85323000-9, 925000006, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.

(2)O organizatie mentionata la alineatul (1) indeplineste toate conditiile urmatoare:

a)obiectivul sau este urmarirea unei misiuni in domeniul serviciilor publice, legata de prestarea serviciilor mentionate la alineatul (1);

b)profiturile sunt reinvestite in vederea realizarii obiectivului organizatiei. In cazul in care profiturile sunt distribuite sau redistribuite, acest lucru ar trebui sa se bazeze pe considerente legate de participare;

c)structurile de conducere sau de capital ale organizatiei care executa contractul se bazeaza pe principiul participarii angajatilor la capital sau necesita participarea activa a angajatilor, a utilizatorilor sau a partilor interesate; si

d)organizatiei nu i-a fost atribuit un contract pentru serviciile in cauza de catre autoritatea contractanta respectiva, in temeiul prezentului articol, in ultimii trei ani.

(3)Durata maxima a contractului este de trei ani.

(4)In invitatia la procedura concurentiala de ofertare se face trimitere la prezentul articol.

(5)In pofida articolului 92, Comisia evalueaza efectele prezentului articol si prezinta un raport Parlamentului European si Consiliului pâna la 18 aprilie 2019.

CAPITOLUL II: Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Art. 78: Domeniu de aplicare

Prezentul capitol se aplica:

(a)concursurilor de proiecte organizate in cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achizitii publice de servicii;

(b)concursurilor de proiecte cu premii sau plati acordate participantilor.

In cazurile prevazute la primul paragraf litera (a) de la prezentul articol, pragul mentionat la articolul 4 se calculeaza pe baza valorii nete estimate, fara TVA, a contractului de achizitii publice de servicii, inclusiv eventualele premii sau plati acordate participantilor.

In cazurile prevazute la litera (b) de la primul paragraf al prezentului articol, prin „prag” se intelege cuantumul total al premiilor si al platilor, inclusiv valoarea neta estimata, fara TVA, a contractului de achizitii publice de servicii care ar putea fi incheiat ulterior in conformitate cu articolul 32 alineatul (4), in cazul in care autoritatea contractanta si-a anuntat intentia de a atribui acest contract prin anuntul de concurs.

Art. 79: Anunturi

(1)Autoritatile contractante care intentioneaza sa organizeze un concurs de proiecte isi fac cunoscuta intentia prin intermediul unui anunt de concurs.

Atunci când acestea intentioneaza sa atribuie un contract de servicii in urma concursului in conformitate cu articolul 32 alineatul (4), acest fapt este indicat in anuntul de concurs.

(2)Autoritatile contractante care au organizat un concurs de proiecte trimit un anunt privind rezultatele acestuia in conformitate cu articolul 51 si trebuie sa poata sa faca dovada datei de expediere a respectivului anunt.

In cazul in care comunicarea informatiilor privind rezultatele concursului ar impiedica asigurarea respectarii legislatiei, ar fi contrara interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unei intreprinderi publice sau private, sau ar putea aduce atingere concurentei loiale intre prestatorii de servicii, astfel de informatii pot sa nu fie publicate.

(3)Anunturile mentionate la alineatele (1) si (2) de la prezentul articol se publica in conformitate cu articolul 51 alineatele (2)-(6) si cu articolul 52. Ele contin informatiile prevazute in anexa V partile E si, respectiv, F, in conformitate cu formularele standard.

Comisia stabileste formularele standard prin intermediul actelor de punere in aplicare. Respectivele acte de punere in aplicare se adopta in conformitate cu procedura de consultare mentionata la articolul 89 alineatul (2).

Art. 80: Norme privind organizarea concursurilor de proiecte si selectia participantilor

(1)Atunci când organizeaza concursuri de proiecte, autoritatile contractante aplica proceduri adaptate la dispozitiile titlului I si ale prezentului capitol.

(2)Accesul participantilor la concursurile de proiecte nu poate fi limitat:

a)la teritoriul sau la o parte din teritoriul unui stat membru;

b)de faptul ca, in temeiul legislatiei statului membru in care se organizeaza concursul, ar trebui sa se prezinte fie persoane fizice, fie persoane juridice.

(3)In cazul in care concursurile de proiecte se adreseaza unui numar limitat de participanti, autoritatile contractante stabilesc criterii de selectie clare si nediscriminatorii. In toate cazurile, numarul de candidati invitati sa participe trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Art. 81: Componenta juriului

Juriul este alcatuit exclusiv din persoane fizice independente fata de participantii la concurs. In cazul in care, pentru a participa la un concurs, participantii au nevoie de o anumita calificare profesionala, cel putin o treime din membrii juriului trebuie sa detina respectiva calificare sau o calificare echivalenta.

Art. 82: Deciziile juriului

(1)Juriul dispune de autonomie in deciziile sau avizele sale.

(2)Juriul analizeaza planurile si proiectele depuse de candidati asigurând anonimatul acestora si bazându-se exclusiv pe criteriile prevazute de anuntul de concurs.

(3)Juriul consemneaza, intr-un raport semnat de membrii sai, clasamentul proiectelor pe care il stabileste in functie de meritele fiecarui proiect, precum si observatiile si orice alte puncte care trebuie clarificate.

(4)Anonimatul este respectat pâna la momentul deciziei sau avizului juriului.

(5)Candidatii pot fi invitati, daca este necesar, sa raspunda intrebarilor pe care juriul le-a consemnat in procesul-verbal, in vederea clarificarii oricarui aspect privind proiectele.

(6)Se intocmeste un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului si candidati.

TITLUL IV: GUVERNANTA

Art. 83: Asigurarea punerii in aplicare

(1)In vederea garantarii punerii in aplicare corecte si eficiente, statele membre se asigura ca cel putin sarcinile stabilite in prezentul articol sunt indeplinite de una sau mai multe autoritati, organisme sau structuri. Acestea transmit Comisiei toate autoritatile, organismele sau structurile competente pentru indeplinirea sarcinilor respective.

(2)Statele membre se asigura ca aplicarea normelor in materie de achizitii publice este monitorizata.

In cazul in care autoritatile sau structurile de monitorizare identifica, din proprie initiativa sau dupa primirea unor informatii, incalcari specifice sau probleme sistemice, acestea sunt imputernicite sa indice aceste probleme autoritatilor nationale de audit, instantelor sau altor autoritati sau structuri competente, cum sunt Ombudsmanul, parlamentele nationale sau comitetele acestora.

(3)Rezultatele activitatilor de monitorizare in conformitate cu alineatul (2) se pun la dispozitia publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate. Aceste rezultate se pun, de asemenea, la dispozitia Comisiei. De exemplu, acestea pot fi integrate in rapoartele de monitorizare mentionate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Pâna la 18 aprilie 2017 si, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre transmit Comisiei un raport de monitorizare care include, dupa caz, informatii privind cele mai frecvente surse de aplicare gresita sau de incertitudine juridica, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente in aplicarea normelor, privind nivelul participarii IMM-urilor la achizitiile publice si privind prevenirea, detectarea si raportarea adecvata a cazurilor de frauda, coruptie, conflict de interese si alte nereguli grave in achizitiile publice.

Comisia poate solicita statelor membre, cel mult o data la trei ani, sa furnizeze informatii privind punerea in practica a politicilor nationale strategice de achizitii publice.

In sensul prezentului alineat si al alineatului (4) de la prezentul articol, „IMM-urile” sunt definite conform Recomandarii 2003/361/CE a Comisiei (¹).

(¹)Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici si mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

Pe baza datelor primite in temeiul prezentului alineat, Comisia publica periodic un raport privind punerea in aplicare si cele mai bune practici privind politicile nationale de achizitii publice in cadrul pietei interne.

(4)Statele membre se asigura ca:

a)sunt disponibile gratuit informatii si orientari privind interpretarea si aplicarea legislatiei Uniunii privind achizitiile publice pentru a ajuta autoritatile contractante si operatorii economici, in special IMM-urile, sa aplice in mod corect normele Uniunii privind achizitiile publice; si

b)sprijinul este disponibil autoritatilor contractante in vederea planificarii si desfasurarii procedurilor de achizitii publice.

(5)Statele membre, fara a aduce atingere procedurilor generale si metodelor de lucru stabilite de Comisie in ceea ce priveste comunicarea si contactele sale cu statele membre, desemneaza un punct de referinta pentru cooperarea cu Comisia in ceea ce priveste aplicarea legislatiei in materie de achizitii publice.

(6)Autoritatile contractante, cel putin pe durata contractului, pastreaza copii ale tuturor contractelor incheiate care au o valoare egala sau mai mare decât:

a)1 000 000 EUR in cazul contractelor de achizitii publice de produse sau de servicii;

b)10 000 000 EUR in cazul contractelor de achizitii publice de lucrari.

Autoritatile contractante acorda acces la contractele mentionate; cu toate acestea, accesul la anumite documente sau informatii poate fi refuzat, in masura si in conditiile prevazute de reglementarile Uniunii sau de cele nationale aplicabile in materie de acces la documente si protectia datelor.

Art. 84: Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

(1)Pentru fiecare contract sau acord-cadru reglementat de prezenta directiva si de fiecare data când se instituie un sistem dinamic de achizitii, autoritatile contractante intocmesc un raport scris care cuprinde cel putin urmatoarele elemente:

a)denumirea si adresa autoritatii contractante, obiectul si valoarea contractului, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achizitii;

b)daca este cazul, rezultatele selectiei calitative si/sau reducerea numarului in conformitate cu articolele 65 si 66, si anume:

(i)numele candidatilor sau ale ofertantilor selectati si justificarea alegerii lor;

(ii)numele candidatilor sau ale ofertantilor respinsi si motivele respingerii lor;

c)motivele respingerii ofertelor considerate nejustificat de scazute;

d)numele ofertantului câstigator si justificarea alegerii ofertei sale, precum si, daca se cunoaste, partea din contract sau din acordul-cadru pe care acesta intentioneaza sa o subcontracteze unor terti; si, daca sunt cunoscute la momentul respectiv, numele subcontractantilor contractantului principal, daca este cazul;

e)in cazul procedurilor competitive cu negocieri si al dialogurilor competitive, circumstantele prevazute la articolul 26 care justifica recurgerea la respectivele proceduri;

f)in cazul procedurilor de negociere fara publicare prealabila, circumstantele mentionate la articolul 32 care justifica recurgerea la procedura respectiva;

g)atunci când este cazul, motivele pentru care autoritatea contractanta a renuntat sa atribuie un contract sau sa incheie un acord-cadru ori sa initieze un sistem dinamic de achizitii;

h)atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;

i)atunci când este cazul, conflictele de interese identificate si masurile luate in acest sens.

Acest raport nu este solicitat in legatura cu contractele care se bazeaza pe acorduri-cadru, in cazul in care acestea sunt incheiate in conformitate cu articolul 33 alineatul (3) sau alineatul (4) litera (a).

In masura in care anuntul de atribuire a contractului intocmit in temeiul articolului 50 sau al articolului 75 alineatul (2) contine informatiile solicitate in prezentul alineat, autoritatile contractante pot utiliza respectivul anunt.

(2)Autoritatile contractante documenteaza evolutia tuturor procedurilor de achizitie, indiferent daca acestea se desfasoara prin mijloace electronice sau nu. In acest scop, acestea se asigura ca pastreaza suficienta documentatie pentru a justifica deciziile luate in toate etapele procedurii de achizitie, cum ar fi documentatia privind comunicarile cu operatorii economici si deliberarile interne, pregatirea documentelor achizitiei, de dialog sau de negociere, dupa caz, precum si etapele de selectie si de atribuire a contractului. Documentatia se pastreaza timp de minim trei ani de la data atribuirii contractului.

(3)Raportul sau elementele sale principale sunt comunicate Comisiei sau autoritatilor, organismelor sau structurilor competente mentionate la articolul 83, la solicitarea acestora.

Art. 85: Rapoarte nationale si informatii statistice

(1)Comisia revizuieste calitatea si exhaustivitatea datelor care pot fi extrase din anunturile mentionate la articolele 48, 49, 50, 75 si 79, care sunt publicate in conformitate cu anexa VIII.

In cazul in care calitatea si exhaustivitatea datelor mentionate la primul paragraf de la prezentul alineat nu se conformeaza obligatiilor specificate la articolul 48 alineatul (1), articolul 49, articolul 50 alineatul (1), articolul 75 alineatul (2) si la articolul 79 alineatul (3), Comisia solicita informatii complementare din partea statului membru vizat. Intr-un termen rezonabil, statul membru vizat furnizeaza informatiile statistice lipsa solicitate de Comisie.

(2)Pâna la 18 aprilie 2017 si, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre inainteaza Comisiei un raport statistic privind achizitiile publice care ar fi fost reglementate de prezenta directiva in cazul in care valoarea acestora ar fi depasit pragul relevant prevazut la articolul 4, indicând o estimare a valorii totale agregate a acestor achizitii pe parcursul perioadei in cauza. Estimarea respectiva poate, in special, sa se bazeze pe datele disponibile in cadrul cerintelor de publicare la nivel national sau pe estimari bazate pe esantioane.

Raportul respectiv poate fi inclus in raportul mentionat la articolul 83 alineatul (3).

(3)Statele membre transmit Comisiei informatii cu privire la organizarea lor institutionala pentru implementarea, monitorizarea si aplicarea prezentei directive, precum si informatii referitoare la initiativele nationale in vederea furnizarii de orientari sau de asistenta pentru implementarea normelor Uniunii privind achizitiile publice, sau la initiativele menite sa raspunda unor provocari in implementarea acestor norme.

Informatiile respective pot fi incluse in raportul mentionat la articolul 83 alineatul (3).

Art. 86: Cooperare administrativa

(1)Statele membre isi acorda reciproc asistenta si instituie masuri de cooperare eficace pentru a asigura schimbul de informatii cu privire la aspectele la care se face referire la articolele 42, 43, 44, 57, 59, 60, 62, 64 si 69. Ele asigura confidentialitatea informatiilor care fac obiectul acestui schimb.

(2)Autoritatile competente din toate statele membre in cauza fac schimb de informatii respectând normele privind protectia datelor cu caracter personal prevazute in Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului (¹) si in Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European si a Consiliului (²).

(¹)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(²)Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale si protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice (Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(3)Pentru a testa oportunitatea utilizarii Sistemului de informare al pietei interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 in scopul desfasurarii schimbului de informatii prevazut in prezenta directiva, se lanseaza un proiect-pilot cel târziu la 18 aprilie 2015.

TITLUL V: COMPETENTE DELEGATE, COMPETENTE DE EXECUTARE SI DISPOZITII FINALE

Art. 87: Exercitarea delegarii de competente

(1)Competenta de a adopta acte delegate este conferita Comisiei in conditiile prevazute la prezentul articol.

(2)Competenta de a adopta acte delegate mentionata la articolele 6, 22, 23, 56 si 68 se confera Comisiei pentru o perioada de timp nedeterminata, incepând de la 17 aprilie 2014.

(3)Delegarea de competente mentionata la articolele 6, 22, 23, 56 si 68 poate fi revocata oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capat delegarii de competente specificata in decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmeaza datei publicarii acesteia in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o data ulterioara mentionata in decizie. Ea nu aduce atingere validitatii actelor delegate aflate deja in vigoare.

(4)De indata ce adopta un act delegat, Comisia il notifica simultan Parlamentului European si Consiliului.

(5)Un act delegat adoptat in temeiul articolelor 6, 22, 23, 56 si 68 intra in vigoare numai in cazul in care nici Parlamentul European si nici Consiliul nu au formulat obiectiuni in termen de doua luni de la notificarea respectivului act catre Parlamentul European si Consiliu sau in cazul in care, inaintea expirarii termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât si Consiliul au informat Comisia ca nu vor formula obiectiuni. Respectivul termen se prelungeste cu doua luni la initiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 88: Procedura de urgenta

(1)Actele delegate adoptate in temeiul prezentului articol intra imediat in vigoare si se aplica atât timp cât nu se formuleaza nicio obiectiune in conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisa Parlamentului European si Consiliului prezinta motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgenta.

(2)Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiectiuni la un act delegat in conformitate cu procedura mentionata la articolul 87 alineatul (5). Intr-un astfel de caz, Comisia abroga actul fara intârziere, in urma notificarii deciziei Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiectiuni.

Art. 89: Procedura comitetului

(1)Comisia este asistata de Comitetul consultativ pentru achizitiile publice infiintat prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului (³). Respectivul comitet este un comitet in intelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(³)Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizitiile publice de lucrari (JO L 185, 16.8.1971, p. 15).

(2)In cazul in care se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)In cazul in care se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Art. 90: Transpunere si dispozitii tranzitorii

(1)Statele membre asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pâna la 18 aprilie 2016. Statele membre comunica de indata Comisiei textul masurilor respective.

(2)In pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) pâna la 18 octombrie 2018, cu exceptia cazului in care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie in conformitate cu articolul 34, articolul 35, articolul 36, articolul 37 alineatul (3), articolul 51 alineatul (2) sau articolul 53.

In pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) in cazul organismelor centrale de achizitie pâna la 18 aprilie 2017.

In cazul in care un stat membru alege sa amâne aplicarea articolului 22 alineatul (1), statul membru respectiv se asigura ca autoritatile contractante pot alege, pentru toate actele de comunicare si de schimb de informatii, intre urmatoarele mijloace de comunicare:

a)mijloace electronice in conformitate cu articolul 22;

b)posta sau alti transportatori adecvati;

c)fax;

d)o combinatie a acestor mijloace.

(3)In pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 59 alineatul (2) paragraful al doilea pâna la 18 aprilie 2018.

(4)In pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 59 alineatul (5) paragraful al doilea pâna la 18 octombrie 2018.

(5)In pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 61 alineatul (2) pâna la 18 octombrie 2018.

(6)Atunci când statele membre adopta masurile mentionate la alineatele (1)-(5), acestea cuprind o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o astfel de trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(7)Statele membre comunica Comisiei textul principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.

Art. 91: Abrogari

Directiva 2004/18/CE se abroga incepând cu 18 aprilie 2016.

Trimiterile la directiva abrogata se inteleg ca trimiteri la prezenta directiva si se citesc in conformitate cu tabelul de corespondenta din anexa XV.

Art. 92: Revizuire

Comisia reexamineaza efectele economice pe piata interna, in special din perspectiva unor factori precum atribuirea transfrontaliera a contractelor si costurile de tranzactionare, care rezulta din aplicarea pragurilor stabilite la articolul 4 si prezinta un raport in acest sens Parlamentului European si Consiliului pâna la 18 aprilie 2019.

Acolo unde este posibil si adecvat, Comisia ia in considerare posibilitatea de a sugera o crestere a valorilor pragurilor aplicabile in temeiul AAP, in cadrul urmatoarei runde de negocieri. In cazul unor modificari ale valorilor pragurilor aplicabile in temeiul AAP, raportul este urmat, daca este cazul, de o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite in prezenta directiva.

Art. 93: Intrare in vigoare

Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 94: Destinatari

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.

-****-

Adoptata la Strasbourg, 26 februarie 2014.

Pentru Parlamentul European Presedintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Presedintele D. KOURKOULAS

ANEXA I: AUTORITATI GUVERNAMENTALE CENTRALE

1.BELGIA

1. Services publics federaux (Ministries):	1. Federale Overheidsdiensten (Ministries):
SPF Chancellerie du Premier Ministre;	FOD Kanselarij van de Eerste Minister;
SPF Personnel et Organisation;	FOD Kanselarij Personeel en Organisatie;
SPF Budget et Controle de la Gestion;	FOD Budget en Beheerscontrole;
SPF Technologie de l’Information et de la Communi- cation (Fedict);	FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict);
SPF Affaires etrangeres, Commerce exterieur et Coope- ration au Developpement;	FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking;
SPF Interieur;	FOD Binnenlandse Zaken;
SPF Finances;	FOD Financien;
SPF Mobilite et Transports;	FOD Mobiliteit en Vervoer;
SPF Emploi, Travail et Concertation sociale;	FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg
SPF Securite Sociale et Institutions publiques de Securite Sociale;	FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid
SPF Sante publique, Securite de la Chaine alimentaire et Environnement;	FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu;
SPF Justice;	FOD Justitie;
SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie;	FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie;
Ministere de la Defense;	Ministerie van Landsverdediging;
Service public de programmation Integration sociale, Lutte contre la pauvrete et Economie sociale;	Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie;
Service public federal de Programmation Developpement durable;	Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling;
Service public federal de Programmation Politique scientifique;	Programmatorische federale Overheidsdienst Wetens- chapsbeleid;
2. Regie des Batiments;	2. Regie der Gebouwen;
Office national de Securite sociale;	Rijksdienst voor sociale Zekerheid;
Institut national d’Assurance sociales pour travailleurs independants	Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen;
Institut national d’Assurance Maladie-Invalidite;	Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering;
Office national des Pensions;	Rijksdienst voor Pensioenen;
Caisse auxiliaire d’Assurance Maladie-Invalidite;	Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering;
Fond des Maladies professionnelles;	Fonds voor Beroepsziekten;
Office national de l’Emploi;	Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening

2.BULGARIA

Agentii de stat, comisii de stat, agentii executive si alte autoritati publice instituite printr-o lege sau printr-un decret al Consiliului de Ministri si care au o functie legata de exercitarea puterii executive:

3.REPUBLICA CEHA

Ministerstvo dopravy

Ministerstvo financf

Ministerstvo kultury

Ministerstvo obrany

Ministerstvo pro mi’strn rozvoj

Ministerstvo prace a socialnfch veci

Ministerstvo prumyslu a obchodu

Ministerstvo spravedlnosti

Ministerstvo skolstvf, mladeze a telovychovy

Ministerstvo vnitra

Ministerstvo zahranicm’ch vecf

Ministerstvo zdravotnictvi’

Ministerstvo zemedelstvf

Ministerstvo zivotnfho prostredf

Poslanecka snemovna PCR

Senat PCR

Kancelar prezidenta

Cesky statisticky urad

Cesky urad zememericsky a katastralnf

Urad prumysloveho vlastnictvf

Urad pro ochranu osobni’ch udaju

Bezpecnostnf informacnf sluzba

Narodnf bezpecnostnf urad

Ceska akademie ved

Vezenska sluzba

Cesky bansky urad

Urad pro ochranu hospodarske souteze

Sprava statnfch hmotnych rezerv

Statnf urad pro jadernou bezpecnost

Ceska narodnf banka

Energeticky regulacnf urad

Urad vlady Ceske republiky

Ustavnf soud

Nejvyssf soud

Nejvyssf spravnf soud

Nejvyssf statnf zastupitelstvf

Nejvyssf kontrolnf urad

Kancelar Verejneho ochrance prav

Grantova agentura Ceske republiky

Statnf urad inspekce prace

Cesky telekomunikacnf urad

4.DANEMARCA

Folketinget

Rigsrevisionen

Statsministeriet

Udenrigsministeriet

Beskftigelsesministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agentii si institutii)

Domstolsstyrelsen

Finansministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agentii si institutii)

Forsvarsministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agentii si institutii)

Ministeriet for Sundhed og Forebyggelse

Adskillige styrelser og institutioner, herunder Statens Serum Institut (mai multe agentii si institutii, inclusiv Statens Serum Institut)

Justitsministeriet

Rigspolitichefen, anklagemyndigheden samt 1 direktorat og et antal styrelser (Comisarul Politiei, procuratura, 1 directie generala si mai multe agentii)

Kirkeministeriet

10 stiftsovrigheder (10 autoritati diocezane)

Kulturministeriet – Ministry of Culture

4 styrelser samt et antal statsinstitutioner (4 departamente si mai multe institutii)

Miljoministeriet

5 styrelser (5 agentii)

Ministeriet for Flygtninge,

Invandrere og Integration

1 styrelse (1 agentie)

Ministeriet for Fodevarer, Landbrug og Fiskeri

4 direktorater og institutioner (4 directii si institutii)

Ministeriet for Videnskab, Teknologi og Udvikling

Adskillige styrelser og institutioner, Forskningscenter Riso og Statens uddannelsesbygninger (mai multe agentii si institutii, inclusiv Laboratorul National Risoe si unitatile nationale daneze de educatie si cercetare)

Skatteministeriet

1 styrelse og institutioner (1 agentie si mai multe institutii)

Velferdsministeriet

3 styrelser og institutioner (3 agentii si mai multe institutii)

Transportministeriet

7 styrelser og institutioner, herunder Oresundsbrokonsortiet (7 agentii si institutii, inclusiv Oresundsbrokonsortiet)

Undervisningsministeriet

3 styrelser, 4 undervisningsinstitutioner og 5 andre institutioner (3 agentii, 4 unitati de invatamânt si 5 alte institutii)

Okonomiog Erhvervsministeriet

Adskilligestyrelser og institutioner (mai multe agentii si institutii)

Klima- og Energiministeriet

3 styrelse og institutioner (3 agentii si institutii)

5.GERMANIA

Auswartiges Amt

Bundeskanzleramt

Bundesministerium fur Arbeit und Soziales

Bundesministerium fur Bildung und Forschung

Bundesministerium fur Ernahrung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz

Bundesministerium der Finanzen

Bundesministerium des Innern (doar bunuri pentru uz civil)

Bundesministerium fur Gesundheit

Bundesministerium fur Familie, Senioren, Frauen und Jugend

Bundesministerium der Justiz

Bundesministerium fur Verkehr, Bau und Stadtentwicklung

Bundesministerium fur Wirtschaft und Technologie

Bundesministerium fur wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung

Bundesministerium der Verteidigung (cu exceptia bunurilor pentru uz militar)

Bundesministerium fur Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit

6.ESTONIA

Vabariigi Presidendi Kantselei;

Eesti Vabariigi Riigikogu;

Eesti Vabariigi Riigikohus;

Riigikontroll;

Oiguskantsler;

Riigikantselei;

Rahvusarhiiv;

Haridus- ja Teadusministeerium;

Justiitsministeerium;

Kaitsemmisteerium;

Keskkonnaministeerium;

Kultuuriministeerium;

Majandus- ja Kommunikatsiooniministeerium;

Pollumajandusministeerium;

Rahandusministeerium;

Siseministeerium;

Sotsiaalministeerium;

Valisministeerium;

Keelemspektsioon;

Riigiprokuratuur;

Teabeamet;

Maa-amet;

Keskkonnainspektsioon;

Metsakaitse-ja Metsauuenduskeskus;

Muinsuskaitseamet;

Patendiamet;

Tarbijakaitseamet;

Riigihangete Amet;

Taimetoodangu Inspektsioon;

Pollumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet;

Veterinaarja Toiduamet

Konkurentsiamet;

Maksuja Tolliamet;

Statistikaamet;

Kaitsepolitseiamet;

Kodakondsusja Migratsiooniamet;

Piirivalveamet;

Politseiamet;

Eesti Kohtuekspertiisi Instituut;

Keskkriminaalpolitsei;

Paasteamet;

Andmekaitse Inspektsioon;

Ravimiamet;

Sotsiaalkindlustusamet;

Tooturuamet;

Tervishoiuamet;

Tervisekaitseinspektsioon;

Tooinspektsioon;

Lennuamet;

Maanteeamet;

Veeteede Amet;

Julgestuspolitsei;

Kaitseressursside Amet;

Kaitsevae Logistikakeskus;

Tehnilise Jarelevalve Amet.

7.IRLANDA

President’s Establishment

Houses of the Oireachtas – (Parlamentul)

Department of the Taoiseach – (Prim-ministru)

Central Statistics Office

Department of Finance

Office of the Comptroller and Auditor General

Office of the Revenue Commissioners

Office of Public Works

State Laboratory

Office of the Attorney General

Office of the Director of Public Prosecutions

Valuation Office

Office of the Commission for Public Service Appointments

Public Appointments Service

Office of the Ombudsman

Chief State Solicitor’s Office

Department of Justice, Equality and Law Reform

Courts Service

Prisons Service

Office of the Commissioners of Charitable Donations and Bequests

Department of the Environment, Heritage and Local Government

Department of Education and Science

Department of Communications, Energy and Natural Resources

Department of Agriculture, Fisheries and Food

Department of Transport

Department of Health and Children

Department of Enterprise, Trade and Employment

Department of Arts, Sports and Tourism

Department of Defence

Department of Foreign Affairs

Department of Social and Family Affairs

Department of Community, Rural and Gaeltacht (regiuni cu populatie vorbitoare de gaelica) Affairs

Arts Council

National Gallery.

8.GRECIA

9.SPANIA

Presidencia de Gobierno

Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperacion

Ministerio de Justicia

Ministerio de Defensa

Ministerio de Economia y Hacienda

Ministerio del Interior

Ministerio de Fomento

Ministerio de Educacion, Politica Social y Deportes

Ministerio de Industria, Turismo y Comercio

Ministerio de Trabajo e Inmigracion

Ministerio de la Presidencia

Ministerio de Administraciones Publicas

Ministerio de Cultura

Ministerio de Sanidad y Consumo

Ministerio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino

Ministerio de Vivienda

Ministerio de Ciencia e Innovacion

Ministerio de Igualdad

10.FRANTA

a)1. Ministere

Services du Premier ministre

Ministere charge de la sante, de la jeunesse et des sports

Ministere charge de l’interieur, de l’outre-mer et des collectivites territoriales

Ministere charge de la justice

Ministere charge de la defense

Ministere charge des affaires etrangeres et europeennes

Ministere charge de l’education nationale

Ministere charge de l’economie, des finances et de l’emploi

Secretariat d’Etat aux transports

Secretariat d’Etat aux entreprises et au commerce exterieur

Ministere charge du travail, des relations sociales et de la solidarite

Ministere charge de la culture et de la communication

Ministere charge du budget, des comptes publics et de la fonction publique

Ministere charge de l’agriculture et de la peche

Ministere charge de l’enseignement superieur et de la recherche

Ministere charge de l’ecologie, du developpement et de l’amenagement durables

Secretariat d’Etat a la fonction publique

Ministere charge du logement et de la ville

Secretariat d’Etat a la cooperation et a la francophonie

Secretariat d’Etat a l’outre-mer

Secretariat d’Etat a la jeunesse, des sports et de la vie associative

Secretariat d’Etat aux anciens combattants

Ministere charge de l’immigration, de l’integration, de l’identite nationale et du co-developpement

Secretariat d’Etat en charge de la prospective et de l’evaluation des politiques publiques

Secretariat d’Etat aux affaires europeennes,

Secretariat d’Etat aux affaires etrangeres et aux droits de l’homme

Secretariat d’Etat a la consommation et au tourisme

Secretariat d’Etat a la politique de la ville

Secretariat d’Etat a la solidarite

Secretariat d’Etat en charge de l’industrie et de la consommation

Secretariat d’Etat en charge de l’emploi

Secretariat d’Etat en charge du commerce, de l’artisanat, des PME, du tourisme et des services

Secretariat d’Etat en charge de l’ecologie

Secretariat d’Etat en charge du developpement de la region-capitale

Secretariat d’Etat en charge de l’amenagement du territoire

b)2. Institutii, autoritati si jurisdictii independente

Presidence de la Republique

Assemblee Nationale

Senat

Conseil constitutionnel

Conseil economique et social

Conseil superieur de la magistrature

Agence francaise contre le dopage

Autorite de controle des assurances et des mutuelles

Autorite de controle des nuisances sonores aeroportuaires

Autorite de regulation des communications electroniques et des postes

Autorite de surete nucleaire

Autorite independante des marches financiers

Comite national d’evaluation des etablissements publics a caractere scientifique, culturel et professionnel

Commission d’acces aux documents administratifs

Commission consultative du secret de la defense nationale

Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques

Commission nationale de controle des interceptions de securite

Commission nationale de deontologie de la securite

Commission nationale du debat public

Commission nationale de l’informatique et des libertes

Commission des participations et des transferts

Commission de regulation de l’energie

Commission de la securite des consommateurs

Commission des sondages

Commission de la transparence financiere de la vie politique

Conseil de la concurrence

Conseil des ventes volontaires de meubles aux encheres publiques

Conseil superieur de l’audiovisuel

Defenseur des enfants

Haute autorite de lutte contre les discriminations et pour l’egalite

Haute autorite de sante

Mediateur de la Republique

Cour de justice de la Republique

Tribunal des Conflits Conseil d’Etat

Cours administratives d’appel

Tribunaux administratifs

Cour des Comptes

Chambres regionales des Comptes

Cours et tribunaux de l’ordre judiciaire (Cour de Cassation, Cours d’Appel, Tribunaux d’instance et Tribunaux de grande instance)

c)3. Institutii publice nationale

Academie de France a Rome

Academie de marine

Academie des sciences d’outre-mer

Academie des technologies

Agence centrale des organismes de securite sociale (ACOSS)

Agence de biomedicine

Agence pour l’enseignement du francais a l’etranger

Agence francaise de securite sanitaire des aliments

Agence francaise de securite sanitaire de l’environnement et du travail

Agence Nationale pour la cohesion sociale et l’egalite des chances

Agence nationale pour la garantie des droits des mineurs

Agences de l’eau

Agence Nationale de l’Accueil des Etrangers et des migrations

Agence nationale pour l’amelioration des conditions de travail (ANACT

Agence nationale pour l’amelioration de l’habitat (ANAH)

Agence Nationale pour la Cohesion Sociale et l’Egalite des Chances

Agence nationale pour l’indemnisation des francais d’outre-mer (ANIFOM)

Assemblee permanente des chambres d’agriculture (APCA)

Bibliotheque publique d’information

Bibliotheque nationale de France

Bibliotheque nationale et universitaire de Strasbourg

Caisse des Depots et Consignations

Caisse nationale des autoroutes (CNA)

Caisse nationale militaire de securite sociale (CNMSS)

Caisse de garantie du logement locatif social

Casa de Velasquez

Centre d’enseignement zootechnique

Centre d’etudes de l’emploi

Centre d’etudes superieures de la securite sociale

Centres de formation professionnelle et de promotion agricole

Centre hospitalier des Quinze-Vingts

Centre international d’etudes superieures en sciences agronomiques (Montpellier Sup Agro)

Centre des liaisons europeennes et internationales de securite sociale

Centre des Monuments Nationaux

Centre national d’art et de culture Georges Pompidou

Centre national des arts plastiques

Centre national de la cinematographie

Centre National d’Etudes et d’experimentation du machinisme agricole, du genie rural, des eaux et des forets (CEMAGREF)

Centre national du livre

Centre national de documentation pedagogique

Centre national des reuvres universitaires et scolaires (CNOUS)

Centre national professionnel de la propriete forestiere

Centre National de la Recherche Scientifique (C.N.R.S)

Centres d’education populaire et de sport (CREPS)

Centres regionaux des reuvres universitaires (CROUS)

College de France

Conservatoire de l’espace littoral et des rivages lacustres

Conservatoire National des Arts et Metiers

Conservatoire national superieur de musique et de danse de Paris

Conservatoire national superieur de musique et de danse de Lyon

Conservatoire national superieur d’art dramatique

Ecole centrale de Lille

Ecole centrale de Lyon

Ecole centrale des arts et manufactures

Ecole francaise d’archeologie d’Athenes

Ecole francaise d’Extreme-Orient

Ecole francaise de Rome

Ecole des hautes etudes en sciences sociales

Ecole du Louvre

Ecole nationale d’administration

Ecole nationale de l’aviation civile (ENAC)

Ecole nationale des Chartes

Ecole nationale d’equitation

Ecole Nationale du Genie de l’Eau et de l’environnement de Strasbourg

Ecoles nationales d’ingenieurs

Ecole nationale d’ingenieurs des industries des techniques agricoles et alimentaires de Nantes

Ecoles nationales d’ingenieurs des travaux agricoles

Ecole nationale de la magistrature

Ecoles nationales de la marine marchande

Ecole nationale de la sante publique (ENSP)

Ecole nationale de ski et d’alpinisme

Ecole nationale superieure des arts decoratifs

Ecole nationale superieure des arts et techniques du theâtre

Ecole nationale superieure des arts et industries textiles

Roubaix Ecoles nationales superieures d’arts et metiers

Ecole nationale superieure des beaux-arts

Ecole nationale superieure de ceramique industrielle

Ecole nationale superieure de l’electronique et de ses applications (ENSEA)

Ecole nationale superieure du paysage de Versailles

Ecole Nationale Superieure des Sciences de l’information et des bibliothecaires

Ecole nationale superieure de la securite sociale

Ecoles nationales veterinaires

Ecole nationale de voile

Ecoles normales superieures

Ecole polytechnique

Ecole technique professionnelle agricole et forestiere de Meymac (Correze)

Ecole de sylviculture Crogny (Aube)

Ecole de viticulture et d’renologie de la Tour- Blanche (Gironde)

Ecole de viticulture – Avize (Marne)

Etablissement national d’enseignement agronomique de Dijon

Etablissement national des invalides de la marine (ENIM)

Etablissement national de bienfaisance Koenigswarter

Etablissement public du musee et du domaine national de Versailles

Fondation Carnegie

Fondation Singer-Polignac

Haras nationaux

Hopital national de Saint-Maurice

Institut des hautes etudes pour la science et la technologie

Institut francais d’archeologie orientale du Caire

Institut geographique national

Institut National de l’origine et de la qualite

Institut national des hautes etudes de securite

Institut de veille sanitaire

Institut National d’enseignement superieur et de recherche agronomique et agroalimentaire de Rennes

Institut National d’Etudes Demographiques (I.N.E.D)

Institut National d’Horticulture

Institut National de la jeunesse et de l’education populaire Institut national des jeunes aveugles – Paris

Institut national des jeunes sourds – Bordeaux

Institut national des jeunes sourds – Chambery

Institut national des jeunes sourds – Metz

Institut national des jeunes sourds – Paris

Institut national de physique nucleaire et de physique des particules (I.N.P.N.P.P)

Institut national de la propriete industrielle

Institut National de la Recherche Agronomique (I.N.R.A)

Institut National de la Recherche Pedagogique (I.N.R.P)

Institut National de la Sante et de la Recherche Medicale (I.N.S.E.R.M)

Institut national d’histoire de l’art (I.N.H.A.)

Institut national de recherches archeologiques preventives

Institut National des Sciences de l’Univers

Institut National des Sports et de l’Education Physique

Institut national superieur de formation et de recherche pour l’education des jeunes handicapes et les enseignements inadaptes

Instituts nationaux polytechniques Instituts nationaux des sciences appliquees

Institut national de recherche en informatique et en automatique (INRIA)

Institut national de recherche sur les transports et leur securite (INRETS)

Institut de Recherche pour le Developpement Instituts regionaux d’administration

Institut des Sciences et des Industries du vivant et de l’environnement (Agro Paris Tech)

Institut superieur de mecanique de Paris

Institut Universitaires de Formation des Maitres

Musee de l’armee

Musee Gustave-Moreau

Musee national de la marine

Musee national J.-J.-Henner

Musee du Louvre

Musee du Quai Branly

Museum National d’Histoire Naturelle

Musee Auguste-Rodin

Observatoire de Paris

Office francais de protection des refugies et apatrides

Office National des Anciens Combattants et des Victimes de Guerre (ONAC)

Office national de la chasse et de la faune sauvage

Office National de l’eau et des milieux aquatiques

Office national d’information sur les enseignements et les professions (ONISEP)

Office universitaire et culturel francais pour l’Algerie

Ordre national de la Legion d’honneur

Palais de la decouverte

Parcs nationaux

Universites

d)4. Alte organisme publice nationale

Union des groupements d’achats publics (UGAP)

Agence Nationale pour l’emploi (A.N.P.E)

Caisse Nationale des Allocations Familiales (CNAF)

Caisse Nationale d’Assurance Maladie des Travailleurs Salaries (CNAMS)

Caisse Nationale d’Assurance-Vieillesse des Travailleurs Salaries (CNAVTS)

11.CROATIA

Hrvatski sabor

Predsjednik Republike Hrvatske

Ured predsjednika Republike Hrvatske

Ured predsjednika Republike Hrvatske po prestanku obnasanja duznosti

Vlada Republike Hrvatske

uredi Vlade Republike Hrvatske

Ministarstvo gospodarstva

Ministarstvo regionalnog razvoja i fondova Europske unije

Ministarstvo financija

Ministarstvo obrane

Ministarstvo vanjskih i europskih poslova

Ministarstvo unutarnjih poslova

Ministarstvo pravosuda

Ministarstvo uprave

Ministarstvo poduzetnistva i obrta

Ministarstvo rada i mirovinskog sustava

Ministarstvo pomorstva, prometa i infrastrukture

Ministarstvo poljoprivrede

Ministarstvo turizma

Ministarstvo zastite okolisa i prirode

Ministarstvo graditeljstva i prostornog uredenja

Ministarstvo branitelja

Ministarstvo socijalne politike i mladih

Ministarstvo zdravlja

Ministarstvo znanosti, obrazovanja i sporta

Ministarstvo kulture

drzavne upravne organizacije

uredi drzavne uprave u zupanijama

Ustavni sud Republike Hrvatske

Vrhovni sud Republike Hrvatske

sudovi

Drzavno sudbeno vijece

drzavna odvjetnistva

Drzavnoodvjetnicko vijece

pravobraniteljstva

Drzavna komisija za kontrolu postupaka javne nabave

Hrvatska narodna banka

drzavne agencije i uredi

Drzavni ured za reviziju

12.ITALIA

a)Organisme de achizitie

Presidenza del Consiglio dei Ministri

Ministero degli Affari

Esteri Ministero dell’Interno

Ministero della Giustizia e Uffici giudiziari (esclusi i giudici di pace)

Ministero della Difesa

Ministero dell’Economia e delle Finanze

Ministero dello Sviluppo Economico

Ministero delle Politiche Agricole, Alimentari e Forestali

Ministero dell’Ambiente, Tutela del Territorio e del Mare

Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti

Ministero del Lavoro, della Salute e delle Politiche Sociali

Ministero dell’Istruzione, Universita e Ricerca

Ministero per i Beni e le Attivita culturali, comprensivo delle sue articolazioni periferiche

b)Alte organisme publice nationale:

CONSIP (Concessionaria Servizi Informatici Pubblici)

13.CIPRU

14.LETONIA

a)Ministere, secretariate de stat cu insarcinari speciale si institutiile subordonate acestora

Aizsardzibas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Arlietu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Bernu un gimenes lietu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Ekonomikas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Finansu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Iekslietu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Izglitibas un zinatnes ministrija un tas padotiba esosas iestades

Kulturas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Labklajibas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Regionalas attistibas un pasvaldibas lietu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Satiksmes ministrija un tas padotiba esosas iestades

Tieslietu ministrija un tas padotiba esosas iestades

Veselibas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Vides ministrija un tas padotiba esosas iestades

Zemkopibas ministrija un tas padotiba esosas iestades

Ipasu uzdevumu ministra sekretariati un to padotiba esosas iestades

Satversmes aizsardzibas birojs

b)Alte institutii de stat

Augstaka tiesa

Centrala velesanu komisija

Finansu un kapitala tirgus komisija

Latvijas Banka

Prokuratura un tas pârraudziba esosas iestades

Saeimas kanceleja un tas padotiba esosas iestades

Satversmes tiesa

Valsts kanceleja un tas padoiiba esosas iestades

Valsts kontrole

Valsts prezidenta kanceleja

Tiesibsarga birojs

Nacionala radio un televizijas padome

Citas valsts iestades, kuras nav ministriju padotiba (alte institutii de stat care nu se afla in subordinea ministerelor)

15.LITUANIA

Prezidenturos kanceliarija

Seimo kanceliarija

Institutii in subordinea Seimas [Parlamentul]:

Lietuvos mokslo taryba;

Seimo kontrolieri jstaiga;

Valstybes kontrole;

Speciali j tyrim tarnyba;

Valstybes saugumo departamentas;

Konkurencijos taryba;

Lietuvos gyventoj genocido ir rezistencijos tyrimo centras;

Vertybini popieri komisija;

Rysi reguliavimo tarnyba

Nacionaline sveikatos taryba;

Etnines kulturos globos taryba;

Lyghj galimybi kontrolieriaus tarnyba;

Valstybine kulturos paveldo komisija;

Vaiko teisi apsaugos kontrolieriaus jstaiga;

Valstybine kain ir energetikos kontroles komisija;

Valstybine lietuvi kalbos komisija;

Vyriausioji rinkim komisija;

Vyriausioji tarnybines etikos komisija;

Zurnalist etikos inspektoriaus tarnyba.

Vyriausybes kanceliarija

Institutii in subordinea Vyriausybe [Guvernul]:

Ginkl fondas;

Informacines visuomenes pletros komitetas;

Kuno kulturos ir sporto departamentas;

Lietuvos archyv departamentas;

Mokestini ginc komisija;

Statistikos departamentas;

Tautini mazum ir iseivijos departamentas;

Valstybine tabako ir alkoholio kontroles tarnyba;

Vies j pirkim tarnyba;

Narkotik kontroles departamentas;

Valstybine atomines energetikos saugos inspekcija;

Valstybine duomen apsaugos inspekcija;

Valstybine losim prieziuros komisija;

Valstybine maisto ir veterinarijos tarnyba;

Vyriausioji administracini ginc komisija;

Draudimo prieziuros komisija;

Lietuvos valstybinis mokslo ir stud j fondas;

Lietuvi grjzimo j Tevyns informacijos centras.

Konstitucinis Teismas

Lietuvos bankas

Aplinkos ministerija

Institutii in subordinea Aplinkos ministerija [Ministerul Mediului]:

Generaline misk uredija;

Lietuvos geologijos tarnyba;

Lietuvos hidrometeorologijos tarnyba;

Lietuvos standartizacijos departamentas;

Nacionalinis akreditacijos biuras;

Valstybine metrologijos tarnyba;

Valstybine saugom teritor j tarnyba;

Valstybine teritor j planavimo ir statybos inspekcija.

Finans ministerija

Institutii in subordinea Finans ministerija [Ministerul Finantelor]:

Muitines departamentas;

Valstybes dokument technologines apsaugos tarnyba;

Valstybine mokesci inspekcija;

Finans ministerijos mokymo centras.

Krasto apsaugos ministerija

Institutii in subordinea Krasto apsaugos ministerija [Ministerul Apararii Nationale]:

Antrasis operatyvini tarnyb departamentas;

Centralizuota finans ir turto tarnyba;

Karo prievoles administravimo tarnyba;

Krasto apsaugos archyvas;

Krizi valdymo centras;

Mobilizacijos departamentas;

Rysi ir informacini sistem tarnyba;

Infrastrukturos pletros departamentas;

Valstybinis pilietinio pasipriesinimo rengimo centras.

Lietuvos kariuomene

Krasto apsaugos sistemos kariniai vienetai ir tarnybos

Kulturos ministerija

Institutii in subordinea Kulturos ministerija [Ministerul Culturii]:

Kulturos paveldo departamentas;

Valstybine kalbos inspekcija.

Socialines apsaugos ir darbo ministerija

Institutii in subordinea Socialines apsaugos ir darbo ministerija [Ministerul Muncii si Securitatii Sociale]:

Garantinio fondo administracija;

Valstybes vaiko teisi apsaugos ir jvaikinimo tarnyba;

Lietuvos darbo birza;

Lietuvos darbo rinkos mokymo tarnyba;

Trisales tarybos sekretoriatas;

Socialini paslaug prieziuros departamentas;

Darbo inspekcija;

Valstybinio socialinio draudimo fondo valdyba;

Nejgalumo ir darbingumo nustatymo tarnyba;

Ginc komisija;

Technines pagalbos nejgaliesiems centras;

Nejgali j reikal departamentas.

Susisiekimo ministerija

Institutii in subordinea Susisiekimo ministerija [Ministerul Transportului si Comunicatiilor]:

Lietuvos automobili keli direkcija;

Valstybine gelezinkelio inspekcija;

Valstybine keli transporto inspekcija;

Pasienio kontroles punkt direkcija.

Sveikatos apsaugos ministerija

Institutii in subordinea Sveikatos apsaugos ministerija [Ministerul Sanatatii]:

Valstybine akreditavimo sveikatos prieziuros veiklai tarnyba;

Valstybine ligoni kasa;

Valstybine medicininio audito inspekcija;

Valstybine vaist kontroles tarnyba;

Valstybine teismo psichiatrijos ir narkologijos tarnyba;

Valstybine visuomenes sveikatos prieziuros tarnyba;

Farmacijos departamentas;

Sveikatos apsaugos ministerijos

Ekstremali sveikatai situac j centras;

Lietuvos bioetikos komitetas;

Radiacines saugos centras.

Svietimo ir mokslo ministerija

Institutii in subordinea Svietimo ir mokslo ministerija [Ministerul Invatamântului si Stiintei]:

Nacionalinis egzamin centras;

Studj kokybes vertinimo centras.

Teisingumo ministerija

Institutii in subordinea Teisingumo ministerija [Ministerul Justitiei]:

Kalejim departamentas;

Nacionaline vartotoj teisi apsaugos taryba;

Europos teises departamentas.

Ukio ministerija

Institutii in subordinea Ukio ministerija [Ministerul Economiei]:

[moni bankroto valdymo departamentas;

Valstybine energetikos inspekcija;

Valstybine ne maisto produkt inspekcija;

Valstybinis turizmo departamentas.

Uzsienio reikal ministerija

Diplomatines atstovybes ir konsulines jstaigos uzsienyje bei atstovybes prie tarptautini organizacj

Vidaus reikal ministerija

Institutii in subordinea Vidaus reikal ministerija [Ministerul de Interne]:

Asmens dokument israsymo centras;

Finansini nusikaltim tyrimo tarnyba;

Gyventoj registro tarnyba;

Policijos departamentas;

Priesgaisrines apsaugos ir gelbejimo departamentas;

Turto valdymo ir ukio departamentas;

Vadovybes apsaugos departamentas;

Valstybes sienos apsaugos tarnyba;

Valstybes tarnybos departamentas;

Informatikos ir rysi departamentas;

Migracijos departamentas;

Sveikatos prieziuros tarnyba;

Bendrasis pagalbos centras.

Zemes ukio ministerija

Institutii in subordinea Zemes ukio ministerija [Ministerul Agriculturii]:

Nacionaline mokejimo agentura;

Nacionaline zemes tarnyba;

Valstybine augal apsaugos tarnyba;

Valstybine gyvuli veislininkystes prieziuros tarnyba;

Valstybine sekl ir grud tarnyba;

Zuvininkystes departamentas

Teismai [Instante judecatoresti]:

Lietuvos Auksciausiasis Teismas;

Lietuvos apeliacinis teismas;

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas; apygard teismai; apygard administraciniai teismai; apylinki teismai;

Nacionaline teism administracija Generaline prokuratura

Alte entitati ale administratiei publice centrale [institucijos (institutii), jstaigos (unitati), tarnybos (agentii)]

Aplinkos apsaugos agentura;

Valstybine aplinkos apsaugos inspekcija;

Aplinkos projekt valdymo agentura;

Misko genetini istekli, sekl ir sodmen tarnyba;

Misko sanitarines apsaugos tarnyba;

Valstybine miskotvarkos tarnyba;

Nacionalinis visuomenes sveikatos tyrim centras;

Lietuvos AIDS centras;

Nacionalinis organ transplantacijos biuras;

Valstybinis patologijos centras;

Valstybinis psichikos sveikatos centras;

Lietuvos sveikatos informacijos centras;

Slaugos darbuotoj tobulinimosi ir specializacijos centras;

Valstybinis aplinkos sveikatos centras;

Respublikinis mitybos centras;

Uzkreciam j lig profilaktikos ir kontroles centras;

Trak visuomenes sveikatos prieziuros ir specialist tobulinimosi centras;

Visuomenes sveikatos ugdymo centras;

Muitines kriminaline tarnyba;

Muitines informacini sistem centras;

Muitines laboratorija;

Muitines mokymo centras;

Valstybinis patent biuras;

Lietuvos teismo ekspertizes centras;

Centrine hipotekos jstaiga;

Lietuvos metrologijos inspekcija;

Civilines aviacijos administracija;

Lietuvos saugios laivybos administracija;

Transporto investic j direkcija;

Valstybine vidaus vanden laivybos inspekcija;

Pabegeli priemimo centras

16.LUXEMBURG

Ministere d’Etat

Ministere des Affaires Etrangeres et de l’Immigration

Ministere de l’Agriculture, de la Viticulture et du Developpement Rural

Ministere des Classes moyennes, du Tourisme et du Logement

Ministere de la Culture, de l’Enseignement Superieur et de la Recherche

Ministere de l’Economie et du Commerce exterieur

Ministere de l’Education nationale et de la Formation professionnelle

Ministere de l’Egalite des chances

Ministere de l’Environnement

Ministere de la Famille et de l’Integration

Ministere des Finances

Ministere de la Fonction publique et de la Reforme administrative

Ministere de l’Interieur et de l’Amenagement du territoire

Ministere de la Justice

Ministere de la Sante

Ministere de la Securite sociale

Ministere des Transports

Ministere du Travail et de l’Emploi

Ministere des Travaux publics

17.UNGARIA

Egeszsegugyi Miniszterium

Foldmuvelesugyi es Videkfejlesztesi Miniszterium

Gazdasagi es Kozlekedesi Miniszterium

Honvedelmi Miniszterium

Igazsagugyi es Rendeszeti Miniszterium

Kornyezetvedelmi es Vi’zugyi Miniszterium

Kulugyminiszterium

Miniszterelnoki Hivatal

Oktatasi es Kulturalis Miniszterium

Onkormanyzati es Teruletfejlesztesi Miniszterium

Penzugyminiszterium

Szocialis es Munkaugyi Miniszterium

Kozponti Szolgaltatasi Foigazgatosag

18.MALTA

Ufficcju tal-Prim Ministru (Cabinetul prim-ministrului)

Ministeru ghall-Familja u Solidarjeta’ Socjali (Ministerul Familiei si Solidaritatii Sociale)

Ministeru ta’ l-Edukazzjoni Zghazagh u Impjieg (Ministerul Educatiei, Tineretului si Ocuparii Fortei de Munca)

Ministeru tal-Finanzi (Ministerul Finantelor)

Ministeru tar-Rizorsi u l-Infrastruttura (Ministerul Resurselor si Infrastructurii)

Ministeru tat-Turizmu u Kultura (Ministerul Turismului si Culturii)

Ministeru tal-Gustizzja u l-Intern (Ministerul Justitiei si al Afacerilor Interne)

Ministeru ghall-Affarijiet Rurali u l-Ambjent (Ministerul Afacerilor Rurale si Mediului)

Ministeru ghal Ghawdex (Ministerul pentru Gozo)

Ministeru tas-Sahha, l-Anzjani u Kura fil-Kommunita’ (Ministerul Sanatatii, al Vârstnicilor si al Asistentei Comunitare)

Ministeru ta’ l-Affarijiet Barranin (Ministerul Afacerilor Externe)

Ministeru ghall-Investimenti, Industrija u Teknologija ta’ Informazzjoni (Ministerul Investitiilor, Industriei si Tehnologiei Informatiilor)

Ministeru ghall-Kompetittivâ u Komunikazzjoni (Ministerul Competitivitatii si Comunicatiilor)

Ministeru ghall-Izvilupp Urban u Toroq (Ministerul Dezvoltarii Urbane si Drumurilor)

19.TARILE DE JOS

Ministerie van Algemene Zaken

Bestuursdepartement

Bureau van de Wetenschappelijke Raad voor het Regeringsbeleid

Rijksvoorlichtingsdienst

Ministerie van Binnenlandse Zaken en Koninkrijksrelaties

Bestuursdepartement

Centrale Archiefselectiedienst (CAS)

Algemene Inlichtingen- en Veiligheidsdienst (AIVD)

Agentschap Basisadministratie Persoonsgegevens en Reisdocumenten (BPR)

Agentschap Korps Landelijke Politiediensten

Ministerie van Buitenlandse Zaken

Directoraat-generaal Regiobeleid en Consulaire Zaken (DGRC)

Directoraat-generaal Politieke Zaken (DGPZ)

Directoraat-generaal Internationale Samenwerking (DGIS)

Directoraat-generaal Europese Samenwerking (DGES)

Centrum tot Bevordering van de Import uit Ontwikkelingslanden (CBI)

Centrale diensten ressorterend onder S/PlvS (Servicii centrale aflate in responsabilitatea Secretarului General si a Secretarului General Adjunct)

Buitenlandse Posten (ieder afzonderlijk)

Ministerie van Defensie – (Ministerul Apararii)

Bestuursdepartement

Commando Diensten Centra (CDC)

Defensie Telematica Organisatie (DTO)

Centrale directie van de Defensie Vastgoed Dienst

De afzonderlijke regionale directies van de Defensie Vastgoed Dienst

Defensie Materieel Organisatie (DMO)

Landelijk Bevoorradingsbedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

Logistiek Centrum van de Defensie Materieel Organisatie

Marinebedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

Defensie Pijpleiding Organisatie (DPO)

Ministerie van Economische Zaken

Bestuursdepartement

Centraal Planbureau (CPB)

SenterNovem

Staatstoezicht op de Mijnen (SodM)

Nederlandse Mededingingsautoriteit (NMa)

Economische Voorlichtingsdienst (EVD)

Agentschap Telecom

Kenniscentrum Professioneel & Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers (PIANOo)

Regiebureau Inkoop Rijksoverheid

Octrooicentrum Nederland

Consumentenautoriteit

Ministerie van Financien

Bestuursdepartement

Belastingdienst Automatiseringscentrum

Belastingdienst

de afzonderlijke Directies der Rijksbelastingen (diverse directii ale Administratiei Fiscale si Vamale pe teritoriul Tarilor de Jos)

Fiscale Inlichtingen- en Opsporingsdienst (incl. Economische Controle dienst (ECD)]

Belastingdienst Opleidingen

Dienst der Domeinen

Ministerie van Justitie

Bestuursdepartement

Dienst Justitiele Inrichtingen

Raad voor de Kinderbescherming

Centraal Justitie Incasso Bureau

Openbaar Ministerie

Immigratie en Naturalisatiedienst

Nederlands Forensisch Instituut

Dienst Terugkeer & Vertrek

Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

Bestuursdepartement

Dienst Regelingen (DR)

Agentschap Plantenziektenkundige Dienst (PD)

Algemene Inspectiedienst (AID)

Dienst Landelijk Gebied (DLG)

Voedsel en Waren Autoriteit (VWA)

Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen

Bestuursdepartement

Inspectie van het Onderwijs

Erfgoedinspectie

Centrale Financien Instellingen

Nationaal Archief

Adviesraad voor Wetenschaps- en Technologiebeleid

Onderwijsraad

Raad voor Cultuur

Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

Bestuursdepartement

Inspectie Werk en Inkomen

Agentschap SZW

Ministerie van Verkeer en Waterstaat

Bestuursdepartement

Directoraat-Generaal Transport en Luchtvaart

Directoraat-generaal Personenvervoer

Directoraat-generaal Water

Centrale diensten (Central Services)

Shared services Organisatie Verkeer en Watersaat

Koninklijke Nederlandse Meteorologisch Instituut KNMI

Rijkswaterstaat, Bestuur

De afzonderlijke regionale Diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu regional individual al Directiei Generale Lucrari Publice si Gestionarea Apei)

De afzonderlijke specialistische diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu specializat individual al Directiei Generale Lucrari Publice si Gestionarea Apei)

Adviesdienst Geo-Informatie en ICT

Adviesdienst Verkeer en Vervoer (AVV)

Bouwdienst

Corporate Dienst

Data ICT Dienst

Dienst Verkeer en Scheepvaart

Dienst Weg- en Waterbouwkunde (DWW)

Rijksinstituut voor Kunst en Zee (RIKZ)

Rijksinstituut voor Integraal Zoetwaterbeheer en Afvalwaterbehandeling (RIZA)

Waterdienst

Inspectie Verkeer en Waterstaat, Hoofddirectie

Port state Control

Directie Toezichtontwikkeling Communicatie en Onderzoek (TCO)

Toezichthouder Beheer Eenheid Lucht

Toezichthouder Beheer Eenheid Water

Toezichthouder Beheer Eenheid Land

Ministerie van Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer

Bestuursdepartement

Directoraat-generaal Wonen, Wijken en Integratie

Directoraat-generaal Ruimte

Directoraat-general Milieubeheer

Rijksgebouwendienst

VROM Inspectie

Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport

Bestuursdepartement

Inspectie Gezondheidsbescherming, Waren en Veterinaire Zaken

Inspectie Gezondheidszorg

Inspectie Jeugdhulpverlening en Jeugdbescherming

Rijksinstituut voor de Volksgezondheid en Milieu (RIVM)

Sociaal en Cultureel Planbureau

Agentschap t.b.v. het College ter Beoordeling van Geneesmiddelen

Tweede Kamer der Staten-Generaal

Eerste Kamer der Staten-Generaal

Raad van State

Algemene Rekenkamer

Nationale Ombudsman

Kanselarij der Nederlandse Orden

Kabinet der Koningin

Raad voor de rechtspraak en de Rechtbanken

20.AUSTRIA

Bundeskanzleramt

Bundesministerium fur europaische und internationale Angelegenheiten

Bundesministerium fur Finanzen

Bundesministerium fur Gesundheit, Familie und Jugend

Bundesministerium fur Inneres

Bundesministerium fur Justiz

Bundesministerium fur Landesverteidigung

Bundesministerium fur Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft

Bundesministerium fur Soziales und Konsumentenschutz

Bundesministerium fur Unterricht, Kunst und Kultur

Bundesministerium fur Verkehr, Innovation und Technologie

Bundesministerium fur Wirtschaft und Arbeit

Bundesministerium fur Wissenschaft und Forschung

Osterreichische Forschungs- und Prufzentrum Arsenal Gesellschaft m.b.H

Bundesbeschaffung G.m.b.H

Bundesrechenzentrum G.m.b.H

21.POLONIA

Kancelaria Prezydenta RP

Kancelaria Sejmu RP

Kancelaria Senatu RP

Kancelaria Prezesa Rady

Ministrow Sd Najwyzszy

Naczelny Sd Administracyjny

Wojewodzkie sdy administracyjne

Sdy powszechne – rejonowe, okrsgowe i apelacyjne

Trybunal Konstytucyjny

Najwyzsza Izba Kontroli

Biuro Rzecznika Praw Obywatelskich

Biuro Rzecznika Praw Dziecka

Biuro Ochrony Rzdu

Biuro Bezpieczenstwa Narodowego

Centralne Biuro Antykorupcyjne

Ministerstwo Pracy i Polityki Spolecznej

Ministerstwo Finansow

Ministerstwo Gospodarki

Ministerstwo Rozwoju Regionalnego

Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego

Ministerstwo Edukacji Narodowej

Ministerstwo Obrony Narodowej

Ministerstwo Rolnictwa i Rozwoju Wsi

Ministerstwo Skarbu Panstwa

Ministerstwo Sprawiedliwosci

Ministerstwo Infrastruktury

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyzszego

Ministerstwo Srodowiska

Ministerstwo Spraw Wewnstrznych i Administracji

Ministerstwo Spraw Zagranicznych

Ministerstwo Zdrowia

Ministerstwo Sportu i Turystyki

Urzd Komitetu Integracji Europejskiej

Urzd Patentowy Rzeczypospolitej Polskiej

Urzd Regulacji Energetyki

Urzd do Spraw Kombatantow i Osob Represjonowanych

Urzd Transportu Kolejowego

Urzd Dozoru Technicznego

Urzd Rejestracji Produktow Leczniczych, Wyrobow Medycznych i Produktow Biobojczych

Urzd do Spraw Repatriacji i Cudzoziemcow

Urzd Zamowien Publicznych

Urzd Ochrony Konkurencji i Konsumentow

Urzd Lotnictwa Cywilnego

Urzd Komunikacji Elektronicznej

Wyzszy Urzd Gorniczy

Glowny Urzd Miar

Glowny Urzd Geodezji i Kartografii

Glowny Urzd Nadzoru Budowlanego

Glowny Urzd Statystyczny

Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji

Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych

Panstwowa Komisja Wyborcza

Panstwowa Inspekcja Pracy

Rzdowe Centrum Legislacji

Narodowy Fundusz Zdrowia

Polska Akademia Nauk

Polskie Centrum Akredytacji

Polskie Centrum Badan i Certyfikacji

Polska Organizacja Turystyczna

Polski Komitet Normalizacyjny

Zaklad Ubezpieczen Spolecznych

Komisja Nadzoru Finansowego

Naczelna Dyrekcja Archiwow Panstwowych

Kasa Rolniczego Ubezpieczenia Spolecznego

Generalna Dyrekcja Drog Krajowych i Autostrad

Panstwowa Inspekcja Ochrony Roslin i Nasiennictwa

Komenda Glowna Panstwowej Strazy Pozarnej

Komenda Glowna Policji

Komenda Glowna Strazy Granicznej

Inspekcja Jakosci Handlowej Artykulow Rolno-Spozywczych

Glowny Inspektorat Ochrony Srodowiska

Glowny Inspektorat Transportu Drogowego

Glowny Inspektorat Farmaceutyczny

Glowny Inspektorat Sanitarny

Glowny Inspektorat Weterynarii

Agencja Bezpieczenstwa Wewnstrznego

Agencja Wywiadu

Agencja Mienia Wojskowego

Wojskowa Agencja Mieszkaniowa

Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa

Agencja Rynku Rolnego

Agencja Nieruchomosci Rolnych

Panstwowa Agencja Atomistyki

Polska Agencja Zeglugi Powietrznej

Polska Agencja Rozwizywania Problemow Alkoholowych

Agencja Rezerw Materialowych

Narodowy Bank Polski

Narodowy Fundusz Ochrony Srodowiska i Gospodarki Wodnej

Panstwowy Fundusz Rehabilitacji Osob Niepelnosprawnych

Instytut Pamisci Narodowej – Komisja Scigania Zbrodni Przeciwko Narodowi Polskiemu

Rada Ochrony Pamisci Walk i Msczenstwa

Sluzba Celna Rzeczypospolitej Polskiej

Panstwowe Gospodarstwo Lesne „Lasy Panstwowe”

Polska Agencja Rozwoju Przedsifbiorczosci

Urzsdy wojewodzkie

Samodzielne Publiczne Zaklady Opieki Zdrowotnej, jesli ich organem zalozycielskim jest minister, centralny organ administracji rzdowej lub wojewoda

22.PORTUGALIA

Presidencia do Conselho de Ministros

Ministerio das Finansas e da Administrasao Publica

Ministerio da Defesa Nacional

Ministerio dos Negocios Estrangeiros

Ministerio da Administrasao Interna

Ministerio da Justisa

Ministerio da Economia e da Inovasao

Ministerio da Agricultura, Desenvolvimento Rural e Pescas

Ministerio da Educasao

Ministerio da Ciencia, Tecnologia e do Ensino Superior

Ministerio da Cultura Ministerio da Saude

Ministerio do Trabalho e da Solidariedade Social

Ministerio das Obras Publicas, Transportes e Comunicasoes

Ministerio do Ambiente, do Ordenamento do Territorio e do Desenvolvimento Regional

Presidensa da Republica

Tribunal Constitucional

Tribunal de Contas

Provedoria de Justisa

23.ROMÂNIA

Administratia Prezidentiala

Senatul României

Camera Deputatilor

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Curtea Constitutionala

Consiliul Legislativ

Curtea de Conturi

Consiliul Superior al Magistraturii

Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie

Secretariatul General al Guvernului

Cancelaria Prim-ministrului

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Economiei si Finantelor

Ministerul Justitiei

Ministerul Apararii

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Ministerul Transporturilor

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Ministerul Sanatatii Publice

Ministerul Culturii si Cultelor

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Serviciul Român de Informatii

Serviciul de Informatii Externe

Serviciul de Protectie si Paza

Serviciul de Telecomunicatii Speciale

Consiliul National al Audiovizualului

Consiliul Concurentei (CC)

Directia Nationala Anticoruptie

Inspectoratul General de Politie

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC)

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Autoritatea Navala Româna

Autoritatea Feroviara Româna

Autoritatea Rutiera Româna

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap

Autoritatea Nationala pentru Turism

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor

Autoritatea Nationala pentru Tineret

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei

Autoritatea Nationala pentru Serviciile Societatii Informationale

Autoritatea Electorala Permanenta

Agentia pentru Strategii Guvernamentale

Agentia Nationala a Medicamentului

Agentia Nationala pentru Sport

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

Agentia Româna pentru Conservarea Energiei

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale

Agentia Româna pentru Investitii Straine

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

Agentia Nationala a Functionarilor Publici

Agentia Nationala de Administrare Fiscala

Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnica Speciala

Agentia Nationala Anti-doping

Agentia Nucleara

Agentia Nationala pentru Protectia Familiei

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Barbati si Femei

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Agentia Nationala Antidrog

24.SLOVENIA

Predsednik Republike Slovenije

Drzavni zbor Republike Slovenije

Drzavni svet Republike Slovenije

Varuh clovekovih pravic

Ustavno sodisce Republike Slovenije

Racunsko sodisce Republike Slovenije

Drzavna revizijska komisja za revizijo postopkov oddaje javnih narocil

Slovenska akademija znanosti in umetnosti

Vladne sluzbe

Ministrstvo za finance

Ministrstvo za notranje zadeve

Ministrstvo za zunanje zadeve

Ministrstvo za obrambo

Ministrstvo za pravosodje

Ministrstvo za gospodarstvo

Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano

Ministrstvo za promet

Ministrstvo za okolje in prostor

Ministrstvo za delo, druzino in socialne zadeve

Ministrstvo za zdravje

Ministrstvo za javno upravo

Ministrstvo za solstvo in sport

Ministrstvo za visoko solstvo, znanost in tehnologijo

Ministrstvo za kulturo

Vrhovno sodisce Republike Slovenije

visja sodisca

okrozna sodisca

okrajna sodisca

Vrhovno drzavno tozilstvo Republike Slovenije

Okrozna drzavna tozilstva

Drzavno pravobranilstvo

Upravno sodisce Republike Slovenije

Visje delovno in socialno sodisce

delovna sodisca

Davcna uprava Republike Slovenije

Carinska uprava Republike Slovenije

Urad Republike Slovenije za preprecevanje pranja denarja

Urad Republike Slovenije za nadzor prirejanja iger na sreco

Uprava Republike Slovenije za javna placila

Urad Republike Slovenije za nadzor proracuna

Policija

Inspektorat Republike Slovenije za notranje zadeve Generalstab Slovenske vojske

Uprava Republike Slovenije za zascito in resevanje

Inspektorat Republike Slovenije za obrambo

Inspektorat Republike Slovenije za varstvo pred naravnimi in drugimi nesrecami

Uprava Republike Slovenije za izvrsevanje kazenskih sankcij

Urad Republike Slovenije za varstvo konkurence

Urad Republike Slovenije za varstvo potrosnikov

Trzni inspektorat Republike Slovenije

Urad Republike Slovenije za intelektualno lastnino

Inspektorat Republike Slovenije za elektronske komunikacije, elektronsko podpisovanje in posto

Inspektorat za energetiko in rudarstvo

Agencija Republike Slovenije za kmetijske trge in razvoj podezelja

Inspektorat Republike Slovenije za kmetijstvo, gozdarstvo in hrano

Fitosanitarna uprava Republike Slovenije

Veterinarska uprava Republike Slovenije

Uprava Republike Slovenije za pomorstvo

Direkcija Republike Slovenije za caste

Prometni inspektorat Republike Slovenije

Direkcija za vodenje investicij v javno zeleznisko infrastrukturo

Agencija Republike Slovenije za okolje

Geodetska uprava Republike Slovenije

Uprava Republike Slovenije za jedrsko varstvo

Inspektorat Republike Slovenije za okolje in prostor

Inspektorat Republike Slovenije za delo

Zdravstveni inspektorat

Urad Republike Slovenije za kemikalije

Uprava Republike Slovenije za varstvo pred sevanji

Urad Republike Slovenije za meroslovje

Urad za visoko solstvo

Urad Republike Slovenije za mladino

Inspektorat Republike Slovenije za solstvo in sport

Arhiv Republike Slovenije

Inspektorat Republike Slovenije za kulturo in medije

Kabinet predsednika Vlade Republike Slovenije

Generalni sekretariat Vlade Republike

Slovenije Sluzba vlade za zakonodajo

Sluzba vlade za evropske zadeve

Sluzba vlade za lokalno samoupravo in regionalno politiko

Urad vlade za komuniciranje

Urad za enake moznosti

Urad za verske skupnosti

Urad za narodnosti

Urad za makroekonomske analize in razvoj

Statisticni urad Republike Slovenije

Slovenska obvescevalno-varnostna agencija

Protokol Republike Slovenije

Urad za varovanje tajnih podatkov

Urad za Slovence v zamejstvu in po svetu

Sluzba Vlade Republike Slovenije za razvoj

Informacijski pooblascenec

Drzavna volilna komisija

25.SLOVACIA

Ministere si alte autoritati guvernamentale centrale prevazute in Legea nr. 575/2001 Coll. privind structura activitatii Guvernului si a autoritatilor administratiei centrale de stat, denumirile fiind cele din legile ulterioare:

Kancelaria prezident Slovenskej republiky

Narodna rada Slovenskej republiky

Ministerstvo hospodarstva Slovenskej republiky

Ministerstvo financif Slovenskej republiky

Ministerstvo dopravy, post a telekomunikâcif Slovenskej republiky

Ministerstvo podohospodarstva Slovenskej republiky

Ministerstvo vystavby a regionalneho rozvoja Slovenskej republiky

Ministerstvo vnutra Slovenskej republiky

Ministerstvo obrany Slovenskej republiky

Ministerstvo spravodlivosti Slovenskej republiky

Ministerstvo zahranicnych veci’ Slovenskej republiky

Ministerstvo prace, socialnych veci’ a rodiny Slovenskej republiky

Ministerstvo zivotneho prostredia Slovenskej republiky

Ministerstvo skolstva Slovenskej republiky

Ministerstvo kultury Slovenskej republiky

Ministerstvo zdravotni’ctva Slovenskej republiky

Urad vlady Slovenskej republiky

Protimonopolny urad Slovenskej republiky

Statisticky urad Slovenskej republiky

Urad geodezie, kartografie a katastra Slovenskej republiky

Urad jadroveho dozoru Slovenskej republiky

Urad pre normalizaciu, metrologiu a skusobm’ctvo Slovenskej republiky

Urad pre verejne obstaravanie

Urad priemyselneho vlastni’ctva Slovenskej republiky

Sprava statnych hmotnych rezerv Slovenskej republiky

Narodny bezpecnostny urad

Ustavny sud Slovenskej republiky

Najvyssi sud Slovenskej republiky

Generalna prokuratura Slovenskej republiky

Najvyssi kontrolny urad Slovenskej republiky

Telekomunikacny urad Slovenskej republiky

Urad priemyselneho vlastni’ctva Slovenskej republiky

Urad pre financny trh

Urad na ochranu osobn y ch udajov

Kancelaria verejneho ochranu prav

26.FINLANDA

Oikeuskanslerinvirasto – Justitiekanslersambetet

Liikenne- ja viestintaministerio – Kommunikationsministeriet

Ajoneuvohallintokeskus AKE – Fordonsforvaltningscentralen AKE

Ilmailuhallinto – Luftfartsforvaltningen

Ilmatieteen laitos – Meteorologiska institutet

Merenkulkulaitos – Sjofartsverket

Merentutkimuslaitos – Havsforskningsinstitutet

Ratahallintokeskus RHK – Banforvaltningscentralen RHK

Rautatievirasto – Jarnvagsverket

Tiehallinto – Vagforvaltningen

Viestintavirasto – Kommunikationsverket

Maa- ja metsatalousministerio – Jord- och skogsbruksministeriet

Elintarviketurvallisuusvirasto – Livsmedelssakerhetsverket

Maanmittauslaitos – Lantmateriverket

Maaseutuvirasto – Landsbygdsverket

Oikeusministerio – Justitieministeriet

Tietosuojavaltuutetun toimisto – Dataombudsmannens byrâ

Tuomioistuimet – Domstolar

Korkein oikeus – Hogsta domstolen

Korkein hallinto-oikeus – Hogsta forvaltningsdomstolen

Hovioikeudet – Hovratter

Karajaoikeudet – Tingsratter

Hallinto-oikeudet -Forvaltningsdomstolar

Markkinaoikeus – Marknadsdomstolen

Tyotuomioistuin – Arbetsdomstolen

Vakuutusoikeus – Forsakringsdomstolen

Kuluttajariitalautakunta – Konsumenttvistenamnden

Vankeinhoitolaitos – Fângvardsvasendet

HEUNI – Yhdistyneiden Kansakuntien yhteydessa toimiva Euroopan kriminaalipolitiikan instituutti – HEUNI – Europeiska institutet for kriminalpolitik, verksamt i anslutning till Forenta nationerna

Konkurssiasiamiehen toimisto – Konkursombudsmannens byra

Kuluttajariitalautakunta – Konsumenttvistenamnden

Oikeushallinnon palvelukeskus – Justitieforvaltningens servicecentral

Oikeushallinnon tietotekniikkakeskus – Justitieforvaltningens datateknikcentral

Oikeuspoliittinen tutkimuslaitos (Optula) – Rattspolitiska forskningsinstitutet

Oikeusrekisterikeskus – Rattsregistercentralen

Onnettomuustutkintakeskus – Centralen for undersokning av olyckor

Rikosseuraamusvirasto – Brottspafoljdsverket

Rikosseuraamusalan koulutuskeskus – Brottspafoljdsomradets utbildningscentral

Rikoksentorjuntaneuvosto – Radet for brottsforebyggande

Saamelaiskarajat – Sametinget

Valtakunnansyyttajanvirasto – Riksaklagarambetet

Vankeinhoitolaitos – Fangvardsvasendet

Opetusministerio – Undervisningsministeriet

Opetushallitus – Utbildningsstyrelsen

Valtion elokuvatarkastamo – Statens filmgranskningsbyra

Puolustusministerio – Forsvarsministeriet

Puolustusvoimat – Forsvarsmakten

Sisaasiainministerio – Inrikesministeriet

Vaestorekisterikeskus – Befolkningsregistercentralen

Keskusrikospoliisi – Centralkriminalpolisen

Liikkuva poliisi – Rorliga polisen

Rajavartiolaitos – Gransbevakningsvasendet

Laaninhallitukset – Lanstyrelserna

Suojelupoliisi – Skyddspolisen

Poliisiammattikorkeakoulu – Polisyrkeshogskolan

Poliisin tekniikkakeskus – Polisens teknikcentral

Poliisin tietohallintokeskus – Polisens datacentral

Helsingin kihlakunnan poliisilaitos – Polisinrattningen i Helsingfors

Pelastusopisto – Raddningsverket

Hatakeskuslaitos – Nodcentralsverket

Maahanmuuttovirasto – Migrationsverket

Sisaasiainhallinnon palvelukeskus – Inrikesforvaltningens servicecentral

Sosiaali- ja terveysministerio – Social- och halsovardsministeriet

Tyottomyysturvan muutoksenhakulautakunta – Besvarsnamnden for utkomstskyddsarenden

Sosiaaliturvan muutoksenhakulautakunta – Besvarsnamnden for social trygghet

Laakelaitos – Lakemedelsverket

Terveydenhuollon oikeusturvakeskus – Rattsskyddscentralen for halsovarden

Sateilyturvakeskus – Stralsakerhetscentralen

Kansanterveyslaitos – Folkhalsoinstitutet

Laakehoidon kehittamiskeskus ROHTO – Utvecklingscentralen for lakemedelsbe-handling

Sosiaali-ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus – Social- och halsovardens produkttill synscentral

Sosiaali-ja terveysalan tutkimus- ja kehittamiskeskus Stakes – Forsknings- och utvecklingscentralen for social-och halsovarden Stakes

Vakuutusvalvontavirasto – Forsakringsinspektionen

Tyo-ja elinkeinoministerio – Arbets- och naringsministeriet

Kuluttajavirasto – Konsumentverket

Kilpailuvirasto – Konkurrensverket

Patentti-ja rekisterihallitus – Patent-och registerstyrelsen

Valtakunnansovittelijain toimisto – Riksforlikningsmannens byra

Valtion turvapaikanhakijoiden vastaanottokeskukset – Statliga forlaggningar for asylsokande

Energiamarkkinavirasto – Energimarknadsverket

Geologian tutkimuskeskus – Geologiska forskningscentralen

Huoltovarmuuskeskus – Forsorjningsberedskapscentralen

Kuluttajatutkimuskeskus – Konsumentforskningscentralen

Matkailun edistamiskeskus (MEK) – Centralen for turistframjande

Mittatekniikan keskus (MIKES) – Matteknikcentralen

Tekes – teknologian ja innovaatioiden kehittamiskeskus – Tekes – utvecklingscentralen for teknologi och innovationer

Turvatekniikan keskus (TUKES) – Sakerhetsteknikcentralen

Valtion teknillinen tutkimuskeskus (VTT) – Statens tekniska forskningscentral

Syrjintalautakunta – Nationella diskrimineringsnamnden

Tyoneuvosto – Arbetsradet

Vahemmistovaltuutetun toimisto – Minoritetsombudsmannens byra

Ulkoasiainministerio – Utrikesministeriet

Valtioneuvoston kanslia – Statsradets kansli

Valtiovarainministerio – Finansministeriet

Valtiokonttori – Statskontoret

Verohallinto – Skatteforvaltningen

Tullilaitos – Tullverket

Tilastokeskus – Statistikcentralen

Valtion taloudellinen tutkimuskeskus – Statens ekonomiska forskningscentral

Ymparistoministerio – Miljoministeriet

Suomen ymparistokeskus – Finlands miljocentral

Asumisen rahoitus-ja kehityskeskus – Finansierings- och utvecklingscentralen for boendet

Valtiontalouden tarkastusvirasto – Statens revisionsverk

27.SUEDIA

A

Affarsverket svenska kraftnat

Akademien for de fria konsterna

Alkohol- och lakemedelssortiments-namnden

Allmanna pensionsfonden

Allmanna reklamationsnamnden

Ambassader

Ansvarsnamnd, statens

Arbetsdomstolen

Arbetsformedlingen

Arbetsgivarverk, statens

Arbetslivsinstitutet

Arbetsmiljoverket

Arkitekturmuseet

Arrendenamnder

Arvsfondsdelegationen

Arvsfondsdelegationen

B

Banverket

Barnombudsmannen

Beredning for utvardering av medicinsk metodik, statens

Bergsstaten

Biografbyra, statens

Biografiskt lexikon, svenskt

Birgittaskolan

Blekinge tekniska hogskola

Bokforingsnamnden

Bolagsverket

Bostadsnamnd, statens

Bostadskreditnamnd, statens

Boverket

Brottsforebyggande radet

Brottsoffermyndigheten

C

Centrala studiestodsnamnden

D

Danshogskolan

Datainspektionen

Departementen

Domstolsverket

Dramatiska institutet

E

Ekeskolan

Ekobrottsmyndigheten

Ekonomistyrningsverket

Ekonomiska radet

Elsakerhetsverket

Energimarknadsinspektionen

Energimyndighet, statens

EU/FoU-radet

Exportkreditnamnden

Exportrad, Sveriges

F

Fastighetsmaklarnamnden

Fastighetsverk, statens

Fideikommissnamnden

Finansinspektionen

Finanspolitiska radet

Finsk-svenska gransalvskommissionen

Fiskeriverket

Flygmedicincentrum

Folkhalsoinstitut, statens

Fonden for fukt- och mogelskador

Forskningsradet for miljo, areella naringar och samhallsbyggande,

Formas

Folke Bernadotte Akademin

Forskarskattenamnden

Forskningsradet for arbetsliv och socialvetenskap

Fortifikationsverket

Forum for levande historia

Forsvarets materielverk

Forsvarets radioanstalt

Forsvarets underrattelsenamnd

Forsvarshistoriska museer, statens

Forsvarshogskolan

Forsvarsmakten

Forsakringskassan

G

Gentekniknamnden

Geologiska undersokning

Geotekniska institut, statens

Giftinformationscentralen

Glesbygdsverket

Grafiska institutet och institutet for hogre kommunikation- och reklamutbildning

Granskningsnamnden for radio och TV

Granskningsnamnden for forsvarsuppfinningar

Gymnastik- och Idrottshogskolan

Goteborgs universitet

H

Handelsflottans kultur-och fritidsrad

Handelsflottans pensionsanstalt

Handelssekreterare

Handelskamrar, auktoriserade

Handikappombudsmannen

Handikapprad, statens

Harpsundsnamnden

Haverikommission, statens

Historiska museer, statens

Hjalpmedelsinstitutet

Hovratterna

Hyresnamnder

Haktena

Halso-och sjukvardens ansvarsnamnd

Hogskolan Dalarna

Hogskolan i Boras

Hogskolan i Gavle

Hogskolan i

Halmstad

Hogskolan i Kalmar

Hogskolan i Karlskrona/Ronneby

Hogskolan i Kristianstad

Hogskolan i Skovde

Hogskolan i Trollhattan/Uddevalla

Hogskolan pâ Gotland

Hogskolans avskiljandenamnd

Hogskoleverket

Hogsta domstolen

I

ILO kommitten

Inspektionen for arbetsloshetsforsakringen

Inspektionen for strategiska produkter

Institut for kommunikationsanalys, statens

Institut for psykosocial medicin, statens

Institut for sarskilt utbildningsstod, statens

Institutet for arbetsmarknadspolitisk utvardering

Institutet for rymdfysik

Institutet for tillvaxtpolitiska studier

Institutionsstyrelse, statens

Insattningsgarantinamnden

Integrationsverket

Internationella programkontoret for utbildningsomrâdet

J

Jordbruksverk, statens

Justitiekanslern

Jamstalldhetsombudsmannen

Jamstalldhetsnamnden

Jarnvagar, statens

Jarnvagsstyrelsen

K

Kammarkollegiet

Kammarratterna

Karlstads universitet

Karolinska Institutet

Kemikalieinspektionen

Kommerskollegium

Konjunkturinstitutet

Konkurrensverket

Konstfack

Konsthogskolan

Konstnarsnamnden

Konstrad, statens

Konsulat

Konsumentverket

Krigsvetenskapsakademin

Krigsforsakringsnamnden

Kriminaltekniska laboratorium, statens

Kriminalvarden

Krisberedskapsmyndigheten

Kristinaskolan

Kronofogdemyndigheten

Kulturrad, statens

Kungl. Biblioteket

Kungl. Konsthogskolan

Kungl. Musikhogskolan i Stockholm

Kungl. Tekniska hogskolan

Kungl. Vitterhets-, historie- och antikvitetsakademien

Kungl. Vetenskapsakademin

Kustbevakningen

Kvalitets- och kompetensrad, statens

Karnavfallsfondens styrelse

L

Lagradet

Lantbruksuniversitet, Sveriges

Lantmateriverket Linkopings universitet

Livrustkammaren, Skoklosters slott och Hallwylska museet

Livsmedelsverk, statens

Livsmedelsekonomiska institutet

Ljud-och bildarkiv, statens

Lokala sakerhetsnamnderna vid karnkraftverk

Lotteriinspektionen

Luftfartsverket

Luftfartsstyrelsen

Lulea tekniska universitet

Lunds universitet

Lakemedelsverket

Lakemedelsformansnamnden

Lansratterna

Lansstyrelserna

Lararhogskolan i Stockholm

M

Malmo hogskola

Manillaskolan

Maritima museer, statens

Marknadsdomstolen

Medlingsinstitutet

Meteorologiska och hydrologiska institut, Sveriges

Migrationsverket

Militarhogskolor

Mittuniversitetet

Moderna museet

Museer for varldskultur, statens

Musikaliska Akademien

Musiksamlingar, statens

Myndigheten for handikappolitisk samordning

Myndigheten for internationella adoptionsfragor

Myndigheten for skolutveckling

Myndigheten for kvalificerad yrkesutbildning

Myndigheten for natverk och samarbete inom hogre utbildning

Myndigheten for radio och tv

Myndigheten for Sveriges natuniversitet

Myndigheten for utlandska investeringar i Sverige

Malardalens hogskola

N

Nationalmuseum

Nationellt centrum for flexibelt larande

Naturhistoriska riksmuseet

Naturvardsverket

Nordiska Afrikainstitutet

Notarienamnden

Namnd for arbetstagares uppfinningar, statens

Namnden for statligt stod till trossamfund

Namnden for styrelserepresentationsfragor

Namnden mot diskriminering

Namnden for elektronisk forvaltning

Namnden for RH anpassad utbildning

Namnden for hemslojdsfragor

O

Oljekrisnamnden

Ombudsmannen mot diskriminering pa grund av sexuell laggning

Ombudsmannen mot etnisk diskriminering

Operahogskolan i Stockholm

P

Patent- och registreringsverket

Patentbesvarsratten

Pensionsverk, statens

Personregisternamnd statens, SPAR-namnden

Pliktverk, Totalforsvarets

Polarforskningssekretariatet

Post- och telestyrelsen

Premiepensionsmyndigheten

Presstodsnamnden

R

Rederinamnden

Regeringskansliet

Regeringsratten

Resegarantinamnden

Registernamnden

Revisorsnamnden

Riksantikvarieambetet

Riksarkivet

Riksbanken

Riksdagsforvaltningen

Riksdagens ombudsman

Riksdagens revisorer

Riksgaldskontoret

Rikshemvarnsradet

Rikspolisstyrelsen

Riksrevisionen

Rikstrafiken

Riksutstallningar, Stiftelsen

Riksvarderingsnamnden

Rymdstyrelsen

Radet for Europeiska socialfonden i Sverige

Raddningsverk, statens

Rattshjalpsmyndigheten

Rattshjalpsnamnden

Rattsmedicinalverket

S

Samarbetsnamnden for statsbidrag till trossamfund

Sameskolstyrelsen och sameskolor

Sametinget

SIS, Standardiseringen i Sverige

Sjofartsverket

Skatterattsnamnden

Skatteverket

Skaderegleringsnamnd, statens

Skiljenamnden i vissa trygghetsfragor

Skogsstyrelsen

Skogsvârdsstyrelserna

Skogs och lantbruksakademien

Skolverk, statens

Skolvasendets overklagandenamnd

Smittskyddsinstitutet

Socialstyrelsen

Specialpedagogiska institutet

Specialskolemyndigheten

Sprâk-och folkminnesinstitutet

Sprangamnesinspektionen

Statistiska centralbyrân

Statskontoret

Stockholms universitet

Stockholms internationella miljoinstitut

Strâlsakerhetsmyndigheten

Styrelsen for ackreditering och teknisk kontroll

Styrelsen for internationellt utvecklingssamarbete, SIDA

Styrelsen for Samefonden

Styrelsen for psykologiskt forsvar

Stangselnamnden

Svenska institutet

Svenska institutet for europapolitiska studier

Svenska ESF râdet

Svenska Unescorâdet

Svenska FAO kommitten

Svenska Sprâknamnden

Svenska Skeppshypotekskassan

Svenska institutet i Alexandria

Sveriges forfattarfond

Sakerhetspolisen

Sakerhets- och integritetsskyddsnamnden

Sodertorns hogskola

T

Taltidningsnamnden

Talboks-och punktskriftsbiblioteket

Teaterhogskolan i Stockholm

Tingsratterna

Tjanstepensions och grupplivnamnd, statens

Tjansteforslagsnamnden for domstolsvasendet

Totalforsvarets forskningsinstitut

Totalforsvarets pliktverk

Tullverket

Turistdelegationen

U

Urnea universitet

Ungdomsstyrelsen

Uppsala universitet

Utlandslonenamnd, statens

Utlanningsnamnden

Utrikesforvaltningens antagningsnamnd

Utrikesnamnden

Utsadeskontroll, statens

V

Valideringsdelegationen

Valmyndigheten

Vatten-och avloppsnamnd, statens

Vattenoverdomstolen

Verket for forvaltningsutveckling

Verket for hogskoleservice

Verket for innovationssystem (VINNOVA)

Verket for naringslivsutveckling (NUTEK)

Vetenskapsradet

Veterinarmedicinska anstalt, statens

Veterinara ansvarsnamnden

Vag-och transportforskningsinstitut, statens

Vagverket

Vanerskolan

Vaxjo universitet

Vaxtsortnamnd, statens

A

Aklagarmyndigheten

Asbackaskolan

O

Orebro universitet

Orlogsmannasallskapet

Ostervangsskolan

Overbefalhavaren

Overklagandenamnden for hogskolan

Overklagandenamnden for namndemanna-uppdrag

Overklagandenamnden for studiestod

Overklagandenamnden for totalforsvaret

28.REGATUL UNIT

Cabinet Office

Office of the Parliamentary Counsel

Central Office of Information

Charity Commission

Crown Estate Commissioners (Vote Expenditure Only)

Crown Prosecution Service

Department for Business, Enterprise and Regulatory Reform

Competition Commission

Gas and Electricity Consumers’ Council

Office of Manpower Economics

Department for Children, Schools and Families

Department of Communities and Local Government

Rent Assessment Panels

Department for Culture, Media and Sport

British Library

British Museum

Commission for Architecture and the Built Environment

The Gambling Commission

Historic Buildings and Monuments Commission for England (English Heritage)

Imperial War Museum

Museums, Libraries and Archives Council

National Gallery

National Maritime Museum

National Portrait Gallery

Natural History Museum

Science Museum

Tate Gallery

Victoria and Albert Museum

Wallace Collection

Department for Environment, Food and Rural Affairs

Agricultural Dwelling House Advisory Committees

Agricultural Land Tribunals

Agricultural Wages Board and Committees

Cattle Breeding Centre

Countryside Agency

Plant Variety Rights Office

Royal Botanic Gardens, Kew

Royal Commission on Environmental Pollution

Department of Health

Dental Practice Board

National Health Service Strategic Health Authorities

NHS Trusts

Prescription Pricing Authority

Department for Innovation, Universities and Skills

Higher Education Funding Council for England

National Weights and Measures Laboratory

Patent Office

Department for International Development

Department of the Procurator General and Treasury Solicitor

Legal Secretariat to the Law Officers

Department for Transport

Maritime and Coastguard Agency

Department for Work and Pensions

Disability Living Allowance Advisory Board

Independent Tribunal Service

Medical Boards and Examining Medical Officers (War Pensions)

Occupational Pensions Regulatory Authority

Regional Medical Service

Social Security Advisory Committee

Export Credits Guarantee Department

Foreign and Commonwealth Office

Wilton Park Conference Centre

Government Actuary’s Department

Government Communications Headquarters

Home Office

HM Inspectorate of Constabulary

House of Commons

House of Lords Ministry of Defence

Defence Equipment & Support

Meteorological Office

Ministry of Justice

Boundary Commission for England

Combined Tax Tribunal

Council on Tribunals

Court of Appeal – Criminal

Employment Appeals Tribunal

Employment Tribunals

HMCS Regions, Crown, County and Combined Courts (England and Wales)

Immigration Appellate Authorities

Immigration Adjudicators

Immigration Appeals Tribunal

Lands Tribunal

Law Commission

Legal Aid Fund (England and Wales)

Office of the Social Security Commissioners

Parole Board and Local Review Committees

Pensions Appeal Tribunals

Public Trust Office

Supreme Court Group (England and Wales)

Transport Tribunal

The National Archives

National Audit Office

National Savings and Investments

National School of Government

Northern Ireland Assembly

Commission Northern Ireland

Court Service

Coroners Courts

County Courts

Court of Appeal and High Court of Justice in Northern Ireland

Crown Court

Enforcement of Judgements Office

Legal Aid Fund

Magistrates’ Courts

Pensions Appeals Tribunals

Northern Ireland, Department for Employment and Learning

Northern Ireland, Department for Regional Development

Northern Ireland, Department for Social Development

Northern Ireland, Department of Agriculture and Rural Development

Northern Ireland, Department of Culture, Arts and Leisure

Northern Ireland, Department of Education

Northern Ireland, Department of Enterprise, Trade and Investment

Northern Ireland, Department of the Environment

Northern Ireland, Department of Finance and Personnel

Northern Ireland, Department of Health, Social Services and Public Safety

Northern Ireland, Office of the First Minister and Deputy First Minister

Northern Ireland Office

Crown Solicitor’s Office

Department of the Director of Public Prosecutions for Northern Ireland

Forensic Science Laboratory of Northern Ireland

Office of the Chief Electoral Officer for Northern Ireland

Police Service of Northern Ireland

Probation Board for Northern Ireland

State Pathologist Service

Office of Fair Trading

Office for National Statistics

National Health Service Central Register

Office of the Parliamentary Commissioner for Administration and Health Service Commissioners

Paymaster General’s Office

Postal Business of the Post Office

Privy Council Office

Public Record Office

HM Revenue and Customs

The Revenue and Customs Prosecutions Office

Royal Hospital, Chelsea

Royal Mint

Rural Payments Agency

Scotland, Auditor-General

Scotland, Crown Office and Procurator Fiscal Service

Scotland, General Register Office

Scotland, Queen’s and Lord Treasurer’s Remembrancer

Scotland, Registers of Scotland

The Scotland Office

The Scottish Ministers

Architecture and Design Scotland

Crofters Commission

Deer Commission for Scotland

Lands Tribunal for Scotland

National Galleries of Scotland

National Library of Scotland

National Museums of Scotland

Royal Botanic Garden, Edinburgh

Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Scotland

Scottish Further and Higher Education Funding Council

Scottish Law Commission

Community Health Partnerships

Special Health Boards

Health Boards

The Office of the Accountant of Court

High Court of Justiciary

Court of Session

HM Inspectorate of Constabulary

Parole Board for Scotland

Pensions Appeal Tribunals

Scottish Land Court

Sheriff Courts

Scottish Police Services Authority

Office of the Social Security Commissioners

The Private Rented Housing Panel and Private Rented Housing Committees

Keeper of the Records of Scotland

The Scottish Parliamentary Body Corporate

HM Treasury

Office of Government Commerce

United Kingdom Debt Management Office

The Wales Office (Office of the Secretary of State for Wales)

The Welsh Ministers

Higher Education Funding Council for Wales

Local Government Boundary Commission for Wales

The Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Wales

Valuation Tribunals (Wales)

Welsh National Health Service Trusts and Local Health Boards

Welsh Rent Assessment Panels

ANEXA II: LISTA ACTIVITATILOR MENTIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)

In cazul unei interpretari diferite intre CPV si NACE, se aplica nomenclatura CPV.

NACE Rev. 1 (1)					Cod CPV
SECTIUNEA F			CONSTRUCTII
Diviziune	Grupa	Clasa	Descriere	Note
45			Constructii	Aceasta diviziune include: – constructia de cladiri si lucrari noi, restaurare si reparatii curente	45000000
	45.1		Pregatirea santierelor		45100000
		45.11	Demolari de cladiri; terasamente	Aceasta clasa include: – demolarea cladirilor si a altor structuri; – degajarea santierelor; – lucrari de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea santierelor de constructii, sapare de santuri, indepartarea rocilor, demolare prin explozie etc.; – pregatirea santierelor pentru exploatare miniera; – indepartarea solului si alte lucrari de dezvoltare si pregatire a terenurilor si a santierelor miniere. Aceasta clasa cuprinde, de asemenea: – drenarea santierelor de constructii; – drenarea terenurilor agricole si forestiere.	45110000
		45.12	Lucrari de foraj si sondaj	Aceasta clasa include: – sondaje experimentale, foraje de recunoastere si carotaje pentru constructii, precum si pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare. Aceasta clasa nu cuprinde: – forarea puturilor de extractie a titeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20; – forarea puturilor de apa, a se vedea 45.25; – saparea de puturi, a se vedea 45.25; – prospectarea zacamintelor de titei si de gaze naturale, precum si studiile geofizice, geologice si seismice, a se vedea 74.20.	45120000
	45.2		Lucrari de constructii complete sau partiale; lucrari de geniu civil		45200000
		45.21	Lucrari generale de constructii de cladiri si lucrari de geniu civil	Aceasta clasa include: – constructii de cladiri de toate tipurile si constructii civile; – poduri, inclusiv cele destinate sustinerii soselelor suspendate, viaducte, tuneluri si pasaje subterane; – conducte, linii de comunicatii si linii electrice pentru transport pe distante mari; – conducte, linii de comunicatii si linii electrice pentru retele urbane; – lucrari conexe de amenajare urbana; – asamblarea si montarea de constructii prefabricate pe santiere. Aceasta clasa nu cuprinde: – servicii referitoare la extractia titeiului si a gazelor naturale, a se vedea 11.20; – constructia de lucrari complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care executa lucrarile, a se vedea diviziunile 20, 26 si 28; – lucrari de constructii, altele decât cele de cladiri, pentru stadioane, piscine, sali de sport, terenuri de tenis, circuite de golf si alte instalatii sportive, a se vedea 45.23; – lucrari de instalatii pentru constructii, a se vedea 45.3; – lucrari de finisare, a se vedea 45.4; – activitati de arhitectura si de inginerie, a se vedea 74.20; – gestionarea proiectelor de constructii, a se vedea 74.20.	45210000 cu exceptia: – 45213316 45220000 45231000 45232000
		45.22	Ridicarea de sarpante si acoperisuri	Aceasta clasa include: – ridicarea de sarpante; – montarea acoperisurilor; – lucrari de impermeabilizare.	45261000
		45.23	Constructii de autostrazi, sosele, aerodromuri si complexe sportive	Aceasta clasa include: – constructia de autostrazi, de drumuri, de sosele, alte cai pentru vehicule si pietoni; – constructia de cai ferate; – constructia de piste de aterizare-decolare; – lucrari de constructii, altele decât cele de cladiri, pentru stadioane, piscine, sali de sport, terenuri de tenis, circuite de golf si alte instalatii sportive; – marcarea cu vopsea a suprafetelor rutiere si a spatiilor de parcare. Aceasta clasa nu cuprinde: – terasamentele preliminare, a se vedea 45.11.	45212212 si DA03 45230000 cu exceptia: – 45231000 – 45232000 – 45234115
		45.24	Lucrari hidrotehnice	Aceasta clasa include – constructia de: – cai navigabile, porturi, lucrari fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc.; – baraje si diguri; – dragare; – lucrari subacvatice.	45240000
		45.25	Alte lucrari de constructii care implica lucrari speciale	Aceasta clasa include: – activitatile de constructii specializate care implica un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrari si care necesita competente sau echipamente specializate; – realizarea de fundatii, inclusiv instalarea pilotilor; – forarea si constructia de puturi de apa, saparea de puturi; – montarea elementelor de structura metalica ce nu sunt fabricate de unitatea care executa lucrarile; – indoirea structurilor metalice; – lucrari de zidire cu caramida sau piatra; – montarea si demontarea schelelor si a platformelor de lucru proprii sau inchiriate; – constructia de cosuri de fum si de cuptoare industriale. Aceasta clasa nu cuprinde: – inchirierea de schele fara montare si demontare, a se vedea 71.32.	45250000 45262000
	45.3		Lucrari de instalatii		45300000
		45.31	Lucrari de instalatii electrice	Aceasta clasa include: instalarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, a urmatoarelor elemente: – cabluri si conexiuni electrice; – sisteme de telecomunicatii; – instalatii electrice de incalzire; – antene pentru cladiri rezidentiale; – sisteme de alarma impotriva incendiilor; – sisteme de alarma antiefractie; – ascensoare si scari rulante; – paratrasnete etc.	45213316 45310000 cu exceptia: – 45316000
		45.32	Lucrari de izolare	Aceasta clasa include: – instalarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, de izolatii termice, acustice sau impotriva vibratiilor. Aceasta clasa nu cuprinde: – lucrari de impermeabilizare, a se vedea 45.22.	45320000
		45.33	Instalatii	Aceasta clasa include: – instalarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, a urmatoarelor elemente: – instalatii si echipamente sanitare; – echipamente pentru distributia gazelor; – echipamente si conducte de incalzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare; – instalatii de stingere a incendiilor cu sprinklere. Aceasta clasa nu cuprinde: – instalarea sistemelor electrice de incalzire, a se vedea 45.31.	45330000
		45.34	Alte lucrari de instalatii	Aceasta clasa include: – instalarea sistemelor de iluminat si de semnalizare pentru sosele, cai ferate, aeroporturi si porturi; – instalarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, a instalatiilor si a echipamentelor neclasificate in alta parte.	45234115 45316000 45340000
	45.4		Lucrari de finisare		45400000
		45.41	Tencuire	Aceasta clasa include: – aplicarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, a ipsosului si a stucului pentru structuri sau ornamente interioare si exterioare, inclusiv a materialelor de fatuire asociate.	45410000
		45.42	Tâmplarie si dulgherie	Aceasta clasa include: – instalarea de usi, ferestre, tocuri si rame pentru usi si ferestre, bucatarii echipate, scari, echipamente pentru magazine si echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care executa lucrarile; – amenajari interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentari mobile etc. Aceasta clasa nu cuprinde: – acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43.	45420000
		45.43	Imbracarea podelelor si a peretilor	Aceasta clasa include: – instalarea, in cladiri sau in alte proiecte de constructii, a urmatoarelor elemente: – dale din ceramica, beton sau piatra pentru pereti sau podele; – parchete si alte pardoseli din lemn, mochete si linoleum; – inclusiv din cauciuc sau plastic; – materiale de placare a podelelor sau a peretilor din terrazzo, marmura, granit sau ardezie; – tapete.	45430000
		45.44	Vopsitorie si montare de geamuri	Aceasta clasa include: – vopsirea interioara si exterioara a cladirilor; – vopsirea structurilor de constructii civile; – montarea sticlei, a oglinzilor etc. Aceasta clasa nu cuprinde: – instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42.	45440000
		45.45	Alte lucrari de finisare	Aceasta clasa include: – instalarea piscinelor private; – curatirea peretilor exteriori ai cladirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare; – celelalte lucrari de finalizare si finisare a cladirilor neclasificate in alta parte. Aceasta clasa nu cuprinde: – curatirea peretilor interiori ai cladirilor si ai altor constructii, a se vedea 74.70.	45212212 si DA04 45450000
	45.5		Inchirierea de echipamente de constructie sau demolare cu operator		45500000
		45.50	Inchirierea de echipamente de constructie sau demolare cu operator	Aceasta clasa nu cuprinde: – inchirierea de masini si echipamente de constructie sau demolare fara operator, a se vedea 71.32.	45500000
(1)Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activitatilor economice in Comunitatea Europeana (JO L 293, 24.10.1990, p. 1).

ANEXA III: LISTA PRODUSELOR MENTIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), IN CEEA CE PRIVESTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CATRE AUTORITATILE CONTRACTANTE IN DOMENIUL APARARII

Singurul text valabil in aplicarea prezentei directive este textul din anexa 1 punctul 3 din AAP, pe care se bazeaza urmatoarea lista orientativa de produse:

Capitolul 25:	Sare, sulf, pamânturi si pietre, materiale de tencuire, var si ciment
Capitolul 26:	Minereuri, zgura si cenusa
Capitolul 27:	Combustibili minerali, uleiuri minerale si produse rezultate din distilarea acestora; substante bituminoase, ceara minerala cu exceptia: ex 27.10: carburanti speciali
Capitolul 28:	Produse chimice anorganice; compusi organici si anorganici ai metalelor pretioase, ai metalelor de pamânturi rare, ai elementelor radioactive si ai izotopilor cu exceptia: ex 28.09: explozivi ex 28.13: explozivi ex 28.14: gaze lacrimogene ex 28.28: explozivi ex 28.32: explozivi ex 28.39: explozivi ex 28.50: produse toxice ex 28.51: produse toxice ex 28.54: explozivi
Capitolul 29:	Produse chimice organice cu exceptia: ex 29.03: explozivi ex 29.04: explozivi ex 29.07: explozivi ex 29.08: explozivi ex 29.11: explozivi ex 29.12: explozivi ex 29.13: produse toxice ex 29.14: produse toxice ex 29.15: produse toxice ex 29.21: produse toxice ex 29.22: produse toxice ex 29.23: produse toxice ex 29.26: explozivi ex 29.27: produse toxice ex 29.29: explozivi
Capitolul 30:	Produse farmaceutice
Capitolul 31:	Ingrasaminte
Capitolul 32:	Tanini si derivate ale acestora; coloranti, pigmenti, vopsele si lacuri, chituri si alte masticuri; cerneluri
Capitolul 33:	Uleiuri esentiale si rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaleta si preparate cosmetice
Capitolul 34:	Sapunuri, agenti de suprafata organici, preparate pentru spalat, preparate lubrifiante, ceara artificiala, ceara preparata, produse pentru intretinere, lumânari si articole similare, paste pentru modelare si „ceara dentara”
Capitolul 35:	Substante albuminoase, cleiuri, enzime
Capitolul 37:	Produse fotografice si cinematografice
Capitolul 38:	Diverse produse chimice cu exceptia: ex 38.19: produse toxice
Capitolul 39:	Rasini artificiale si materiale plastice, eteri si esteri din celuloza si articole din acestea cu exceptia: ex 39.03: explozivi
Capitolul 40:	Cauciuc natural sau sintetic, factis si articole din acestea cu exceptia: ex 40.11: pneuri antiglont
Capitolul 41:	Piei brute (altele decât pieile cu blana) si piei finite
Capitolul 42:	Obiecte din piele, articole de curelarie sau de selarie, articole de voiaj, bagaje de mâna si articole similare, articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de matase)
Capitolul 43:	Blanuri si blanuri artificiale; articole din acestea
Capitolul 44:	Lemn, carbune de lemn si articole din lemn
Capitolul 45:	Pluta si articole din pluta
Capitolul 46:	Produse manufacturiere din paie, din alfa sau din alte materiale impletite, cosuri impletite si impletituri
Capitolul 47:	Materiale pentru fabricarea hârtiei
Capitolul 48:	Hârtie si carton, articole din pasta de celuloza, din hârtie sau din carton
Capitolul 49:	Carti, ziare, imagini imprimate si alte produse ale industriei tipografice, manuscrise, texte dactilografiate si planuri
Capitolul 65:	Obiecte de acoperit capul si parti ale acestora
Capitolul 66:	Umbrele, parasolare, bastoane pentru mers, bice, cravase si parti ale acestora
Capitolul 67:	Pene si puf prelucrate si articole din pene sau din puf, flori artificiale, articole din par uman
Capitolul 68:	Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica si materiale similare
Capitolul 69:	Produse ceramice
Capitolul 70:	Sticla si articole din sticla
Capitolul 71:	Perle, pietre pretioase si semipretioase, metale pretioase, metale placate cu metale pretioase si articole din acestea; imitatii de bijuterii
Capitolul 73:	Fier si otel si articole din acestea
Capitolul 74:	Cupru si articole din cupru
Capitolul 75:	Nichel si articole din nichel
Capitolul 76:	Aluminiu si articole din aluminiu
Capitolul 77:	Magneziu, beriliu si articole din acestea
Capitolul 78:	Plumb si articole din plumb
Capitolul 79:	Zinc si articole din zinc
Capitolul 80:	Staniu si articole din staniu
Capitolul 81:	Alte metale de baza utilizate in metalurgie si articole din acestea
Capitolul 82:	Scule, ustensile, cutitarie, linguri si furculite din metale de baza; parti ale acestora cu exceptia: ex 82.05: scule ex 82.07: scule, piese
Capitolul 83:	Articole diverse din metale de baza
Capitolul 84:	Cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice; parti ale acestora cu exceptia: ex 84.06: motoare ex 84.08: alte motoare ex 84.45: masini si aparate ex 84.53: masini automate de prelucrare a datelor ex 84.55: piese pentru masini incluse la pozitia nr. 84.53 ex 84.59: reactoare nucleare
Capitolul 85:	Masini, aparate si echipamente electrice si parti ale acestora cu exceptia: ex 85.13: echipamente pentru telecomunicatii ex 85.15: aparate de transmisie
Capitolul 86:	Locomotive, material rulant si echipamente pentru caile ferate si de tramvai si parti ale acestora, echipamente de semnalizare a traficului de toate tipurile (care nu sunt actionate electric) cu exceptia: ex 86.02: locomotive blindate, electrice ex 86.03: alte locomotive blindate ex 86.05: vagoane blindate ex 86.06: vagoane-atelier ex 86.07: vagoane
Capitolul 87:	Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar si de tramvai si parti ale acestora cu exceptia: ex 87.08: tancuri si alte vehicule blindate ex 87.01: tractoare ex 87.02: vehicule militare ex 87.03: vehicule de depanare ex 87.09: motociclete ex 87.14: remorci
Capitolul 89:	Nave, ambarcatiuni si structuri plutitoare cu exceptia: ex 89.01A: nave de razboi
Capitolul 90:	Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masurare, de verificare, de precizie, medicale si chirurgicale; parti ale acestora cu exceptia: ex 90.05: binocluri ex 90.13: diverse instrumente, lasere ex 90.14: telemetre ex 90.28: instrumente electrice si electronice de masurare ex 90.11: microscoape ex 90.17: instrumente medicale ex 90.18: aparate de mecanoterapie ex 90.19: aparate de ortopedie ex 90.20: aparate cu raze X
Capitolul 91:	Productia de ceasuri
Capitolul 92:	Instrumente muzicale, aparate de inregistrare sau de reproducere a sunetelor, aparate de inregistrare si de reproducere a imaginilor si a sunetelor de televiziune, parti si accesorii ale acestora
Capitolul 94:	Mobilier si piese de mobilier, asternuturi, saltele, somiere, perne si articole umplute similare cu exceptia: ex 94.01A: scaune pentru aeronave
Capitolul 95:	Articole si produse pentru taiat sau modelat
Capitolul 96:	Maturi, perii, pamatufuri de praf si site
Capitolul 98:	Produse diverse

ANEXA IV: CERINTE PRIVIND INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE DE RECEPTIE ELECTRONICA A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM SI A PLANURILOR SI PROIECTELOR IN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE

Instrumentele si dispozitivele de receptie electronica a ofertelor, a cererilor de participare, precum si a planurilor si proiectelor pentru concursuri de proiecte trebuie sa garanteze, prin mijloace tehnice si proceduri adecvate, cel putin ca:

(a)data si ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor si a proiectelor pot fi determinate cu precizie;

(b)se poate asigura in mod rezonabil ca nimeni sa nu poata avea acces la informatiile transmise conform prezentelor cerinte inainte de termenele specificate;

(c)numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informatiilor primite;

(d)in decursul diferitelor etape ale procedurii de achizitie sau ale concursului de proiecte, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie sa fie permis doar persoanelor autorizate;

(e)doar persoanele autorizate pot permite accesul la informatiile trimise si doar dupa data stabilita;

(f)informatiile primite si deschise in temeiul prezentelor cerinte trebuie sa ramâna accesibile doar persoanelor autorizate in acest sens;

(g)in cazul in care interdictiile de acces sau conditiile mentionate la literele (b), (c), (d), (e) si (f) sunt incalcate sau se incearca acest lucru, se poate asigura in mod rezonabil ca incalcarile sau incercarile de incalcare pot fi usor detectabile.

ANEXA V: INFORMATII CARE TREBUIE INCLUSE IN ANUNTURI

PARTEA A: Informatii care trebuie incluse in anunturile privind publicarea unui anunt de intentie pe un profil de cumparator

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

3.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism centralizat de achizitie sau ca achizitia implica sau poate sa implice o alta forma de achizitie comuna.

4.Codurile CPV.

5.Adresa de internet a „profilului de cumparator” (URL).

6.Data expedierii anuntului privind publicarea unui anunt de intentie pe profilul cumparatorului.

PARTEA B: Informatii care trebuie incluse in anunturile de intentie

(mentionate la articolul 48)

I.Informatii care trebuie incluse in toate cazurile

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obtine accesul liber, direct, total si gratuit la documentele achizitiei.

In cazul in care, din motivele prevazute la articolul 53 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf, nu se asigura accesul liber, direct, total si gratuit, o mentiune privind modul in care pot fi accesate documentele achizitiei.

3.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

4.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism centralizat de achizitie sau ca achizitia implica sau ar putea implica o alta forma de achizitie comuna.

5.Codurile CPV; in cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul contractelor de lucrari sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul contractelor de produse si de servicii. In cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii se furnizeaza pentru fiecare lot.

7.O scurta descriere a achizitiei: natura si amploarea lucrarilor, natura si cantitatea sau valoarea produselor, natura si amploarea serviciilor.

8.In cazul in care anuntul respectiv nu este utilizat ca invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, data estimata (datele estimate) pentru publicarea anuntului sau a anunturilor de participare pentru contractul (contractele) la care se refera anuntul de intentie.

9.Data expedierii anuntului.

10.Orice alte informatii relevante.

11.Se specifica daca contractul intra sub incidenta AAP.

II.Informatii suplimentare care trebuie furnizate in cazul in care anuntul este utilizat ca invitatie la o procedura concurentiala de ofertare [articolul 48 alineatul (2)]

1.Mentionarea faptului ca este necesar ca operatorii economici interesati sa comunice autoritatii interesul lor pentru contract sau contracte.

2.Tipul procedurii de atribuire (proceduri restrânse, care implica sau nu un sistem dinamic de achizitii, sau proceduri competitive cu negociere).

3.Daca este cazul, se mentioneaza ca:

(a)ca este vorba de un acord-cadru;

(b)ca este vorba de un sistem dinamic de achizitii.

4.In masura in care sunt deja cunoscute, calendarul pentru livrarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor si durata contractului.

5.In masura in care sunt deja cunoscute, conditiile de participare, inclusiv:

(a)daca este cazul, se mentioneaza ca respectivul contract de achizitie publica este rezervat unor ateliere protejate sau ca acesta poate fi executat numai in cadrul unor programe de angajare protejata;

(b)daca este cazul, se mentioneaza ca prestarea serviciului este rezervata unei anumite profesii in temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative;

(c)o scurta descriere a criteriilor de selectie.

6.In masura in care sunt deja cunoscute, o scurta descriere a criteriilor care urmeaza a fi utilizate pentru atribuirea contractului.

7.In masura in care sunt deja cunoscute, marimea totala estimata a contractului (contractelor); in cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

8.Termenele pentru primirea scrisorilor de exprimare a interesului.

9.Adresa la care se trimit scrisorile de exprimare a interesului.

10.Limba sau limbile autorizate pentru prezentarea candidaturilor sau a ofertelor.

11.Daca este cazul, se mentioneaza daca:

(a)este obligatorie sau se accepta depunerea electronica a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b)se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c)se va utiliza facturarea electronica;

(d)se vor accepta platile electronice.

12.Se specifica daca respectivul contract se refera la un proiect si/sau program finantat din fonduri ale Uniunii.

13.Denumirea si adresa organismului de solutionare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obtine aceste informatii.

PARTEA C: Informatii care trebuie incluse in anunturile de participare

(mentionate la articolul 49)

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obtine accesul liber, direct, total si gratuit la documentele achizitiei.

In cazul in care, din motivele prevazute la articolul 53 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf, nu se asigura accesul liber, direct, total si gratuit, o mentiune privind modul in care pot fi accesate documentele achizitiei.

3.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

4.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism central de achizitie sau ca achizitia implica o alta forma de achizitie comuna.

5.Codurile CPV; in cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul contractelor de lucrari sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul contractelor de produse si de servicii. In cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

7.Descrierea achizitiei: natura si amploarea lucrarilor, natura si cantitatea sau valoarea produselor, natura si amploarea serviciilor. In cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot. Daca este cazul, descrierea optiunilor.

8.Ordinul de marime total estimat al contractului (contractelor); in cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

9.Admiterea sau interzicerea variantelor.

10.Calendarul pentru livrarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor si, daca este posibil, durata contractului:

(a)in cazul unui acord-cadru, se indica durata prevazuta a acordului-cadru, precizând, dupa caz, motivele care justifica o durata de peste patru ani. Se indica, daca este posibil, valoarea sau ordinul de marime si frecventa contractelor care urmeaza sa fie atribuite, numarul si, dupa caz, numarul maxim propus de operatori economici care urmeaza sa participe;

(b)in cazul in care este vorba de un sistem dinamic de achizitii, se indica durata prevazuta a sistemului respectiv; se indica, daca este posibil, valoarea sau ordinul de marime si frecventa contractelor care urmeaza sa fie atribuite.

11.Conditiile de participare, inclusiv:

(a)daca este cazul, se mentioneaza ca respectivul contract de achizitie publica este rezervat unor ateliere protejate sau ca acesta poate fi executat numai in cadrul unor programe de angajare protejata;

(b)daca este cazul, se mentioneaza ca prestarea serviciului este rezervata unei anumite profesii in temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative; se mentioneaza respectivele acte cu putere de lege si acte administrative;

(c)o lista si o scurta descriere a criteriilor privind situatia personala a operatorilor economici care pot determina eliminarea acestora si a criteriilor de selectie; nivelul (nivelurile) minim(e) al(e) cerintelor eventual impuse; se mentioneaza informatiile solicitate (declaratii pe propria raspundere, documentatie).

12.Tipul procedurii de atribuire; daca este cazul, motivele utilizarii unei proceduri accelerate (in proceduri deschise si restrânse si proceduri competitive cu negociere).

13.Daca este cazul, se mentioneaza ca:

(a)ca este vorba de un acord-cadru;

(b)ca este vorba de un sistem dinamic de achizitii;

(c)ca este vorba de o licitatie electronica (in cazul procedurilor deschise sau restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

14.In cazul in care contractul este impartit in loturi, se mentioneaza daca este posibila depunerea de oferte pentru un singur lot, pentru mai multe loturi sau pentru toate loturile. Se indica orice posibile limitari privind numarul de loturi care pot fi atribuite aceluiasi ofertant. In cazul in care contractul nu este impartit in loturi, se vor indica motivele, cu exceptia cazului in care aceasta informatie este furnizata in raportul individual.

15.Pentru procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive sau parteneriatele pentru inovare, in cazul in care se recurge la optiunea de reducere a numarului de candidati care vor fi invitati sa depuna oferte, sa negocieze sau sa participe la dialogul competitiv: numarul minim si, dupa caz, numarul maxim propus de candidati si criteriile obiective care urmeaza sa se aplice pentru alegerea candidatilor respectivi.

16.Pentru procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive si parteneriatele pentru inovare, se indica, dupa caz, recurgerea la o procedura care se deruleaza in etape succesive pentru a reduce in mod progresiv numarul de oferte care urmeaza sa fie negociate sau de solutii care urmeaza sa fie discutate.

17.Conditiile speciale la care este supusa realizarea contractului, dupa caz.

18.Criteriile care urmeaza sa fie utilizate pentru atribuirea contractului sau a contractelor. Cu exceptia cazului in care oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic este identificata doar pe baza pretului, se mentioneaza criteriile corespunzatoare ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, precum si ponderea lor daca acestea nu figureaza in caietele de sarcini sau, in cazul dialogului competitiv, in documentul descriptiv.

19.Termenul pentru primirea ofertelor (proceduri deschise) sau a cererilor de participare (proceduri restrânse, proceduri competitive cu negociere, sisteme dinamice de achizitii, dialoguri competitive, parteneriate pentru inovare).

20.Adresa la care trebuie transmise ofertele sau cererile de participare.

21.In cazul procedurilor deschise:

(a)perioada de timp pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina oferta;

(b)data, ora si locul deschiderii ofertelor;

(c)persoanele autorizate sa fie prezente la aceasta deschidere.

22.Limba sau limbile in care trebuie redactate ofertele sau cererile de participare.

23.Daca este cazul, se mentioneaza daca:

(a)se accepta depunerea electronica a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b)se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c)se va accepta facturarea electronica;

(d)se vor utiliza platile electronice.

24.Se specifica daca respectivul contract se refera la un proiect si/sau program finantat din fonduri ale Uniunii.

25.Denumirea si adresa organismului de solutionare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obtine aceste informatii

26.Data (datele) si referinta (referintele) publicarilor anterioare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se refera anuntul respectiv.

27.In cazul achizitiilor periodice, calendarul estimat pentru publicarea anunturilor viitoare.

28.Data expedierii anuntului.

29.Se specifica daca contractul intra sub incidenta AAP.

30.Orice alte informatii relevante.

PARTEA D: Informatii care trebuie incluse in anunturile de atribuire a contractelor

(mentionate la articolul 50)

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

3.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism central de achizitie sau ca achizitia implica o alta forma de achizitie comuna.

4.Codurile CPV.

5.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul contractelor de lucrari sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul contractelor de produse si de servicii.

6.Descrierea achizitiei: natura si amploarea lucrarilor, natura si cantitatea sau valoarea produselor, natura si amploarea serviciilor. In cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot. Daca este cazul, descrierea optiunilor.

7.Tipul procedurii de atribuire; in cazul unei proceduri de negociere fara publicare prealabila, justificarea alegerii acesteia.

8.Daca este cazul, se mentioneaza ca:

(a)atribuirea a implicat un acord-cadru;

(b)s-a utilizat un sistem dinamic de achizitii.

9.Criteriile prevazute la articolul 67 care au fost utilizate pentru atribuirea contractului sau a contractelor. Daca este cazul, se precizeaza ca s-a organizat o licitatie electronica (in cazul procedurilor deschise sau restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

10.Data incheierii contractului (contractelor) sau a acordului-cadru (acordurilor-cadru) ca urmare a deciziei de acordare sau incheiere a acestuia/acestora.

11.Numarul de oferte primite pentru fiecare atribuire, inclusiv:

(a)numarul de oferte primite de la operatorii economici care sunt intreprinderi mici sau mijlocii;

(b)numarul de oferte primite dintr-un alt stat membru sau dintr-o tara terta;

(c)numarul de oferte primite pe cale electronica.

12.Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si adresa de internet ale ofertantului (ofertantilor) câstigator(i), inclusiv:

(a)mentiunea daca ofertantul câstigator este o intreprindere din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;

(b)mentiunea daca contractul a fost atribuit unui grup de operatori economici (societate mixta, consortiu sau altele).

13.Valoarea ofertei (ofertelor) câstigatoare sau valorile ofertei celei mai ridicate si a ofertei celei mai scazute luate in considerare pentru atribuirea contractului sau a contractelor.

14.Daca este cazul, se indica pentru fiecare atribuire valoarea si procentul din contract care poate fi subcontractat unor terti.

15.Se specifica daca respectivul contract se refera la un proiect si/sau program finantat din fonduri ale Uniunii.

16.Denumirea si adresa organismului de solutionare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obtine aceste informatii.

17.Data (datele) si referinta (referintele) publicarilor anterioare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se refera anuntul respectiv.

18.Data expedierii anuntului.

19.Orice alte informatii relevante.

PARTEA E: Informatii care trebuie incluse in anunturile privind concursurile de proiecte

[mentionate la articolul 79 alineatul (1)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obtine accesul liber, direct, total si gratuit la documentele achizitiei.

In cazul in care, din motivele prevazute la articolul 53 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf, nu se asigura accesul liber, direct, total si gratuit, o mentiune privind modul in care pot fi accesate documentele achizitiei.

3.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

4.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism central de achizitie sau ca achizitia implica o alta forma de achizitie comuna.

5.Codurile CPV; in cazul in care contractul este impartit in loturi, aceste informatii trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6.Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

7.Numarul si valoarea premiilor.

8.Tipul concursului de proiecte (deschis sau restrâns).

9.In cazul unui concurs de proiecte deschis, termenul de depunere a proiectelor. 10. In cazul unui concurs de proiecte restrâns:

(a)numarul de participanti avut in vedere;

(b)dupa caz, numele participantilor deja selectati;

(c)criterii de selectie a participantilor;

(d)termenul de depunere a cererilor de participare.

11.Daca este cazul, se mentioneaza ca participarea este rezervata unei anumite profesii.

12.Criteriile care urmeaza sa fie aplicate la evaluarea proiectelor.

13.Se precizeaza daca decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractanta.

14.Daca este cazul, se indica platile care urmeaza sa fie efectuate tuturor participantilor.

15.Se precizeaza daca contractele care urmeaza concursului de proiecte vor fi atribuite câstigatorului sau câstigatorilor concursului de proiecte.

16.Data expedierii anuntului.

17.Orice alte informatii relevante.

PARTEA F: Informatii care trebuie incluse in anunturile privind rezultatele unui concurs

[mentionate la articolul 79 alineatul (2)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Tipul autoritatii contractante si obiectul principal de activitate.

3.Daca este cazul, mentiunea ca autoritatea contractanta este un organism central de achizitie sau ca achizitia implica o alta forma de achizitie comuna.

4.Codurile CPV.

5.Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

6.Valoarea premiilor.

7.Tipul concursului de proiecte (deschis sau restrâns).

8.Criteriile care au fost aplicate la evaluarea proiectelor.

9.Data deciziei juriului.

10.Numarul de participanti:

(a)numarul de participanti care sunt IMM-uri;

(b)numarul de participanti din strainatate.

11.Numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si adresa de internet ale câstigatorului (câstigatorilor) concursului si mentiunea daca acesta (acestia) intra in categoria intreprinderilor mici si mijlocii.

12.Se specifica daca concursul de proiecte se refera la un proiect sau program finantat din fonduri ale Uniunii Europene.

13.Data (datele) si referinta (referintele) publicarilor anterioare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se refera anuntul respectiv.

14.Data expedierii anuntului.

15.Orice alte informatii relevante.

PARTEA G: Informatii care trebuie incluse in anunturile privind modificarea unui contract in cursul perioadei sale de valabilitate

[mentionate la articolul 72 alineatul (1)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante si, daca sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obtine informatii suplimentare.

2.Codurile CPV.

3.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul contractelor de lucrari sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul contractelor de produse si de servicii.

4.Descrierea achizitiei inainte si dupa modificare: natura si amploarea lucrarilor, natura si cantitatea sau valoarea produselor, natura si amploarea serviciilor.

5.Daca este cazul, cresterea pretului in urma modificarii.

6.Descrierea circumstantelor care au facut necesara modificarea.

7.Data deciziei de atribuire a contractului.

8.Daca este cazul, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numarul de telefon, numarul de fax, adresa de e-mail si adresa de internet ale noului operator economic sau ale noilor operatori economici.

9.Se specifica daca respectivul contract se refera la un proiect si/sau program finantat din fonduri ale Uniunii.

10.Denumirea si adresa organismului de supraveghere si ale organismului de solutionare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obtine aceste informatii

11.Data (datele) si referinta (referintele) publicarilor anterioare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se refera anuntul respectiv.

12.Data expedierii anuntului.

13.Orice alte informatii relevante.

PARTEA H: Informatii care trebuie incluse in anunturile de participare privind contractele care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice

[mentionate la articolul 75 alineatul (1)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante.

2.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul lucrarilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul produselor si serviciilor.

3.Scurta descriere a contractului in cauza, inclusiv codurile CPV.

4.Conditiile de participare, inclusiv:

– daca este cazul, se mentioneaza ca respectivul contract de achizitie publica este rezervat unor ateliere protejate sau ca acesta poate fi executat numai in cadrul unor programe de angajare protejata;

– daca este cazul, se mentioneaza ca executarea serviciului este rezervata unei anumite profesii in temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative.

5.Termenul (termenele) pentru contactarea autoritatii contractante in vederea participarii.

6.O scurta descriere a principalelor caracteristici ale procedurii de atribuire care urmeaza sa fie aplicata.

PARTEA I: Informatii care trebuie incluse in anunturile de intentie care au ca obiect serviciile sociale si alte servicii specifice

[mentionate la articolul 75 alineatul (1)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante.

2.Scurta descriere a contractului in cauza, inclusiv valoarea totala estimata a contractului si codurile CPV.

3.In masura in care sunt deja cunoscute:

(a)codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul lucrarilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul produselor si serviciilor;

(b)termenul pentru livrarea sau furnizarea de produse, lucrari sau servicii si durata contractului;

(c)conditiile de participare, inclusiv:

– daca este cazul, se mentioneaza ca respectivul contract de achizitie publica este rezervat unor ateliere protejate sau ca acesta poate fi executat numai in cadrul unor programe de angajare protejata;

– daca este cazul, se mentioneaza ca executarea serviciului este rezervata unei anumite profesii in temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative;

(d)o scurta descriere a principalelor caracteristici ale procedurii de atribuire care urmeaza sa fie aplicata.

4.O trimitere la faptul ca operatorii economici interesati informeaza autoritatea contractanta cu privire la interesul acestora fata de contract sau de contracte, termenele pentru primirea manifestarii interesului si adresa la care trebuie transmisa manifestarea interesului.

PARTEA J: Informatii care trebuie incluse in anunturile de atribuire a contractului privind contractele care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice

[mentionate la articolul 75 alineatul (2)]

1.Denumirea, numarul de identificare (in cazul in care este prevazut de legislatia nationala), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail si de internet ale autoritatii contractante.

2.Scurta descriere a contractului in cauza, inclusiv codurile CPV.

3.Codul NUTS al locului principal de executare a lucrarilor in cazul lucrarilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare in cazul produselor si serviciilor.

4.Numarul de oferte primite.

5.Pretul platit sau intervalul in care se inscriu preturile platite (maxim/minim).

6.Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail si adresa de internet ale operatorului (operatorilor) câstigator(i).

7.Orice alte informatii relevante.

ANEXA VI: INFORMATIILE CARE TREBUIE INCLUSE IN DOCUMENTELE ACHIZITIEI IN CAZUL LICITATIILOR ELECTRONICE

[- articolul 35 alineatul (4)]

In cazul in care autoritatile contractante au decis sa organizeze o licitatie electronica, documentele achizitiei includ cel putin urmatoarele informatii:

(a)elementele ale caror valori vor face obiectul licitatiei electronice, cu conditia ca respectivele elemente sa fie cuantificabile, astfel incât sa poata fi exprimate in cifre sau in procente;

(b)eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezulta din specificatiile privind obiectul contractului;

(c)informatiile care vor fi puse la dispozitia ofertantilor pe parcursul licitatiei electronice si, dupa caz, in ce moment vor fi disponibile;

(d)informatiile relevante privind desfasurarea licitatiei electronice;

(e)conditiile in care ofertantii vor putea licita, in special diferentele minime care, daca este cazul, vor fi impuse pentru a licita;

(f)informatiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum si modalitatile si specificatiile tehnice de conectare.

ANEXA VII: DEFINITIA ANUMITOR SPECIFICATII TEHNICE

In aplicarea prezentei directive:

1.„specificatie tehnica” inseamna:

(a)in cazul contractelor de achizitii publice de lucrari, ansamblul cerintelor tehnice cuprinse in special in documentele achizitiei si care definesc caracteristicile pe care trebuie sa le aiba un material, un produs sau un bun furnizat, astfel incât aceasta sa poata fi utilizat in scopul urmarit de autoritatea contractanta; aceste caracteristici includ nivelurile de performanta ecologica, proiectarea pentru toate tipurile de utilizari (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilitati) si evaluarea conformitatii, performantele, siguranta sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calitatii, terminologia, simbolurile, testarile si metodele de testare, ambalarea, marcarea si etichetarea, instructiunile de utilizare, precum si metodele si procesele de productie in toate etapele ciclului de viata al lucrarilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare si calculare a costurilor, conditiile de testare, de control si de receptie a lucrarilor, precum si tehnicile sau metodele de constructie si toate celelalte conditii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanta este in masura sa le prevada, conform unor reglementari generale sau specifice, in ceea ce priveste lucrarile finalizate si materialele sau componentele acestora;

(b)in cazul contractelor de achizitii publice de produse sau de servicii, o specificatie mentionata intr-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie sa le aiba un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanta ecologica, proiectarea pentru toate tipurile de utilizari (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilitati) si evaluarea conformitatii, performantele, utilizarea produsului, siguranta sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerintele aplicabile produsului in ceea ce priveste denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testarile si metodele de testare, ambalarea, marcarea si etichetarea, instructiunile de utilizare, procesele si metodele de productie in toate etapele ciclului de viata al bunului sau al serviciului, precum si procedurile de evaluare a conformitatii;

2.„standard” inseamna o specificatie tehnica adoptata de catre un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetata sau continua, care nu este obligatorie si care este unul dintre urmatoarele:

(a)„standard international” inseamna un standard adoptat de un organism de standardizare international si pus la dispozitia publicului;

(b)„standard european” inseamna un standard adoptat de o organizatie de standardizare europeana si pus la dispozitia publicului;

(c)„standard national” inseamna un standard adoptat de un organism de standardizare national si pus la dispozitia publicului;

3.„evaluare tehnica europeana” inseamna evaluarea documentata a performantelor unui produs pentru constructii, in ceea ce priveste caracteristicile esentiale ale acestuia, in conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit in articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului (¹);

(¹)Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

4.„specificatie tehnica comuna” inseamna o specificatie tehnica in domeniul TIC elaborata in conformitate cu articolele 13 si 14 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

5.„referinta tehnica” inseamna orice produs elaborat de organismele europene de standardizare, altul decât standardele europene, in conformitate cu proceduri adaptate in functie de evolutia cerintelor pietei.

ANEXA VIII: DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1.Publicarea anunturilor

Anunturile prevazute la articolele 48, 49, 50, 75 si 79 se trimit de catre autoritatile contractante Oficiului pentru Publicatii al Uniunii Europene si se publica conform urmatoarelor norme:

Anunturile prevazute la articolele 48, 49, 50, 75 si 79 sunt publicate de Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene sau de autoritatile contractante in cazul aparitiei unui anunt de intentie pe un profil de cumparator, in conformitate cu articolul 48 alineatul (1).

In plus, autoritatile contractante pot publica aceste informatii pe internet, pe un „profil de cumparator”, conform punctului 2 litera (b).

Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene transmite autoritatii contractante confirmarea mentionata la articolul 51 alineatul (5) al doilea paragraf.

2.Publicarea informatiilor complementare sau suplimentare

(a)Cu exceptia cazului in care se prevede altfel la articolul 53 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf, autoritatile contractante publica in intregime documentele achizitiei pe internet.

(b)Profilul de cumparator poate contine anunturi de intentie, prevazute la articolul 48 alineatul (1), informatii privind invitatiile de participare la proceduri de ofertare in curs, achizitiile programate, contractele incheiate, procedurile anulate si orice alte informatii utile cu caracter general, precum un punct de contact, un numar de telefon si de fax, o adresa postala si o adresa de e-mail. Profilul de cumparator poate, de asemenea, include anunturi de intentie utilizate ca mijloc de invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, care sunt publicate la nivel national in conformitate cu articolul 52.

3.Formatul si procedurile de trimitere electronica a anunturilor

Formatul si procedurile de trimitere electronica a anunturilor, stabilite de Comisie, sunt accesibile la adresa de internet: http://simap.europa.eu

ANEXA IX: CONTINUTUL INVITATIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVAZUTE LA ARTICOLUL 54

1.Invitatiile pentru depunerea ofertelor sau pentru participarea la dialog prevazute la articolul 54 trebuie sa contina cel putin:

(a)o trimitere la invitatia la procedura concurentiala de ofertare publicata;

(b)termenul de primire a ofertelor, adresa la care trebuie trimise ofertele si limba sau limbile in care trebuie redactate ofertele;

(c)in cazul dialogului competitiv, data si adresa stabilite pentru inceperea etapei de consultare, precum si limbile folosite;

(d)o trimitere la documentele care pot fi anexate, fie in sprijinul declaratiilor care pot fi verificate furnizate de ofertant in conformitate cu articolele 59 si 60 si, dupa caz, cu articolul 62, fie in completarea informatiilor prevazute la articolele respective si in conditiile prevazute la articolele 59, 60 si 62;

(e)ponderea relativa a criteriilor de atribuire a contractului sau, dupa caz, ordinea descrescatoare a importantei respectivelor criterii, in cazul in care nu sunt mentionate in anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului, in specificatiile tehnice sau in documentul descriptiv.

Cu toate acestea, in cazul contractelor atribuite prin dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare, informatiile mentionate la litera (b) nu se includ in invitatia pentru participarea la dialog sau la negociere, dar trebuie mentionate in invitatia pentru depunerea unei oferte.

2.In cazul in care se face o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare prin intermediul unui anunt de intentie, autoritatile contractante invita ulterior toti candidatii sa isi confirme interesul, pe baza informatiilor detaliate referitoare la contractul respectiv, inainte de inceperea selectarii ofertantilor sau a participantilor la negociere.

Invitatia respectiva include cel putin urmatoarele informatii:

(a)natura si cantitatea, inclusiv toate optiunile privind contractele complementare si, atunci când este posibil, termenul estimat pentru exercitarea acestor optiuni in cazul contractelor care pot fi reinnoite, natura si cantitatea si, daca este posibil, termenele estimate pentru publicarea anunturilor ulterioare privind procedurile concurentiale de ofertare pentru lucrari, produse sau servicii;

(b)tipul procedurii: procedura restrânsa sau procedura competitiva cu negociere;

(c)dupa caz, data la care va incepe sau se va finaliza livrarea produselor sau executarea lucrarilor sau a serviciilor;

(d)in cazul in care nu poate fi oferit acces electronic, adresa si termenul pentru depunerea cererilor pentru a obtine documentele achizitiei si limba sau limbile autorizate pentru prezentarea lor;

(e)adresa autoritatii contractante care urmeaza sa atribuie contractul;

(f)conditiile economice si tehnice, garantiile financiare si informatiile necesare cerute de la operatorii economici;

(g)forma contractului care face obiectul invitatiei de participare la procedura de ofertare: cumparare, leasing, inchiriere sau cumparare cu plata in rate, sau orice combinatie a acestora; si

(h)criteriile de atribuire a contractului si ponderile lor sau, dupa caz, ordinea importantei acestor criterii, in cazul in care aceste informatii nu sunt indicate in anuntul de intentie sau in specificatiile tehnice ori in invitatia de participare la procedura de ofertare sau de negociere.

ANEXA X: LISTA CONVENTIILOR INTERNATIONALE IN DOMENIUL SOCIAL SI AL MEDIULUI MENTIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)

– Conventia nr. 87 a OIM privind libertatea de asociere si protectia dreptului de organizare;

– Conventia nr. 98 a OIM privind dreptul de organizare si negociere colectiva;

– Conventia nr. 29 a OIM privind munca fortata;

– Conventia nr. 105 a OIM privind abolirea muncii fortate;

– Conventia nr. 138 a OIM privind vârsta minima de incadrare in munca;

– Conventia nr. 111 a OIM privind discriminarea (ocuparea fortei de munca si profesie);

– Conventia nr. 100 a OIM privind egalitatea remuneratiei;

– Conventia nr. 182 a OIM privind cele mai grave forme ale muncii copiilor;

– Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon si Protocolul sau de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon;

– Conventia de la Basel privind controlul circulatiei transfrontaliere a deseurilor periculoase si al eliminarii acestora (Conventia de la Basel);

– Conventia de la Stockholm privind poluantii organici persistenti (Conventia de la Stockholm privind POP);

– Conventia de la Rotterdam privind procedura de consimtamânt prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international (UNEP/FAO) (Conventia PIC), 10 septembrie 1998, si cele trei protocoale regionale ale sale.

ANEXA XI: REGISTRE (¹)

(¹)In sensul articolului 58 alineatul (2), „registre profesionale sau comerciale” desemneaza registrele prevazute in prezenta anexa si, in masura in care se aduc modificari la nivel national, registrele care le inlocuiesc.

Registrele profesionale si comerciale relevante, precum si declaratiile si certificatele aferente pentru fiecare stat membru sunt:

– in Belgia, „Registre du Commerce”/”Handelsregister” si, pentru contractele de servicii, „Ordres professionnels/Beroep- sorden”;

– in Bulgaria,

– in Republica Ceha, „obchodnf rejstrik”;

– in Danemarca, „Erhvervsstyrelsen”;

– in Germania, „Handelsregister”, „Handwerksrolle” si, pentru contractele de servicii, „Vereinsregister”, „Partnerschaf-tsregister” si „Mitgliedsverzeichnisse der Berufskammern der Lander”;

– in Estonia, „Registrite ja Infosusteemide Keskus”;

– in Irlanda, operatorului economic i se poate solicita sa prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” sau, in cazul in care nu dispune de un asemenea document, un certificat care sa ateste ca persoana in cauza a declarat pe propria raspundere ca exercita profesia respectiva in tara in care este stabilita, intr-un loc specific si sub un nume comercial determinat;

– in Spania, „Registro Oficial de Licitadores y Empresas Clasificadas del Estado” pentru contractele de lucrari si servicii si, pentru contractele de achizitii de produse, „Registro Mercantil” sau, in cazul persoanelor neinregistrate, un certificat care sa ateste ca persoana in cauza a declarat pe propria raspundere ca exercita profesia respectiva;

– in Franta, „Registre du commerce et des societes” si „Repertoire des metiers”;

– in Croatia, „Sudski registar” si „Obrtni registar” sau, in cazul unor activitati, un certificat potrivit caruia persoana respectiva este autorizata sa exercite activitatea comerciala sau profesia in cauza;

– in Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato”; si, de asemenea, „Registro delle commissioni provinciali per l’artigianato” pentru contractele de achizitii de produse si de servicii sau, pe lânga registrele deja mentionate, „Consiglio nazionale degli ordini professionali” pentru contractele de servicii; pentru contractele de achizitii publice de lucrari sau servicii, „Albo nazionale dei gestori ambientali”, pe lânga registrele deja mentionate;

– in Letonia, „Uznemumu registrs”;

– in Lituania, „Juridini asmen registras”;

– in Luxemburg, „Registre aux firmes” si „Role de la chambre des metiers”;

– in Ungaria, „Cegnyilvantartas”, „egyeni vallalkozok jegyzoi nyilvantartasa” si, in cazul contractelor de servicii, anumite „szakmai kamarak nyilvantartasa” sau, in cazul anumitor activitati, un certificat care sa ateste ca persoana in cauza este autorizata sa exercite activitatea comerciala sau profesia respectiva;

– in Malta, operatorul economic isi prezinta „numru ta’ registrazzjoni tat-Taxxa tal-Valur Mizjud (VAT) u n-numru tal-licenzja ta’ kummerc” si, daca este vorba de un parteneriat sau de o societate, numarul de inregistrare corespunzator eliberat de autoritatea malteza responsabila de serviciile financiare;

– in Tarile de Jos, „Handelsregister”;

– in Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister”, „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”;

– in Polonia, „Krajowy Rejestr Sdowy”;

– in Portugalia, „Instituto da Construsao e do Imobiliario” (INCI) pentru contractele de lucrari; „Registro Nacional das Pessoas Colectivas” pentru contractele de achizitii de produse si de servicii;

– in România, „Registrul Comertului”;

– in Slovenia, „sodni register” si „obrtni register”;

– in Slovacia, „Obchodny register”;

– in Finlanda, „Kaupparekisteri”/”Handelsregistret”;

– in Suedia, „aktiebolags-, handels-eller foreningsregistren”;

– in Regatul Unit, operatorului economic i se poate solicita sa prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” care sa ateste ca a intemeiat o societate sau ca este inscris intr-un registru al comertului sau, in cazul in care nu dispune de un asemenea document, un certificat care sa ateste ca persoana in cauza a declarat pe propria raspundere ca exercita profesia respectiva intr-un loc specific si sub un nume comercial determinat.

ANEXA XII: MIJLOACE DE DOVEDIRE A INDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECTIE

Partea I: Situatia economica si financiara

Dovada situatiei economice si financiare a operatorului economic poate fi facuta, ca regula generala, prin una sau mai multe dintre urmatoarele referinte:

(a)declaratii bancare corespunzatoare sau, dupa caz, dovada unei asigurari a riscului profesional;

(b)prezentarea situatiilor financiare sau a extraselor de situatii financiare, in cazul in care publicarea situatiilor financiare este prevazuta de legislatia tarii in care este stabilit operatorul economic;

(c)o declaratie privind cifra totala de afaceri si, dupa caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exercitii financiare disponibile, in functie de data infiintarii sau inceperii activitatilor operatorului economic, in masura in care informatiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.

Partea II: Capacitatea tehnica

Mijloace de dovedire a capacitatilor tehnice ale operatorilor economici, astfel cum se mentioneaza la articolul 58:

(a)urmatoarele liste:

(i)lista lucrarilor efectuate in decursul unei perioade care acopera cel mult ultimii cinci ani, insotita de certificate de buna executie si de rezultat pentru lucrarile cele mai importante. Atunci când este necesar in scopul asigurarii unui nivel adecvat de concurenta, autoritatile contractante pot preciza faptul ca se vor lua in considerare elemente de proba pentru lucrari relevante executate cu mai mult de cinci ani in urma;

(ii)lista principalelor livrari sau a principalelor servicii efectuate in decursul unei perioade care acopera cel mult ultimii trei ani, indicând valoarea, data si beneficiarii publici sau privati. Atunci când este necesar in scopul asigurarii unui nivel adecvat de concurenta, autoritatile contractante pot preciza faptul ca se vor lua in considerare elemente de proba pentru produse sau servicii relevante furnizate cu mai mult de trei ani in urma;

(b)indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent daca fac sau nu parte din intreprinderea operatorului economic, in special a celor care raspund de controlul calitatii si, daca este vorba de contracte de achizitii publice de lucrari, a celor de care va dispune contractantul in vederea executarii lucrarilor;

(c)descrierea instalatiilor tehnice si a masurilor utilizate de operatorul economic in vederea asigurarii calitatii si a resurselor sale de studiu si de cercetare;

(d)precizarea sistemelor de management si de trasabilitate din cadrul lantului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica in cadrul executarii contractului;

(e)in cazul in care produsele sau serviciile care urmeaza sa fie furnizate sunt complexe sau, in mod exceptional, acestea sunt destinate unui scop special, un control efectuat de autoritatea contractanta sau, in numele acesteia, de un organism oficial competent din tara in care este stabilit furnizorul sau prestatorul de servicii, sub rezerva acordului respectivului organism; controlul vizeaza capacitatile de productie ale furnizorului sau capacitatea tehnica a prestatorului de servicii si, daca este necesar, resursele de studiu si de cercetare de care acesta dispune si masurile de control al calitatii pe care acesta urmeaza sa le aplice;

(f)calificarile educationale si profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al intreprinderii, cu conditia ca acestea sa nu fie evaluate drept criteriu de atribuire;

(g)precizarea masurilor privind managementul de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executarii contractului;

(h)o declaratie care sa indice efectivele medii anuale de personal ale prestatorului de servicii sau ale contractantului si numarul membrilor personalului de conducere din ultimii trei ani;

(i)o declaratie care sa indice utilajele, instalatiile si echipamentul tehnic de care va dispune prestatorul de servicii sau contractantul pentru executarea contractului;

(j)precizarea partii din contract pe care operatorul economic are intentia sa o subcontracteze;

(k)in ceea ce priveste produsele care urmeaza sa fie furnizate:

(i)esantioane, descrieri sau fotografii a caror autenticitate trebuie dovedita la cererea autoritatii contractante;

(ii)certificate emise de institute sau servicii oficiale responsabile cu controlul calitatii si cu competente recunoscute, care sa ateste conformitatea produselor clar identificate prin trimiterea la specificatii tehnice sau la standarde.

ANEXA XIII: LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UNIUNII MENTIONATE LA ARTICOLUL 68 ALINEATUL (3)

Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

ANEXA XIV: SERVICII MENTIONATE LA ARTICOLUL 74

Cod CPV	Descriere
75200000-8; 75231200-6; 75231240-8; 79611000-0; 79622000-0 [Servicii de furnizare personal menajer]; 79624000-4 [Servicii de asigurare de personal de asistenta medicala] and 79625000-1 [Servicii de asigurare de personal medical] de la 85000000-9 la 85323000-9; 98133100-5, 98133000-4; 98200000-5; 98500000-8 [Case particulare cu personal angajat] si 98513000-2 – 98514000-9 [Servicii de forta de munca pentru particulari, Servicii de personal de agentii pentru particulari, Servicii de personal de birou pentru particulari, Servicii de personal angajat temporar pentru particulari, Servicii de asistenta la domiciliu si Servicii domestice]	Servicii de sanatate, servicii sociale si servicii conexe
85321000-5 si 85322000-2, 75000000-6 [Servicii de administratie publica, de aparare si de asigurari sociale], 75121000-0, 75122000-7, 75124000-1; de la 79995000-5 la 79995200-7; de la 80000000-4 Servicii de invatamânt si formare profesionala la 80660000-8; de la 92000000-1 la 92700000-8 79950000-8 [Servicii de organizare de expozitii, de târguri si de congrese], 79951000-5 [Servicii de organizare de seminarii], 79952000-2 [Servicii pentru evenimente], 79952100-3 [Servicii de organizare de evenimente culturale], 79953000-9 [Servicii de organizare de festivaluri], 79954000-6 [Servicii de organizare de petreceri], 79955000-3 [Servicii de organizare de prezentari de moda], 79956000-0 [Servicii de organizare de târguri si expozitii]	Servicii sociale administrative, servicii de invatamânt, servicii de sanatate si servicii culturale
75300000-9	Servicii de asigurari sociale obligatorii (1)
75310000-2, 75311000-9, 75312000-6, 75313000-3, 75313100-4, 75314000-0, 75320000-5, 75330000-8, 75340000-1	Servicii de indemnizatii
98000000-3; 98120000-0; 98132000-7; 98133110-8 si 98130000-3	Alte servicii comunitare, sociale si personale, inclusiv servicii prestate de organizatii sindicale, de organizatii politice, de asociatii de tineri si servicii diverse prestate de organizatii asociative
98131000-0	Servicii religioase
de la 55100000-1 la 55410000-7; de la 55521000-8 la 55521200-0 [55521000-8 Servicii de catering la domiciliu, 55521100-9 Servicii de livrare a mâncarii la domiciliu, 55521200-0 Servicii de livrare a mâncarii] 55520000-1 Servicii de catering, 55522000-5 Servicii de catering pentru societati de transport, 55523000-2 Servicii de catering pentru alte societati sau institutii, 55524000-9 Servicii de catering pentru scoli 55510000-8 Servicii de cantina, 55511000-5 Servicii de cantina si alte servicii de cafenea cu clientela restrânsa, 55512000-2 Servicii de gestionare a cantinelor, 55523100-3 Servicii de restaurant pentru scoli	Servicii hoteliere si restaurante
de la 79100000-5 la 79140000-7; 75231100-5;	Servicii juridice, in masura in care nu sunt excluse in temeiul articolului 10 litera (d)
de la 75100000-7 la 75120000-3; 75123000-4; 75125000-8 pâna la 75131000-3	Alte servicii administrative si servicii guvernamentale
de la 75200000-8 la 75231000-4;	Prestari de servicii pentru comunitate
75231210-9 pâna la 75231230-5; 75240000-0 pâna la 75252000-7; 794300000-7; 98113100-9	Servicii legate de inchisori, de securitate publica si de salvare, in masura in care nu sunt excluse in temeiul articolului 10 litera (h)
de la 79700000-1 la 79721000-4 [Servicii de investigatie si de siguranta, Servicii de siguranta, Servicii de monitorizare a sistemelor de alarma, Servicii de paza, Servicii de supraveghere, Servicii de localizare, Servicii de localizare a transfugilor, Servicii de patrulare, Servicii de eliberare de ecusoane de identificare, Servicii de anchetare si Servicii de agentii de detectivi] 79722000-1 [Servicii de grafologie], 79723000-8 [Servicii de analiza a deseurilor]	Servicii de investigatie si de siguranta
98900000-2 [Servicii prestate de organizatii si de organisme extrateritoriale] si 98910000-5 [Servicii specifice organizatiilor si organismelor internationale]	Servicii internationale
64000000-6 [Servicii postale si de telecomunicatii], 64100000-7 [Servicii postale si de curierat], 64110000-0 [Servicii postale], 64111000-7 [Servicii postale de distribuire a ziarelor si a periodicelor], 64112000-4 [Servicii postale de distribuire a corespondentei], 64113000-1 [Servicii postale de distribuire a coletelor], 64114000-8 [Servicii de ghisee de oficii postale], 64115000-5 [Inchiriere de cutii postale], 64116000-2 [Servicii post-restant], 64122000-7 [Servicii de curierat si de mesagerie interna in birouri]	Servicii postale
50116510-9 [Servicii de resapare de pneuri], 71550000-8 [Servicii de feronerie]	Servicii diverse
(1)Aceste servicii nu intra sub incidenta prezentei directive in cazul in care sunt organizate sub forma de servicii fara caracter economic de interes general. Statele membre au libertatea de a organiza prestarea de servicii sociale obligatorii sau a altor servicii sub forma de servicii de interes general sau sub forma de servicii fara caracter economic de interes general.

ANEXA XV: TABEL DE CORESPONDENTA

Prezenta directiva	Directiva 2004/18/CE
Articolul 1 alineatele (1), (2), (4), (5) si (6)	–
Articolul 1 alineatul (3)	Articolul 10
Articolul 2 alineatul (1) punctul 1	Articolul 1 alineatul (9) primul paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 2	Articolul 7 litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 3	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (a)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (b)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 6 litera (c)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (c)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 5	Articolul 1 alineatul (2) litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 6	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) prima teza
Articolul 2 alineatul (1) punctul 7	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) a doua teza
Articolul 2 alineatul (1) punctul 8	Articolul 1 alineatul (2) litera (c)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 9	Articolul 1 alineatul (2) litera (d)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 10	Articolul 1 alineatul (8) al doilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 11	Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 12	Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 13	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 14	Articolul 1 alineatul (10)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 15	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 16	Articolul 1 alineatul (10)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 17	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 18	Articolul 1 alineatul (12)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 19	Articolul 1 alineatul (13)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 20	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 21	Articolul 1 alineatul (11) litera (e)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 22	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 23	–
Articolul 2 alineatul (1) punctul 24	–
Articolul 2 alineatul (2)	–
Articolul 3 alineatul (1)	–
Articolul 3 alineatul (2) primul paragraf	–
Articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 22; articolul 1 alineatul (2) litera (d)
Articolul 3 alineatul (3)	–
Articolul 3 alineatul (4)	–
Articolul 3 alineatul (5)	–
Articolul 3 alineatul (6)	–
Articolul 4	Articolele 7 si 67
Articolul 5 alineatul (1)	Articolul 9 alineatul (1)
Articolul 5 alineatul (2)	–
Articolul 5 alineatul (3)	Articolul 9 alineatul (3) si articolul 9 alineatul (7) al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (4)	Articolul 9 alineatul (2)
Articolul 5 alineatul (5)	Articolul 9 alineatul (9)
Articolul 5 alineatul (6)	–
Articolul 5 alineatul (7)	Articolul 9 alineatul (4)
Articolul 5 alineatul (8)	Articolul 9 alineatul (5) litera (a) primul si al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (9)	Articolul 9 alineatul (5) litera (b) primul si al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (10)	Articolul 9 alineatul (5) litera (a) al treilea paragraf Articolul 9 alineatul (5) litera (b) al treilea paragraf
Articolul 5 alineatul (11)	Articolul 9 alineatul (7)
Articolul 5 alineatul (12)	Articolul 9 alineatul (6)
Articolul 5 alineatul (13)	Articolul 9 alineatul (8) litera (a)
Articolul 5 alineatul (14)	Articolul 9 alineatul (8) litera (b)
Articolul 6 alineatele (1)-(6)	Articolul 78 si articolul 79 alineatul (2) litera (a)
Articolul 6 alineatul (7)	Articolul 79 alineatul (2) litera (d)
Articolul 7	Articolul 12, articolul 68 litera (a)
Articolul 8 primul paragraf	Articolul 13, articolul 68 litera (b)
Articolul 8 al doilea paragraf	Articolul 1 alineatul (15)
Articolul 9	Articolul 15, articolul 68 litera (b)
Articolul 10 litera (a)	Articolul 16 litera (a)
Articolul 10 litera (b)	Articolul 16 litera (b)
Articolul 10 litera (c)	Articolul 16 litera (c)
Articolul 10 litera (d)	–
Articolul 10 litera (e)	Articolul 16 litera (d)
Articolul 10 litera (f)	–
Articolul 10 litera (g)	Articolul 16 litera (e)
Articolul 10 litera (h)	–
Articolul 10 litera (i)	–
Articolul 10 litera (j)	–
Articolul 11	Articolul 18
Articolul 12	–
Articolul 13 primul paragraf	Articolul 8 primul paragraf
Articolul 13 al doilea paragraf	Articolul 8 al doilea paragraf
Articolul 14	Articolul 16 litera (f)
Articolul 15, alineatele (1) si (2)	Articolul 10, articolul 14, articolul 68 litera (b)
Articolul 15 alineatul (3)	Articolul 14, articolul 68 litera (b)
Articolul 16	–
Articolul 17 alineatul (1)	Articolul 10 al doilea paragraf, articolul 12 din Directiva 2009/81/CE
Articolul 17 alineatul (2)	–
Articolul 18 alineatul (1)	Articolul 2
Articolul 18 alineatul (2)	–
Articolul 19 alineatul (1)	Articolul 4 alineatul (1)
Articolul 19 alineatele (2) si (3)	Articolul 4 alineatul (2)
Articolul 20 alineatul (1)	Articolul 19
Articolul 20 alineatul (2)	–
Articolul 21 alineatul (1)	Articolul 6
Articolul 21 alineatul (2)	–
Articolul 22 alineatul (1)	Articolul 42 alineatele (1), (2) si (4) si articolul 71 alineatul (1)
Articolul 22 alineatul (2)	–
Articolul 22 alineatul (3)	Articolul 42 alineatul (3) si articolul 71 alineatul (2)
Articolul 22 alineatul (4)	–
Articolul 22 alineatul (5)	–
Articolul 22 alineatul (6)	Articolul 42 alineatele (5) si (6) si articolul 71 alineatul (3)
Articolul 22 alineatul (7) primul paragraf	Articolul 79 alineatul (2) litera (g)
Articolul 22 alineatul (7) al doilea si al treilea paragraf	–
Articolul 23 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (14) primul paragraf
Articolul 23 alineatul (2)	Articolul 79 alineatul (2) literele (e) si (f)
Articolul 24	–
Articolul 25	Articolul 5
Articolul 26 alineatul (1)	Articolul 28 primul paragraf
Articolul 26 alineatul (2)	Articolul 28 al doilea paragraf
Articolul 26 alineatul (3)	–
Articolul 26 alineatul (4)	Articolul 28 al doilea paragraf, articolul 30 alineatul (1)
Articolul 26 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 35 alineatul (2)
Articolul 26 alineatul (5) al doilea paragraf	–
Articolul 26 alineatul (6)	Articolul 28 al doilea paragraf
Articolul 27 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (11) litera (a)
Articolul 27 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf	Articolul 38 alineatul (2)
Articolul 27 alineatul (2)	Articolul 38 alineatul (4)
Articolul 27 alineatul (3)	–
Articolul 27 alineatul (4)	–
Articolul 28 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (3) litera (a), articolul 1 alineatul (11) litera (b)
Articolul 28 alineatul (2)	Articolul 1 alineatul (11) litera (b), articolul 38 alineatul (3) litera (b), articolul 44 alineatul (3) prima teza
Articolul 28 alineatul (3)	Articolul 38 alineatul (4)
Articolul 28 alineatul (4)	–
Articolul 28 alineatul (5)	–
Articolul 28 alineatul (6)	Articolul 38 alineatul (8)
Articolul 29 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (11) litera (d)
Articolul 29 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf	–
Articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf	Articolul 38 alineatul (3) literele (a) si (b)
Articolul 29 alineatul (2)	Articolul 1 alineatul (11) litera (d), articolul 44 alineatul (3) prima teza
Articolul 29 alineatul (3)	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 29 alineatul (4)	–
Articolul 29 alineatul (5)	Articolul 30 alineatul (3)
Articolul 29 alineatul (6)	Articolul 30 alineatul (4)
Articolul 29 alineatul (7)	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 30 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (11) litera (c), articolul 38 alineatul (3), articolul 44 alineatul (3) prima teza
Articolul 30 alineatul (2)	Articolul 29 alineatul (2) si articolul 29 alineatul (7)
Articolul 30 alineatul (3)	Articolul 29 alineatul (3)
Articolul 30 alineatul (4)	Articolul 29 alineatul (4)
Articolul 30 alineatul (5)	Articolul 29 alineatul (5)
Articolul 30 alineatul (6)	Articolul 29 alineatul (6)
Articolul 30 alineatul (7)	Articolul 29 alineatul (7)
Articolul 30 alineatul (8)	Articolul 29 alineatul (8)
Articolul 31	–
Articolul 32 alineatul (1)	Articolul 31 prima teza
Articolul 32 alineatul (2) litera (a)	Articolul 31 punctul 1 litera (a)
Articolul 32 alineatul (2) litera (b)	Articolul 31 punctul 1 litera (b)
Articolul 32 alineatul (2) litera (c)	Articolul 31 punctul 1 litera (c)
Articolul 32 alineatul (3) litera (a)	Articolul 31 punctul 2 litera (a)
Articolul 32 alineatul (3) litera (b)	Articolul 31 punctul 2 litera (b)
Articolul 32 alineatul (3) litera (c)	Articolul 31 punctul 2 litera (c)
Articolul 32 alineatul (3) litera (d)	Articolul 31 punctul 2 litera (d)
Articolul 32 alineatul (4)	Articolul 31 punctul 3
Articolul 32 alineatul (5)	Articolul 31 punctul 4 litera (b)
Articolul 33 alineatul (1)	Articolul 32 alineatul (1), articolul 1 alineatul (5) si articolul 32 alineatul (2) primul si al patrulea paragraf
Articolul 33 alineatul (2)	Articolul 32 alineatul (2) al doilea si al treilea paragraf
Articolul 33 alineatul (3)	Articolul 32 alineatul (3)
Articolul 33 alineatul (4)	Articolul 32 alineatul (4)
Articolul 33 alineatul (5)	Articolul 32 alineatul (4)
Articolul 34 alineatul (1)	Articolul 33 alineatul (1) si articolul 1 alineatul (6)
Articolul 34 alineatul (2)	Articolul 33 alineatul (2)
Articolul 34 alineatul (3)	Articolul 33 alineatul (2) partea finala
Articolul 34 alineatul (4)	Articolul 33 alineatul (3)
Articolul 34 alineatul (5)	Articolul 33 alineatul (4)
Articolul 34 alineatul (6)	Articolul 33 alineatul (6)
Articolul 34 alineatul (7)	–
Articolul 34 alineatul (8)	–
Articolul 34 alineatul (9)	Articolul 33 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 35 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 54 alineatul (1)
Articolul 35 alineatul (1) al doilea si al treilea paragraf	Articolul 1 alineatul (7)
Articolul 35 alineatul (2)	Articolul 54 alineatul (2) primul si al doilea paragraf
Articolul 35 alineatul (3)	Articolul 54 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 35 alineatul (4)	Articolul 54 alineatul (3)
Articolul 35 alineatul (5)	Articolul 54 alineatul (4)
Articolul 35 alineatul (6)	Articolul 54 alineatul (5)
Articolul 35 alineatul (7)	Articolul 54 alineatul (6)
Articolul 35 alineatul (8)	Articolul 54 alineatul (7)
Articolul 35 alineatul (9)	Articolul 54 alineatul (8) primul paragraf
Articolul 36	–
Articolul 37 alineatul (1)	Articolul 11 alineatul (1)
Articolul 37 alineatul (2)	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 37 alineatul (3)	–
Articolul 37 alineatul (4)	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 38	–
Articolul 39	–
Articolul 40	Considerentul 8
Articolul 41	–
Articolul 42 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 42 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (2)
Articolul 42 alineatul (3)	Articolul 23 alineatul (3)
Articolul 42 alineatul (4)	Articolul 23 alineatul (8)
Articolul 42 alineatul (5)	Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 42 alineatul (6)	Articolul 23 alineatul (5) primul si al doilea paragraf
Articolul 43 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (6)
Articolul 43 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (6) prima liniuta
Articolul 44 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 23 alineatul (5) al doilea si al treilea paragraf, articolul 23 alineatul (6) al doilea paragraf si articolul 23 alineatul (7)
Articolul 44 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf, articolul 23 alineatul (5) primul paragraf si articolul 23 alineatul (6) primul paragraf
Articolul 44 alineatul (3)	–
Articolul 45 alineatul (1)	Articolul 24 alineatele (1) si (2)
Articolul 45 alineatul (2)	Articolul 24 alineatul (3)
Articolul 45 alineatul (3)	Articolul 24 alineatul (4)
Articolul 46	–
Articolul 47 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (1)
Articolul 47 alineatul (2)	Articolul 38 alineatul (7)
Articolul 47 alineatul (3)	Articolul 38 alineatul (7)
Articolul 48 alineatul (1)	Articolul 35 alineatul (1) si articolul 36 alineatul (1)
Articolul 48 alineatul (2)	–
Articolul 49	Articolul 35 alineatul (2) si articolul 36 alineatul (1)
Articolul 50 alineatele (1)-(3)	Articolul 35 alineatul (4) de la primul la al treilea paragraf, articolul 36 alineatul (1)
Articolul 50 alineatul (4)	Articolul 35 alineatul (4) al cincilea paragraf
Articolul 51 alineatul (1)	Articolul 36 alineatul (1) si articolul 79 alineatul (1) litera (a)
Articolul 51 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (2)
Articolul 51 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (3) si alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 51 alineatul (3)	Articolul 36 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 51 alineatul (4)	–
Articolul 51 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 36 alineatul (7)
Articolul 51 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 36 alineatul (8)
Articolul 51 alineatul (6)	Articolul 37
Articolul 52 alineatul (1)	Articolul 36 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 52 alineatele (2) si (3)	Articolul 36 alineatul (5) al doilea si al treilea paragraf
Articolul 53 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (6)
Articolul 53 alineatul (2)	Articolul 39 alineatul (2)
Articolul 54 alineatul (1)	Articolul 40 alineatul (1)
Articolul 54 alineatul (2)	Articolul 40 alineatul (2)
Articolul 55 alineatul (1)	Articolul 41 alineatul (1)
Articolul 55 alineatul (2)	Articolul 41 alineatul (2)
Articolul 55 alineatul (3)	Articolul 41 alineatul (3)
Articolul 56 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 44 alineatul (1)
Articolul 56 alineatul (1) al doilea paragraf	–
Articolul 56 alineatul (2)	–
Articolul 56 alineatul (3)	–
Articolul 56 alineatul (4)	–
Articolul 57 alineatul (1)	Articolul 45 alineatul (1)
Articolul 57 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (2) literele (e) si (f)
Articolul 57 alineatul (3)	Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 57 alineatul (4)	Articolul 45 alineatul (2)
Articolul 57 alineatul (5)	–
Articolul 57 alineatul (6)	–
Articolul 57 alineatul (7)	Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf si articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 58 alineatul (1)	Articolul 44 alineatul (1) si articolul 44 alineatul (2) primul si al doilea paragraf
Articolul 58 alineatul (2)	Articolul 46
Articolul 58 alineatul (3)	Articolul 47
Articolul 58 alineatul (4)	Articolul 48
Articolul 58 alineatul (5)	Articolul 44 alineatul (2)
Articolul 59	–
Articolul 60 alineatul (1)	Articolul 47 alineatele (4) si (5), articolul 48 alineatul (6)
Articolul 60 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (3)
Articolul 60 alineatele (3) si (4)	Articolul 47 alineatele (1)-(5), articolul 48 alineatul (2)
Articolul 60 alineatul (5)	–
Articolul 61	–
Articolul 62 alineatul (1)	Articolul 49
Articolul 62 alineatul (2)	Articolul 50
Articolul 62 alineatul (3)	–
Articolul 63 alineatul (1)	Articolul 47 alineatele (2) si (3) si articolul 48 alineatele (3) si (4)
Articolul 63 alineatul (2)	–
Articolul 64 alineatul (1)	Articolul 52 alineatul (1) si articolul 52 alineatul (7)
Articolul 64 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (1) al treilea paragraf
Articolul 64 alineatul (3)	Articolul 52 alineatul (2)
Articolul 64 alineatul (4)	Articolul 52 alineatul (3)
Articolul 64 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 64 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (6) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 64 alineatul (6) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (6)
Articolul 64 alineatul (7)	Articolul 52 alineatul (5) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (8)	–
Articolul 65	Articolul 44 alineatul (3)
Articolul 66	Articolul 44 alineatul (4)
Articolul 67 alineatul (1)	Articolul 53 alineatul (1)
Articolul 67 alineatul (2)	Articolul 53 alineatul (1)
Articolul 67 alineatul (3)	–
Articolul 67 alineatul (4)	Considerentul 1 si considerentul 46 al treilea paragraf
Articolul 67 alineatul (5)	Articolul 53 alineatul (2)
Articolul 68	–
Articolul 69 alineatul (1)	Articolul 55 alineatul (1)
Articolul 69 alineatul (2) litera (a)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 69 alineatul (2) litera (b)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 69 alineatul (2) litera (c)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c)
Articolul 69 alineatul (2) litera (d)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d)
Articolul 69 alineatul (2) litera (e)	–
Articolul 69 alineatul (2) litera (f)	Articolul alineatul (1) al doilea paragraf 55 litera (e)
Articolul 69 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 55 alineatul (2)
Articolul 69 alineatul (3) al doilea paragraf	–
Articolul 69 alineatul (4)	Articolul 55 alineatul (3)
Articolul 69 alineatul (5)	–
Articolul 70	Articolul 26
Articolul 71 alineatul (1)	–
Articolul 71 alineatul (2)	Articolul 25 primul paragraf
Articolul 71 alineatul (3)	–
Articolul 71 alineatul (4)	Articolul 25 al doilea paragraf
Articolul 71 alineatele (5)-(8)	–
Articolul 72	–
Articolul 73	–
Articolul 74	–
Articolul 75	–
Articolul 76	–
Articolul 77	–
Articolul 78	Articolul 67 alineatul (2)
Articolul 79 alineatele (1) si (2)	Articolul 69 alineatele (1) si (2)
Articolul 79 alineatul (3)	Articolul 70 alineatul (1) si articolul 79 alineatul (1) litera (a)
Articolul 80 alineatul (1)	–
Articolul 80 alineatul (2)	Articolul 66 alineatul (82)
Articolul 80 alineatul (3)	Articolul 72
Articolul 81	Articolul 73
Articolul 82	Articolul 74
Articolul 83 alineatul (1)	Articolul 81 primul paragraf
Articolul 83 alineatele (2)-(6)	–
Articolul 84	Articolul 43
Articolul 85	–
Articolul 86	–
Articolul 87	Articolul 77 alineatele (3) si (4)
Articolul 88	Articolul 77 alineatul (5)
Articolul 89 alineatele (1) si (2)	Articolul 77 alineatele (1) si (2)
Articolul 89 alineatul (3)	–
Articolul 90 alineatul (1)	Articolul 80 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 90 alineatele (2)-(5)	–
Articolul 90 alineatul (6)	Articolul 80 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 91	Articolul 82
Articolul 92	–
Articolul 93	Articolul 83
Articolul 94	Articolul 84
Anexa I	Anexa IV
Anexa II	Anexa I
Anexa III	Anexa V
–	Anexa III
Anexa IV literele (a)-(f)	Anexa X literele (b)-(h)
Anexa IV litera (g)	–
Anexa V – partea A	Anexa VII A
Anexa V – partea B – I	Anexa VII A
Anexa V – partea B – II	–
Anexa V – partea C	Anexa VII A
Anexa V – partea D	Anexa VII A
Anexa V – partea E	Anexa VII D
Anexa V – partea F	Anexa VII D
Anexa V – partea G	–
Anexa V – partea H	–
Anexa V – partea I	–
Anexa V – partea J	–
Anexa VI	Articolul 54 alineatul (3) literele (a)-(f)
Anexa VII	Anexa VI
Anexa VIII	Anexa VIII
Anexa IX punctul 1	Articolul 40 alineatul (5)
Anexa IX punctul 2	–
Anexa X	–
Anexa XI	Anexa IX A, B, C
Anexa XII partea I	Articolul 47 alineatul (1)
Anexa XII partea II	Articolul 48 alineatul (2)
Anexa XIII	–
Anexa XIV	Anexa II
Anexa XV	Anexa XIIin Jurnalul Oficial cu numarul 94L din data de 28 martie 2014

Publicat