Blog achizitii publice si PPP

Citatul saptamanii
Parteneriatele public-private reprezinta o excelenta oportunitate de afaceri pentru companiile multinationale sau chiar nationale, dar si una dintre cele mai viabile alternative de finantare pentru autoritatile contractante.    

Ordin nr. 1517/2009

print

Indaco Systems
Act preluat din aplicatiile Indaco Lege


Ministerul Finantelor Publice



 
Ordin nr. 1517/2009


din 27/05/2009
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 27/07/2009


privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania



 &nbsp


    Nr. 1.517/9.574


    Ministerul Finantelor Publice
    Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice


    In temeiul art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2006, cu modificarile ulterioare,


    ministrul finantelor publice si presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice emit urmatorul ordin:


   Art. 1. – Se aproba Ghidul pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania, denumit in continuare ghid si prevazut in anexa*) la prezentul ordin.
    ___________
   *) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


   Art. 2. -
(1) Ghidul cuprinde informatii privind etapa de pregatire a proiectelor, procedurile de atribuire, precum si metodologii specifice relevante atat in etapa de pregatire, cat si in cea de atribuire a unui contract de concesiune de lucrari publice sau a unui contract de concesiune de servicii, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
   (2) Ghidul ofera informatii clare si complete despre cerintele legale care trebuie respectate in pregatirea si atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii, precum si elemente si sugestii practice.
   Art. 3. – Ghidul este un instrument de lucru util atat autoritatilor contractante, cat si operatorilor economici, in procesul de pregatire si atribuire a contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania.
   Art. 4. – Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
   Art. 5. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    
Ministrul finantelor publice,            Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea
       Gheorghe Pogea                            si Monitorizarea Achizitiilor Publice,
                                                             Cristina Traila

   ANEXĂ
 
    GHID
pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si
servicii in Romania



Ministerul Finantelor Publice



 
Ghid


din 27/05/2009
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 512bis din 27/07/2009


pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania



 &nbsp


    Editia I, 2009


    Material rezultat in urma implementarii proiectului de Asistenta Tehnica PHARE nr. 2005/017.553.05.01 pentru "Intarirea capacitatii administrative si manageriale privind dezvoltarea, promovarea, implementarea si monitorizarea eficienta a proiectelor de parteneriat public privat", cu participarea unui consortiu international format din firmele Deloitte Consultanta SRL (Romania), Deloitte & Touche (UK), Deloitte Financial Advisory Services B.V. (Olanda) si Louis Berger SAS (Franta)
    Toate drepturile asupra acestuia revin beneficiarului final, Ministerul Finantelor Publice, reproducerea integrala sau partiala a textului sau ilustratiilor fiind posibila numai cu acordul prealabil scris al acestuia.


    Introducere
   1. Contexul si scopul Ghidului
    In contextul angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana in cadrul Capitolului 1 "Libera circulatie a marfurilor", respectiv Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" precum si al recomandarilor Comisiei Europene, a fost adoptat un nou cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice, Concesiunilor de lucrari publice si a Concesiunilor de servicii, cu scopul declarat de a:
   - promova concurenta intre operatorii economici;
   - garanta tratamentul egal si nediscriminatoriu intre operatorii economici;
   - asigura transparenta si integritatea procesului de achizitie publica;
   - asigura utilizarea eficienta a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire.
    Prin noua reglementare s-a ales inlocuirea notiunii de "parteneriat public-privat" (denumit in continuare PPP) cu cele de "concesiune de lucrari publice" si "concesiune de servicii", ca forme particulare ale acestui concept, definite mult mai concret la nivelul acquis-ului comunitar (Directivele 17/2004/EC si 18/2004/EC), dar care nu acopera toate modalitatile de realizare a unui parteneriat intre o entitate publica si una privata.
    Conceptul de PPP ramane insa valabil pentru reprezentarea oricarei tranzactii care transfera responsabilitatea generala pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investitii cu scop comercial catre o companie privata, in timp ce autoritatea publica competenta isi pastreaza responsabilitatea politica, devenind partener la profit si pierderi, putand fi incluse aici structuri precum contractele de asociere in participatiune, contractele de inchiriere, contractele de leasing, contractele de joint-venture, contracte de proiectare si constructie etc. PPP-urile sunt mijloace prin care sectorul public realizeaza proiecte de interes general utilizand aptitudinile si experienta sectorului privat. In multe cazuri, acestea pot de asemenea implica finantarea proiectelor de catre sectorul privat.
    In acest context si avand in vedere prevederile art. 136 – Proprietatea din Constitutia Romaniei, republicata, precum si cele ale art. 11 din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, legiuitorul roman a ales sa reglementeze Contractele de concesiune ca modalitati specifice de instrainare a bunurilor care apartin domeniului public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si de delegare a serviciilor ce sunt apanajul sau. Toate celelalte forme ale conceptului de PPP sunt reglementate de alte legi speciale si de dreptul comun.
    Prezentul Ghid a fost dedicat exclusiv Concesiunilor de lucrari publice si servicii, asa cum sunt acestea definite in legislatia romana. De asemenea, prevederile acestuia pot fi extinse la orice contracte care se supun prevederilor legislatiei nationale in domeniu (ex. contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice in domenii precum salubrizarea localitatilor, iluminatul public, administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si altele asemenea, conform prevederilor art. 30 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare).
    Exista un interes general al diferitelor autoritati publice din Romania de a initia proiecte de concesiune de lucrari publice si servicii. Cu toate acestea, experienta relevanta din sectorul public din Romania este inca limitata.
    Prezentul Ghid de aplicare a legislatiei privind atribuirea Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii reprezinta un instrument ajutator pentru o aplicare corecta si in acord cu bunele practici europene a prevederilor legislatiei in vigoare. Acest material trebuie utilizat de Autoritatile contractante ca recomandare, prin corelarea permanenta cu legislatia relevanta in domeniu. De asemenea, interpretarea dispozitiilor legale in domeniu revine autoritatilor romane cu atributii in acest sens. Prin urmare, recomandam cooperarea cu toate institutiile competente in vederea dezvoltarii unor proiecte de concesiune de lucrari publice sau servicii de succes.
    Toate exemplele de proiecte folosite in cuprinsul Ghidului au la baza o vasta experinta internationala in domeniul concesiunilor/parteneriatului public-privat si pot fi transpuse in Romania numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare care reglementeaza sectoarele respective de activitate (utilitati publice, energie, infrastructura de transport etc.). Tabelul 1: Cadrul legal relevant referitor la
    Contractele de concesiune de lucrari publice si servicii
    
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Cadrul legal in vigoare                                                                                                    |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a            |
|contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata prin Legea             |
|nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare OUG 34/2006.                              |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Hotararea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea            |
|contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in OUG nr. 34/2006     |
|privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de |
|concesiune de servicii, denumita in continuare HG 71/2007.                                                                 |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea           |
|contractelor de achizitii publice prevazute in OUG nr. 34/2006. privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a    |
|contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii cu modificarile si completarile  |
|ulterioare, denumita in continuare HG 925/2006.                                                                            |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Hotararea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea         |
|contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind      |
|atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de         |
|concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare HG 1660/2006.                   |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Cadrul legal abrogat                                                                                                       |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de PPP, aprobata prin Legea nr. 470/2002, cu modificarile si          |
|completarile ulterioare.                                                                                                   |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Hotararea Guvernului nr. 90/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului                |
|nr. 16/2002.                                                                                                               |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare.                              |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Hotararea Guvernului nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr.                     |
|219/1998.                                                                                                                  |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Acquis comunitar                                                                                                           |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor             |
|de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale              |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea                      |
|procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de produse si de servicii                        |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Directiva 89/665/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor           |
|cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind caile de atac fata de atribuirea      |
|contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari                                          |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor         |
|administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achizitii publice ale entitatilor |
|care desfasoara activitati in sectoarele apei, energiei, transporturilor si telecomunicatiilor                             |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor          |
|89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire|
|a contractelor de achizitii publice                                                                                        |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru              |
|publicarea anunturilor in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice in conformitate cu          |
|Directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si Consiliului.                                            |
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+

    Figura 1: Posibile scheme PPP (exemplificativ)


   


    Derularea unor proiecte de concesiune de la stadiul de idee initiala pana la momentul in care proiectul devine operational presupune de obicei patru etape:
    Figura 2: Principalele faze ale derularii unor proiecte de concesiune
    
+------------------------------------------------------------------------------+
|                              Faza de pregatire                               |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                              Faza de atribuire                               |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                    Faza de constructie (daca este cazul)                     |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                              Faza de exploatare                              |
+------------------------------------------------------------------------------+

    Scopul prezentului Ghid il reprezinta furnizarea unor linii directoare in vederea derularii in bune conditiuni si in conformitate cu prevederile legale in vigoare a etapelor de pregatire si atribuire a proiectelor de concesiune: Titlul 1 prezinta in mod detaliat activitatile din timpul pregatirii proiectului; procedurile specifice atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii sunt detaliate in Titlul 2; Titlurile 3, 4 si 5 se ocupa de metodologii specifice, relevante atat in etapa de pregatire cat si in cea de atribuire a unui Contract de concesiune de lucrari publice si servicii.
    Detalierea etapelor de constructie si de operare specifice unui astfel de proiect nu reprezinta obiectul prezentului Ghid. Cu toate acestea, specialistii care se ocupa de implementarea proiectelor de concesiune trebuie sa realizeze ca proiectul nu se termina odata cu semnarea Contractului de concesiune, ci dimpotriva, se poate afirma ca proiectul abia atunci incepe, dat fiind faptul ca durata contractelor de acest fel depaseste in mod obisnuit 15 ani.
    Acest tip de parteneriat pe termen lung implica faptul ca, in cazul unui proiect de concesiune, etapele de pregatire si atribuire sunt mai complexe si dureaza mai mult decat in cazul unui proiect de achizitie publica traditionala. De calitatea etapelor de pregatire si atribuire a Contractului de concesiune depinde si succesul implementarii proiectului.
    Avand in vedere cele prezentate, Ghidul si-a propus ca principal obiectiv sa contribuie la calitatea pregatirii si atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania, furnizand liniile directoare pentru Autoritatile contractante interesate in demararea unor astfel de proiecte. In acest sens, Ghidul intentioneaza sa ofera informatii cat mai clare si complete despre cerintele legale care trebuie respectate in pregatirea si atribuirea unui astfel de contract, dar si cat mai multe elemente si sugestii practice.
    Proiectele de concesiune sunt complexe, iar caracteristicile si aspectele lor specifice pot diferi foarte mult de la caz la caz. Pentru fiecare proiect vor exista aspecte neprevazute de ordin tehnic, juridic sau financiar, care nu sunt in mod expres acoperite de prezentul Ghid, acest lucru fiind inevitabil. Ajutorul unor consultanti cu expertiza in domeniu poate fi un factor cheie pentru succesul proiectelor de concesiune. In acest sens, Ghidul isi propune sa ajute reprezentantii Autoritatilor contractante sa isi coordoneze mai bine consultantii.
    Pe langa acest Ghid, a fost elaborat si un Manual care ofera informatii teoretice si bune practici internationale despre implementarea proiectelor de concesiune in diverse sectoare, consideratii privind structurarea proiectelor, aspecte referitoare la planificarea timpului, aspecte contabile, structuri de finantare a proiectului etc., si care va fi lansat in perioada urmatoare.
   2. Structura si continutul Ghidului
    Prezentul Ghid este structurat pe 5 titluri distincte, care acopera atat etapa de pregatire cat si cea de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii in Romania.
    Titlul 1 – Pregatirea proiectelor de concesiune
    Primul titlu detaliaza activitatile care trebuie efectuate de catre Autoritatile contractante din Romania inainte de demararea efectiva a procedurii de atribuire a unui Contract de concesiune. Structura acestui titlu transpune in ordine cronologica prevederile specifice din cuprinsul legislatiei in vigoare. Continutul titlului include informatii referitoare la realizarea Studiului de fezabilitate si a Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, constituirea Colectivului de coordonare si supervizare si atributiile acestuia.
    Titlul 2 – Atribuirea Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii
    Legislatia in vigoare prevede patru proceduri diferite de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii. Acest titlu expune cerintele legale referitoare la atribuirea Contractelor de concesiune, incluzand detalii referitoare la elemente de organizare si modalitati de redactare a Documentatiei de atribuire. In plus, titlul respectiv contine recomandari referitoare la modalitatea de alegere a celei mai adecvate proceduri de atribuire, detaliaza caracteristicile si etapele obligatorii ale fiecarei proceduri de atribuire conform prevederilor legislatiei in vigoare.
    Titlul 3 – Analiza economico-financiara ("Value for money") si Costul comparativ de referinta
    Realizarea unei analize economico-financiare, impreuna cu o cuantificare financiara a riscurilor, este obligatorie pentru stabilirea fezabilitatii proiectului si luarea deciziei de realizare a sa in regim de concesiune. Pentru a determina acest "Value for money" sunt utilizate metodologii specifice. Acest titlu furnizeaza linii directoare pentru metodologiile care pot fi utilizate pentru a determina ex ante raportul dintre costuri si beneficii in cadrul unui proiect de concesiune.
    Titlul 4 – Modelare financiara
    Un instrument cheie, cu o natura complexa, utilizat pe tot parcursul executiei unui proiect de concesiune este Modelul financiar. Acesta are diverse scopuri cum ar fi evaluarea fezabilitatii proiectului, a costurilor proiectului si a raportului cost-beneficiu. Elaborarea unui Model financiar este deosebit de complexa. Acest titlu contine explicatii referitoare la caracteristicile principale ale Modelului financiar, scopul si rezultatele acestuia.
    Titlul 5 – Mecanisme de plata
    Un proiect de concesiune implica de obicei finantarea obiectivului de investitii de catre sectorul privat. Recuperarea investitiei realizate de catre acesta se face, in general, direct prin taxe percepute de la utilizatorii finali sau de la Autoritatea contractanta, prin intermediul Platilor de disponibilitate realizate in concordanta cu indeplinirea unor criterii de performanta relationate calitatii serviciilor prestate. De asemenea, pot exista sisteme de plata mixte prin combinarea celor doua enuntate anterior. Structura platii difera in mod semnificativ de proiectele de achizitii publice traditionale. Un mecanism de plata trebuie conceput astfel incat sa stimuleze Concesionarul in furnizarea unor servicii de calitate in conformitate cu cerintele impuse de Autoritatea contractanta. Acest titlu isi propune detalierea liniilor directoare in conformitate cu care se recomanda structurarea unor mecanisme de plata specifice Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii.


    Titlul 1. Pregatirea proiectului de concesiune
    Prezentul Titlu descrie principalele activitati care trebuie efectuate inainte de demararea procedurii de atribuire a unui Contract de concesiune de lucrari publice si servicii, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
    Titlul 1 este structurat astfel:
    Capitolul 1.1 descrie pe scurt realizarea unui Studiu de fezabilitate
    Capitolul 1.2 detaliaza elementele principale ale Analizei preliminare ce trebuie realizata pentru fundamentarea initiala a deciziei de a realiza proiectul respectiv in regim de concesiune.
    Capitolul 1.3 detaliaza aspectele organizatorice ale etapei de pregatire, inclusiv infiintarea Colectivului de coordonare si supervizare.
    Capitolul 1.4 explica detaliat continutul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, care este documentul-suport in luarea deciziei de realizare a proiectului in regim de concesiune.
    Capitolul 1.1 Studiul de fezabilitate
    Legislatia relevanta
   - Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
   - Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare.
   - Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.
   - OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.
   - Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
   - HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, care va fi abrogata, incepand cu 11.09.2009, de HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.
   - Ordinul MDLPL nr. 863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG. 28/2008 privind continutul cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general, pentru obiective de investitii si lucrari de interventie, cu modificarile si completarile ulterioare.
    In conformitate cu legislatia nationala in vigoare, pentru orice proiect de investitii publice trebuie efectuat un Studiu de fezabilitate – indiferent daca se ia in considerare sau nu realizarea acestuia in regim de concesiune. Pentru obiectivele de investitii noi, inclusiv extinderi, ale caror documentatii tehnico-economice intra in competenta de aprobare a Guvernului, Studiul de fezabilitate trebuie precedat de un Studiu de pre-fezabilitate. Studiul de pre-Fezabilitate contine activitati cum ar fi definirea scenariilor tehnice propuse si estimarea costurilor, activitati care fac de asemenea parte din Studiul de fezabilitate. Prin urmare, continutul exact al Studiului de pre-Fezabilitate nu va fi detaliat suplimentar in prezentul Ghid.
    Studiul de fezabilitate trebuie sa contina principalele caracteristici ale proiectului, in baza unei analize tehnice, economice si financiare a investitiei planificate. Prin Studiul de fezabilitate trebuie sa se asigure o utilizare rationala si eficienta a banului public, astfel incat sa se respecte cerintele economice, financiare si sociale aplicabile in domeniul respectiv.
    Legislatia prevede in detaliu continutul cadru al Studiului de fezabilitate. Acesta consta intr-o analiza tehnica, economica si financiara. In urmatoarele paragrafe va fi detaliat continutul Studiului de fezabilitate relevant pentru pregatirea unei concesiuni.
    Sectiunea 1.1.1 Analiza tehnica
    Analiza tehnica consta in prezentarea informatiilor generale referitoare la investitia previzionata cum ar fi: denumirea proiectului, locatia acestuia, obiectivele si beneficiarii, o descriere a lucrarilor care se vor executa, o analiza a situatiei terenului, standardele tehnice necesare, starea utilitatilor relevante, aspecte legate de mediu, un proiect preliminar si o prima estimare a costurilor investitiei.
    Proiectarea lucrarilor de constructii pentru interventii la constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, se elaboreaza in urmatoarele faze: expertiza tehnica si, dupa caz, audit energetic; documentatie de avizare a lucrarilor de interventii; proiect tehnic; detalii de executie.
    Paragraful 1.1.1.1 Lucrari de constructie si standardele tehnice la care trebuie realizate
    Principalele caracteristici ale lucrarilor care urmeaza a fi executate trebuie descrise. Natura caracteristicilor acestora depinde de tipul constructiei:
   - Pentru cladiri, acestea pot implica suprafata construita, suprafata desfasurata si numarul de etaje. Pentru platforme industriale si cladiri ar trebui detaliate tipurile de facilitati care se vor realiza, cum ar fi cazanul cu abur sau cazanul cu apa fierbinte, hidroforul, lifturile etc.
   - Pentru retele, acestea se pot referi la lungimi si diametre, statie de epurare si alte facilitati.
   - Pentru drumuri, se fac referiri de obicei la lungimea, latimea partii carosabile, numarul si latimea benzilor pe sensul de mers, sistemele de informare, ghiseele de plata a taxei de drum etc.
    Continutul relevant al descrierii lucrarilor ce urmeaza a fi executate
   - Locatie,
   - Topografie,
   - Amplasarea santierului, scurta descriere, lucrari de demolare, relocarea utilitatilor, etc.,
   - Drumuri de acces temporare,
   - Acces si telecomunicatii, etc.,
   - Organizarea de santier,
   - Eliberarea amplasamentului.
    In cadrul Studiului de fezabilitate, ar trebui prezentata o lista a standardelor tehnice relevante care se vor utiliza.
    Fara a aduce atingere reglementarilor tehnice nationale obligatorii, in masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, Autoritatea contractanta are obligatia de a defini specificatiile tehnice:
   a) fie, prin referire, de regula in urmatoarea ordine de prioritate, la standarde nationale care adopta standarde europene, la omologari tehnice europene, la standarde internationale sau la alte referinte de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene; in cazul in care acestea nu exista, atunci specificatiile tehnice se definesc prin referire la alte standarde, omologari sau reglementari tehnice nationale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul si executia lucrarilor. Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiunea "sau echivalent";
   b) fie, prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate, care trebuie sa fie suficient de precis descrise incat sa permita Ofertantilor sa determine obiectul contractului de achizitie publica, iar Autoritatii contractante sa atribuie contractul respectiv;
   c) fie, atat prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate, astfel cum sunt acestea prevazute la lit. b), cat si prin referirea la standardele, omologarile tehnice, specificatiile tehnice comune, prevazute la lit. a), ca mijloc de prezumtie a conformitatii cu nivelul de performanta si cu cerintele functionale respective;
   d) fie, prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate astfel cum sunt acestea prevazute la lit. b), pentru anumite caracteristici si prin referirea la standardele sau omologarile tehnice, prevazute la lit. a), pentru alte caracteristici.
    Paragraful 1.1.1.2 Situatia terenului
    Studiul de fezabilitate trebuie sa includa informatii cum ar fi suprafata exacta pe care urmeaza a se realiza proiectul si situatia juridica a terenului (proprietarii terenului, terenul care se va achizitiona etc). Caracteristicile geo-fizice ale terenului ar trebui evaluate (zona seismica de calcul, natura solului pe care este amplasata fundatia, presiunea conventionala si nivelul maxim al panzei freatice).
    Paragraful 1.1.1.3 Situatia actuala a utilitatilor
    Trebuie descrise utilitatile existente sau care traverseaza locatia proiectului, cum ar fi conductele de gaz, conductele de apa, retelele electrice, etc. Evaluarea necesitatii de a le proteja, reloca sau diversifica ar trebui prezentata pe scurt. Aceste utilitati sunt de obicei detinute sau administrate de o terta parte care va trebui sa aprobe toate lucrarile de proiectare si interventie. Orice utilitati noi necesare, impreuna cu solicitarea de noi utilitati, trebuie analizate in mod clar.
    Paragraful 1.1.1.4 Evaluarea impactului asupra mediului
    Trebuie analizate efectele proiectului de investitie asupra mediului. Ar trebui evaluate posibilele efecte asupra mediului, precum si consecintele acestora.
    Paragraful 1.1.1.5 Piese desenate
    Studiul de fezabilitate trebuie sa includa cel putin urmatoarele piese desenate: plan de amplasare in zona, un plan general, planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului si planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale. Aceste desene vor fi suficient de complete si detaliate pentru a permite o estimare preliminara a costurilor de constructie.
    Paragraful 1.1.1.6 Estimarea costurilor de constructie
    In baza analizei tehnice, se va prezenta calendarul estimativ pentru realizarea investitiei, iar pentru fiecare faza a proiectului se vor estima costurile. Valoarea totala a investitiei, inclusiv TVA-ul, se stabileste prin devizul general, anexa la Studiul de fezabilitate. Ar trebui de asemenea incluse estimari pentru principalele capitole de cheltuieli cum ar fi costurile de constructie, cu materialele, de consultanta si proiectare.
    Sectiunea 1.1.2 Analiza economica si financiara
    Ca parte a analizei economice si financiare a proiectului, ar trebui efectuat un studiu de optiuni, impreuna cu o evaluare a principalilor parametri economici, o analiza de risc si o analiza de senzitivitate. Ar trebui analizate si efectele asupra pietei muncii si ar trebui prezentate optiunile de finantare pentru proiect.
    Paragraful 1.1.2.1 Analiza optiunilor
    Pot fi analizate efectele a cel putin trei optiuni:
   - Optiunea 0 in care nu se fac investitii si se mentine situatia actuala.
   - Optiunea in care se fac investitii maxime (aceasta este in general optiunea in conformitate cu costurile si lucrarile de constructie evaluate).
   - O optiune medie in care se fac investitii reduse prin restrangerea dimensiunilor proiectului sau schimbarea modului de implementare.
    Studiul de fezabilitate trebuie sa includa cel putin doua scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse precum si scenariul recomandat de elaborator, urmand a fi aleasa una dintre cele trei optiuni. Autoritatea contractanta trebuie sa stabileasca criterii clare pentru selectarea celei mai adecvate optiuni pentru proiect. Aceste criterii se pot grupa in categorii cum ar fi: siguranta, calitatea tehnica, efecte economice, finantare necesara, efecte asupra mediului, in functie de scopurile specifice ale autoritatii. Fiecare criteriu ar trebui sa aiba o pondere, deoarece un criteriu ar putea fi mai important decat altul. Dupa punctarea fiecarui criteriu pentru fiecare dintre cele trei optiuni, autoritatea poate evalua care este cea mai avantajoasa optiune.
    Analiza economica si financiara se poate face numai pentru optiunea astfel selectata.
    Paragraful 1.1.2.2 Parametrii financiari
    Pentru a evalua fezabilitatea economico-financiara a proiectului, trebuie luati in considerare urmatorii parametrii:
   - Previzionarea fluxurilor de numerar (estimarea tuturor veniturilor si cheltuielilor inregistrate pe parcursul fazei de pregatire si constructie.)
   - Valoarea actualizata neta a proiectului (a se vedea Capitolul 4.7)
   - Rata interna de rentabilitate (a se vedea Sectiunea 4.7.1)
   - Raportul cost-beneficiu.
    Acesti parametri ofera Autoritatii contractante indicii referitoare la accesibilitatea proiectului, precum si la nevoile de finantare. De asemenea, se vor furniza date pe baza carora se va determina daca efectele economice ale proiectului sunt acceptabile.
    Pentru calcularea acestor parametri, ar trebui realizat un Model financiar preliminar (a se vedea Titlul 4).
    Paragraful 1.1.2.3 Analiza riscurilor si senzitivitatii
    Riscurile cheie trebuie identificate sub forma unor parametri cuantificabili. De asemenea, trebuie stabilite valorile de baza ale acestor parametri si dezvoltat un scenariu de baza pentru proiect – unul nu foarte detaliat in acest stadiu incipient. Apoi, ar trebui aplicata o analiza de senzitivitate pentru a determina cat de "vulnerabil" este modelul la schimbarile valorii parametrilor si la schimbarile structurii preliminare a acestuia.
    Paragraful 1.1.2.4 Efectele asupra pietei muncii
    La evaluarea efectelor asupra pietei muncii, trebuie sa se faca deosebirea intre efectele inregistrate in timpul etapei de constructie si cele din timpul etapei de operare. In general, in etapa de constructie sunt resimtite efecte pozitive asupra pietei muncii locale intrucat se va mari cererea de ingineri si muncitori in constructii. Proiectele similare din alte zone ale tarii pot servi drept referinta pentru estimarea efectelor proiectului in timpul etapei de constructie. Efectele in timpul etapei de operare a proiectului sunt legate de numarul estimat de angajati necesari. Din nou, proiecte similare din alte zone pot servi drept referinta. In cazul crearii unei noi facilitati, efectele asupra pietei muncii in timpul fazei de operare sunt in general pozitive. In cazul unui proiect care utilizeaza o facilitate existenta numarul viitorilor angajati trebuie comparat cu numarul actual al angajatilor.
    Paragraful 1.1.2.5 Surse de finantare
    Autoritatea contractanta trebuie sa declare explicit in Studiul de fezabilitate modalitatea in care intentioneaza sa finanteze proiectul. Legislatia prevede urmatoarele optiuni:
   - Fonduri proprii (bugetul autoritatii);
   - Credite bancare;
   - Fonduri de la bugetul de stat/bugetul local;
   - Credite garantate sau contractate de stat;
   - Fonduri externe nerambursabile (de exemplu finantare din partea UE);
   - Orice alte surse de finantare legal constituite.
    In cazul in care Autoritatea contractanta ia in calcul si alternativa realizarii proiectului in regim de concesiune, ar trebui sa declare ca intentioneaza inclusiv sa finanteze proiectul cu "orice alte surse de finantare legal constituite" intrucat Concesiunile pentru proiectele de investitii publice implica de regula finantare privata din partea Concesionarului.
    Sectiunea 1.1.3 Luarea deciziilor
    In general, Studiul de fezabilitate este supus analizarii si aprobarii Comisiei tehnice de specialitate constituita in cadrul Autoritatii contractante, conform prevederilor Legii 500/2002 privind finantele publice. In anumite cazuri, pot exista si alte autoritati implicate in procesul de analizare si aprobare a Studiului de fezabilitate.
    Luand in considerare rezultatele Studiului de fezabilitate, Autoritatea contractanta trebuie sa decida:
   1. Daca doreste realizarea obiectivului de investitii;
   2. Daca doreste sa evalueze eventualele avantaje ale unei Concesiuni.
    Daca ambele raspunsuri sunt pozitive, urmatorul pas este efectuarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare in conformitate cu legislatia romana in vigoare. Cu toate acestea, se recomanda efectuarea in prealabil a unei Analize preliminare pentru a lua in considerare o eventuala realizare a proiectului in regim de concesiune.
    Capitolul 1.2 Analiza preliminara
    Elaborarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare este o activitate costisitoare si de durata. Desi nu este obligatorie, se recomanda demararea procedurilor specifice structurarii unui proiect de concesiune doar dupa o asa-numita "Analiza preliminara". Rezultatele Analizei preliminare ar putea indica daca proiectul este intr-adevar adecvat realizarii lui in regim de concesiune. Principalul scop al acestui exercitiu este sa previna efectuarea de catre Autoritatea contractanta a unui Studiu de fundamentare pentru un proiect total neadecvat a fi realizat in regim de concesiune.
    In cazul in care proiectul nu implica investitii publice, ci presupune doar delegarea furnizarii unui serviciu public catre un operator privat, atunci Analiza preliminara devine efectiv primul pas in demararea proiectului, intrucat in acest caz nu este obligatorie realizarea unui Studiu de fezabilitate.
    Sectiunea 1.2.1 Caracteristicile juridice ale unui Contract de concesiune
    In conformitate cu legislatia romana, Autoritatea contractanta trebuie sa aleaga intre a realiza proiectul in sistemul traditional de achizitie publica sau in regim de concesiune. Intre acestea exista cateva diferente cheie.
    In cazul unei Concesiuni, dreptul de exploatare a rezultatului lucrarilor executate sau a serviciilor prestate se acorda Concesionarului care, in acelasi timp, preia majoritatea riscurilor aferente executarii si exploatarii lucrarilor sau serviciilor. Mai exact, Concesionarul va prelua neaparat cea mai mare parte a riscurilor de exploatare aferente Contractului de concesiune.
    Riscurile de exploatare sunt formate din:
   i. Riscul de disponibilitate, respectiv nerespectarea unor parametri de performanta si calitate ai constructiei/serviciului prestat, clar determinati si masurabili pe intreaga durata de viata a proiectului;
   ii. Riscul de piata, respectiv neintrebuintarea de catre utilizatorii finali a rezultatelor lucrarilor executate/serviciilor puse la dispozitia acestora, in conditiile in care parametrii de performanta si calitatea sunt integral respectati.
    Concedentul nu se obliga la plata niciunei sume de bani daca prin contract se stabileste faptul ca riscul de exploatare este preluat integral de Concesionar. In cazul in care contractul contine clauze in acest sens, Concedentul are dreptul de a primi si o redeventa care poate fi stabilita la un nivel fix sau intr-un anumit procent din cuantumul veniturilor incasate de Concesionar de la beneficiarii finali ca urmare a activitatii realizate. In cazul in care riscul de exploatare este distribuit intre Concedent si Concesionar, prin Contractul de concesiune trebuie sa se stabileasca in mod explicit contributia financiara a Concedentului pe parcursul derularii contractului, nivelul platilor de disponibilitate precum si alte angajamente ale acestuia ca sprijin complementar. In acest caz, obtinerea unei redevente din partea Concesionarului nu se mai justifica.
    Sectiunea 1.2.2 Realizarea Analizei preliminare
    Pentru a identifica rapid daca proiectul poate fi realizat in regim de concesiune, acesta ar trebui sa indeplineasca in mod cumulativ cele cinci conditii prezentate mai jos:
   1. Este Autoritatea contractanta pregatita sa delege pe termen lung prestarea unui serviciu public unui operator privat? Si astfel, este Autoritatea contractanta intr-adevar dispusa sa acorde dreptul de exploatare a rezultatului lucrarilor sau serviciilor unui operator privat pe un termen mai lung impreuna cu cea mai mare parte a riscurilor de exploatare, descrise in cadrul sectiunii precedente?
   2. Poate Autoritatea contractanta sa defineasca clar si sa stabileasca productivitatea serviciului care va fi prestat pe termen lung? Productivitatea serviciului prestat trebuie sa fie masurabila, platibila si cuantificabila. De exemplu, experienta internationala a demonstrat ca, in multe cazuri, proiectele de IT nu intrunesc acest criteriu.
   3. In cazul in care proiectul consta in executia de lucrari impreuna cu operarea si intretinerea pe termen lung a lucrarilor executate, iar singura sursa de venituri pentru Concesionar vor fi taxele percepute de la utilizatorii finali sau platile periodice pe termen lung din partea Autoritatii contractante, atunci valoarea investitiei ar trebui sa atinga sau sa depaseasca un anumit nivel minim. Experienta internationala a aratat ca proiectele cu o valoare de investitie mai mica de 20 – 25 milioane euro sunt in general nerentabile. Acestea nu ofera un raport cost-beneficiu pozitiv din cauza costurilor de pregatire relativ ridicate, atat pentru Autoritatea contractanta cat si pentru Ofertanti. Ocazional, exista posibilitatea gruparii mai multor proiecte similare de valori mai mici pentru a atinge si depasi limita valorica enuntata. In cazul in care proiectul nu implica decat delegarea unui serviciu public cu utilizarea facilitatilor existente, care nu au nevoie de renovari semnificative, atunci acest criteriu nu este relevant.
   4. In cazul in care proiectul consta in executia de lucrari, este posibila demararea lucrarilor in termen de maxim 18-24 luni? Experienta a aratat ca in cazul multor proiecte de concesiune este nevoie de o perioada mai indelungata inainte de inceperea lucrarilor de constructie, din cauza procedurii de atribuire mult mai complicate. Prin urmare, daca acest termen nu poate fi respectat, o Concesiune nu poate fi o optiune adecvata. Din nou, in cazul in care proiectul implica doar delegarea unui serviciu public cu utilizarea facilitatilor existente, care nu au nevoie de renovari semnificative, atunci acest criteriu nu este relevant.
   5. Exista modele de proiecte similare realizate in regim de concesiune, cu valoare apropiata, in acest sector de activitate si in circumstante economice asemanatoare, implementate la nivel international in ultimii ani? Precedentele furnizeaza informatii utile despre aspectele si problemele cu care se pot confrunta Concesionarii, Concedentii si finantatorii. Daca nu exista precedente, nici in Romania nici in practica internationala, se recomanda reanalizarea utilizarii unei Concesiuni intrucat aceasta s-ar putea sa nu fie posibila.
    In cazul in care proiectul nu indeplineste una sau mai multe dintre aceste conditii, Autoritatea contractanta ar trebui sa reanalizeze optiunea de realizare a proiectului in regim de concesiune. In acest caz mai adecvata ar putea fi o schema traditionala de achizitie publica.
    Sectiunea 1.2.3 Concesiunea de lucrari publice si Concesiunea de servicii
    Legislatie relevanta
   - Anexa 1 la OUG nr. 34/2006 prevede tipurile de lucrari publice care sunt relevante pentru a stabili daca contractul poate fi considerat un Contract de concesiune de lucrari publice
   - Anexa 2B la OUG nr. 34/2006 prevede tipurile de servicii care sunt relevante pentru a evalua daca contractul poate fi considerat un Contract de concesiune de servicii.
    OUG 34/2006 prevede doua tipuri de Contracte de concesiune: Contractele de concesiune de lucrari publice si Contracte de concesiune de servicii. Mai exista si un al treilea tip – contractele de concesiune de bunuri proprietate publica, reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, dar acestea nu fac obiectul prezentului Ghid. La atribuirea unui Contract de concesiune, Autoritatea contractanta trebuie sa stabileasca natura juridica a acestuia (Contract de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii) intrucat un Contract de concesiune nu poate fi in acelasi timp un Contract de concesiune de lucrari publice si de servicii. Prin urmare, trebuie stabilite atat natura, cat si scopul Contractului de concesiune vizat de Autoritatea contractanta. Aceasta alegere se bazeaza pe scopul principal al Contractului de concesiune.
    Un Contract de concesiune de lucrari publice ar trebui ales in cazul in care scopul Concesiunii vizeaza in special executarea de lucrari, asa cum sunt acestea definite in lege, chiar daca contractul include si prestarea unor servicii care devin necesare pentru derularea activitatilor respective. Cu alte cuvinte, daca serviciile respective sunt auxiliare si reprezinta o completare a obiectului principal al contractului, ele nu vor determina incadrarea Contractului de concesiune de lucrari publice intr-un Contract de concesiune de servicii.
    Un Contract de concesiune de servicii ar trebui ales cu conditia ca obiectul sau sa vizeze in principal prestarea unuia sau mai multor servicii, chiar daca contractul respectiv poate include de asemenea anumite lucrari aferente uneia sau mai multor activitati necesare pentru prestarea serviciilor respective. Cu alte cuvinte, daca lucrarile respective sunt auxiliare si reprezinta o completare a obiectului principal al contractului, ele nu vor determina incadrarea Contractului de concesiune de servicii intr-un Contract de concesiune de lucrari publice.
    Regula de baza pentru alegerea corecta a tipului de Contract de concesiune
    In practica, proiectele de concesiune implica destul de des atat realizarea de lucrari cat si furnizarea de servicii pe termen lung. Odata cu prestarea de servicii pe termen lung, Concesionarul va trebui sa returneze imprumuturile si sa amortizeze investitia de capital.
    Ca si regula de baza, proiectele care necesita investitii semnificative in executia de lucrari la inceputul Contractului de concesiune in vederea furnizarii serviciilor solicitate pot fi interpretate a fi Concesiuni de lucrari publice, in timp ce proiectele unde facilitatile deja existente se pot utiliza pentru prestarea serviciului fara a necesita investitii semnificative in renovari sau reabilitari, pot fi considerate Concesiuni de servicii.
    Sectiunea 1.2.4 Luarea deciziilor
    Stabilirea cu exactitate a naturii juridice a contractului se va face in cuprinsul deciziei de concesionare. Aceasta decizie este luata pe baza rezultatelor Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare.
    Capitolul 1.3 Responsabilitati in pregatirea proiectului de concesiune
    Legislatie relevanta
   - OUG nr. 34/2006,
   - HG nr. 71/2007,
   - HG nr. 925/2006.
    Atunci cand Autoritatea contractanta hotaraste sa evalueze fezabilitatea si avantajele realizarii proiectului in regim de concesiune, legislatia din Romania prevede infiintarea Colectivului de coordonare si supervizare (CCS). Acesta se ocupa de pregatirea si atribuirea Contractului de concesiune.
    Prezentul capitol detaliaza atributiile si responsabilitatile CCS si ale (conducatorului) Autoritatii contractante precum si rolurile pe care le pot avea expertii externi cooptati in pregatirea si atribuirea Contractului de concesiune.
    Sectiunea 1.3.1 Infiintarea Colectivului de coordonare si supervizare
    Conducatorul Autoritatii contractante are obligatia de a numi Colectivul de coordonare si supervizare (CCS) in vederea pregatirii atribuirii oricarui tip de Contract de concesiune. Membrii CCS sunt numiti din cadrul specialistilor Autoritatii contractante. Se recomanda ca in cadrul CCS sa existe specialisti din cadrul Autoritatii contractante cu diferite pregatiri; de exemplu expertiza juridica, tehnica si financiara. Profilul exact al specialistilor depinde de caracteristicile si complexitatea proiectului. In completare, pot fi numiti si experti externi cooptati.
    Numarul minim al membrilor CCS nu este expres prevazut in cuprinsul legislatiei. De asemenea, trebuie sa se tina cont de faptul ca in etapa atribuirii Contractului de concesiune, membrii CCS pot fi numiti in cadrul Comisiei de evaluare (a se vedea Sectiunea 2.1.1). In acest sens, componenta Comisiei de evaluare, in conformitate cu prevederile legale, va contine minim 5 membri, numiti de regula din cadrul CCS.
    Sectiunea 1.3.2 Responsabilitatile Colectivului de coordonare si supervizare
    CCS are un rol deosebit de important in pregatirea proiectului de concesiune.
    Principalele responsabilitati ale Colectivului de coordonare si supervizare
   - Elaborarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare (a se vedea Capitolul 1.4),
   - Intocmirea Documentatiei de atribuire (a se vedea Capitolul 2.3),
   - Stabilirea procedurii de atribuire a Contractului de concesiune (a se vedea Capitolul 2.2),
   - Coordonarea consultantilor externi ai Autoritatii contractante implicati in pregatirea proiectului de concesiune (a se vedea Sectiunea 1.3.3).
    Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona servicii de consultanta, conform prevederilor legale, in scopul elaborarii Studiului si analizelor necesare fundamentarii deciziei de concesionare. In acest caz, Autoritatea contractanta, prin intermediul CCS, are obligatia de a lua toate masurile prin care sa se asigure ca elaborarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se realizeaza la un nivel corespunzator si ca reflecta in totalitate cerintele si conditiile solicitate. In realizarea acestui obiectiv, principalele atributii ale CCS sunt urmatoarele:
   - facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, masuratori si, in general, la orice informatie disponibila care ar putea servi la elaborarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;
   - facilitarea contactelor consultantului cu alte autoritati publice si/sau cu persoane de drept privat;
   - analizarea fiecarui raport intermediar si a raportului final, precum si formularea observatiilor si propunerilor de modificare;
   - avizarea indeplinirii de catre consultant a activitatilor desfasurate in fiecare faza;
   - elaborarea unui raport de avizare a finalizarii Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare si prezentarea acestuia conducatorului Autoritatii contractante in vederea aprobarii.
    Sectiunea 1.3.3 Consultanti externi
    Proiectele de concesiune implica structuri complexe ce necesita expertiza specifica, regasita cu preponderenta in sectorul privat. Orice Autoritate contractanta care demareaza un proiect de concesiune trebuie sa-si evalueze in mod realist capacitatea institutionala pentru pregatirea si atribuirea contractului. Acest lucru inseamna nu numai ca Autoritatea contractanta sa detina suficiente resurse umane, ci si ca persoanele implicate in proiect sa aiba aptitudinile specifice necesare implementarii acestuia.
    Realizarea cu succes a proiectului necesita expertiza in domeniul achizitiilor publice, o intelegere aprofundata a legislatiei din Romania, experienta in negocieri, in structurarea unor contracte complexe, in intocmirea specificatiilor tehnice de calitate, in estimarea costurilor, in analiza riscurilor, in modelare financiara, in managementul de proiect, etc. Prezentul Ghid descrie etapele care trebuie urmate in pregatirea si atribuirea cu succes a Contractelor de concesiune. Se recomanda analizarea, pentru fiecare dintre aceste etape, a masurii in care Autoritatea contractata dispune de resursele si experienta necesare.
    Autoritatile publice din intreaga lume apeleaza, de obicei, la consultanti externi specializati pentru implementarea cu succes a proiectelor de concesiune. Autoritatile din Romania pot apela la expertiza membrilor Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si la servicii de consultanta specializata.
    Rolul cheie al Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice este de a sustine dezvoltarea si coordonarea initiativelor de realizare a unor parteneriate intre sectorul public si cel privat in vederea realizarii unor proiecte publice. Aceasta nu poate insa sa preia sarcinile Autoritatii contractante sau ale consultantilor externi specializati, dar poate acorda consultanta generala, de exemplu, in legatura cu aspecte privind legislatia nationala.
    Serviciile de consultanta externa ar trebui contractate pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor pe care Autoritatea contractanta nu le poate realiza cu expertii proprii. Atunci cand este necesara expertiza in domenii diferite, se recomanda contractarea unui consortiu; respectiv incheierea unui contract de servicii cu un grup de firme de consultanta. Acest lucru faciliteaza o mai buna coordonare a consultantilor de catre Autoritatea contractanta. In acest sens, este recomandabil sa fie angajate numai companii de consultanta cu experienta similara dovedita.
    Asistenta tehnica de specialitate in pregatirea, atribuirea si implementarea Contractelor de concesiune
    Exista pe piata diverse companii care detin cunostinte si expertiza specifice in vederea furnizarii de asistenta tehnica in pregatirea, atribuirea si implementarea Contractelor de concesiune.
    Consultanta financiara
    Exista firme specializate de consultanta financiara active pe piata care pot acorda asistenta pe probleme precum modelarea financiara, analiza si cuantificarea riscurilor, structurarea proiectelor, analiza economico-financiara (Value for Money), realizarea Documentatiei de atribuire, asistenta pe perioada procedurii de atribuire, evaluarea Ofertelor financiare etc.
    Consultanta tehnica
    Exista firme de consultanta tehnica active pe piata care pot acorda asistenta pe probleme precum definirea specificatiilor tehnice de calitate, estimari ale costurilor de constructie si operare, analiza riscurilor, estimari de venituri, evaluarea Ofertelor tehnice etc.
    Consultanta juridica
    Exista pe piata firme de avocatura specializate care pot acorda asistenta juridica vizand probleme precum organizarea procedurii de atribuire, definirea structurii juridice a proiectului, structurarea Contractului de concesiune, asistenta pe perioada procedurii de atribuire etc.
    Gestionarea pregatirii unui proiect de concesiune este de cele mai multe ori neglijata. Autoritatea contractanta trebuie sa tina cont de faptul ca incheierea unui Contract de concesiune poate dura peste doi ani. Aceasta implica multiple sarcini efectuate de multi specialisti proprii si experti externi, deseori simultan. Acest proces trebuie gestionat eficient, de catre un manager de proiect desemnat in acest scop. Gestionarea procesului se poate face de catre Autoritatea contractanta, de exemplu de presedintele CCS. Expertii externi cooptati se pot implica de asemenea in ducerea la bun sfarsit a acestor atributii.
    In cazul in care Autoritatea contractanta decide sa contracteze consultanti externi, legea prevede derularea unei proceduri de achizitie publica pentru selectarea acestora, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Sarcinile exacte ale consultantilor trebuie clar definite, iar planificarea termenelor pentru activitatile ce se vor desfasura trebuie sa fie realista. Consultantii externi vor colecta si furniza pentru Autoritatea contractanta informatii care au o natura confidentiala, intrucat pot influenta rezultatele procesului de atribuire a Contractului de concesiune. Prin urmare, se recomanda sa existe clauze adecvate referitoare la tratamentul informatiilor confidentiale in cadrul contractelor de servicii incheiate cu echipele de consultanti.
    Este recomandat ca in obiectul contractelor de asistenta tehnica sa fie incluse prevederi exprese privind oferirea suportului necesar atat in faza de pregatire cat si in cea de atribuire a Contractului de concesiune. Acest lucru previne situatia in care Autoritatea contractanta trebuie sa efectueze doua achizitii de servicii de consultanta pentru realizarea aceluiasi proiect. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca, dupa finalizarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, exista un moment in care, pe baza rezultatelor acestuia, trebuie sa se decida modalitatea de continuare a proiectului. Autoritatea contractanta are posibilitatea de a renunta la realizarea proiectului in regim de concesiune in cazul in care rezultatele Analizei economico-financiare (Value for Money) nu sunt pozitive.
    Utilizarea unei asistente tehnice de specialitate poate oferi diferite avantaje: durata necesara pentru pregatirea si atribuirea contractului se poate reduce, iar calitatea proiectului poate creste. In general, implicarea unor experti externi cu experienta intareste increderea sectorului privat, ceea ce poate conduce la o crestere a competitiei si a fezabilitatii proiectului. Cu toate acestea, consultantii externi pot fi costisitori si trebuie gestionati in mod eficient, iar Autoritatea contractanta va avea intotdeauna raspunderea generala pentru proiect.
    Sectiunea 1.3.4 Responsabilitatile Autoritatii contractante
    Autoritatea contractanta – prin conducatorul acesteia – ramane in intregime responsabila pentru atribuirea Contractului de concesiune.
    Principalele responsabilitati ale conducatorului Autoritatii contractante
    In cadrul pregatirii procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, conducatorul Autoritatii contractante are urmatoarele obligatii:
   a. Stabilirea obiectului Contractului de concesiune (detalierea obiectivelor pe care Autoritatea contractanta doreste sa le atinga prin realizarea Concesiunii),
   b. Evaluarea propriilor resurse (in cazul in care considera ca nu are suficient personal calificat, acesta are dreptul sa contracteze servicii de consultanta specializata pentru pregatirea si atribuirea Contractului de concesiune),
   c. Numirea Colectivului de coordonare si supervizare, respectiv desemnarea membrilor acestuia si a expertilor externi cooptati (daca este cazul),
   d. Aprobarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare,
   e. Asumarea prin act administrativ a duratei maxime a Contractului de concesiune ce urmeaza a fi atribuit in conformitate cu prevederile legale in vigoare,
   f. Aprobarea Documentatiei de atribuire, precum si a notelor justificative privind valoarea estimata a Contractului de concesiune, respectiv privind criteriile de calificare/selectie si atribuire,
   g. Numirea Comisiei de evaluare pentru atribuirea Contractului de concesiune, a membrilor de rezerva si a expertilor externi cooptati in cadrul Comisiei de evaluare, propusi de presedintele Comisiei de evaluare,
   h. Emiterea mandatului acordat Comisiei de evaluare in limita caruia aceasta va derula dialogul cu Candidatii (in cazul procedurii de Dialog competitiv) sau va purta negocierile (in cazul procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui Anunt de participare),
   i. Aprobarea notei justificative intocmite in cazul aplicarii procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare,
   j. Aprobarea raportului procedurii de atribuire, precum si, dupa caz, a rapoartelor elaborate pentru etapele sau fazele intermediare ale procedurii de atribuire aplicate,
   k. Aprobarea notelor privind prelungirea perioadei de atribuire, atunci cand este cazul,
   l. Incheierea Contractului de concesiune.
    Capitolul 1.4 Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006;
   - HG nr. 71/2007;
   - HG nr. 925/2006;
   - OUG nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari prin Legea 228/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - HG nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica;
   - Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2181/2007 pentru aprobarea Manualului operational pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
    Realizarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare reprezinta o cerinta obligatorie, conform prevederilor legale. Acesta este un studiu cuprinzator care realizeaza baza pentru luarea deciziilor ulterioare ale Autoritatii contractante. Calitatea studiului are un impact direct asupra sanselor de realizare ale unui proiect de succes. Continutul cadru al Studiului este prezentat in legislatie.
    Studiul este utilizat de Autoritatea contractanta pentru a verifica corectitudinea calificarii contractului drept un Contract de concesiune.
    In cazul in care proiectul implica si realizarea de lucrari publice, Studiul de fundamentare se va baza pe rezultatele Studiului de fezabilitate, in conformitate cu prevederile Capitolului 1.1.
    In prezentul Capitol sunt explicitate si detaliate scopul si continutul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare.
    Sectiunea 1.4.1 Continutul cadru al Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare
    Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie sa se axeze pe analiza elementelor tehnice, juridice si financiare specifice proiectului, dupa cum urmeaza:
   a. Aspecte generale (a se vedea Sectiunea 1.4.3).
   b. Fezabilitate tehnica (a se vedea Sectiunea 1.4.4).
   c. Fezabilitate economica si financiara (a se vedea Sectiunea 1.4.6 si Sectiunea 1.4.7).
   d. Matricea preliminara de repartitie a riscurilor (a se vedea Sectiunea 3.3.1)
   e. Aspecte de mediu (a se vedea Sectiunea 1.4.9).
   f. Aspecte sociale si aspecte institutionale (a se vedea Sectiunea 1.4.10 si Sectiunea 1.4.11).
    Un cuprins exemplificativ al Studiului de fundamentare aferent unui proiect de concesiune de lucrari publice este prezentat mai jos.
    Cuprins exemplificativ al unui Studiu de fundamentare a deciziei de concesionare pentru un proiect de concesiune de lucrari publice
   1. Introducere
    1.1 Scopul Studiului de fundamentare
    1.2 Procesul de luare a deciziilor
    1.3 Structura si continut
   2. Aspecte generale ale proiectului
    2.1 Obiectivele si cerintele proiectului
    2.2 Descrierea proiectului
    2.3 Analiza partilor interesate
    2.4 Relatia proiectului cu politicile publice relevante
   3. Fezabilitatea tehnica a proiectului
    3.1 Informatii tehnice generale
    3.2 Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate
    3.3 Starea tehnica a facilitatilor existente (daca este relevanta)
    3.4 Utilitati disponibile si necesare
   4. Fezabilitatea economica a Concesiunii
    4.1 Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata a proiectului
    4.2 Matricea riscurilor pentru Costul comparativ de referinta (CCR)
    4.3 Cuantificarea financiara a riscurilor
    4.4 Costul comparativ de referinta (CCR)
    4.5 Prezentarea structurii concesiunii si a Mecanismelor de plata
    4.6 Matricea riscurilor pentru Concesiune
    4.7 Analiza economico-financiara (Value for Money)
   5. Fezabilitatea financiara a Concesiunii
    5.1 Accesibilitatea Concesiunii
    5.2 Previzionarea tratamentului contabil
    5.3 Bancabilitatea Concesiunii
    5.4 Durata Concesiunii
   6. Aspecte referitoare la mediu
   7. Aspecte sociale
   8. Aspecte institutionale
    8.1 Tipul Concesiunii
    8.2 Structura juridica a Concesiunii
   9. Concluzii
    9.1 Fezabilitatea Concesiunii
    9.2 Specificatiile tehnice de calitate ale proiectului in raport de obiectivele si cerintele Autoritatii contractante
    9.3 Rezultatele evaluarii alternativelor de realizare a proiectului luate in considerare
    9.4 Analiza economico-financiara (Value for Money) pentru Concesiune
    9.5 Mecanismul de plata
    Sectiunea 1.4.2 Importanta Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare
    Importanta Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare rezida in rezultatele pe care trebuie sa le produca acesta. Pe baza acestora urmeaza sa se justifice nevoia si oportunitatea realizarii proiectului in regim de concesiune.
    Rezultatele Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare:
   a. demonstreaza fezabilitatea proiectului, din punct de vedere tehnic si financiar, pentru a fi implementat in regim de concesiune.
   b. indica modul in care proiectul raspunde cerintelor si politicilor Autoritatii contractante.
   c. descrie si analizeaza mai multe alternative pentru realizarea proiectului (in general se face o comparatie intre realizarea proiectului in regim de achizitie publica si in regim de concesiune).
   d. demonstreaza faptul ca alternativa prin care proiectul este realizat in regim de concesiune este mai avantajoasa pentru Autoritatea contractanta decat cea de achizitie publica traditionala.
   e. indica in mod explicit tipul de suport financiar de care beneficiaza proiectul, inclusiv orice contributii posibile ale Autoritatii contractante.
    Sectiunea 1.4.3 Aspecte generale ale proiectului
    Cu toate ca legislatia in vigoare nu prevede un continut obligatoriu al capitolului privind "Aspectele generale" ale proiectului, se recomanda ca in cadrul acestuia sa se efectueze o descriere suficient de detaliata a proiectului pentru a se intelege clar obiectivele acestuia, contextul relevant si modalitatea prin care obiectivele Autoritatii Contractante pot fi realizate prin intermediul acestuia.
    Aspecte generale
    Se recomanda includerea cel putin a urmatoarelor elemente in descrierea aspectelor generale ale proiectului:
   - analiza cerintelor si obiectivelor Autoritatii contractante si/sau a factorilor decizionali cheie;
   - analiza situatiei din sector si o descriere detaliata a proiectului;
   - identificarea beneficiarilor/partilor interesate, a rolurilor si atitudinilor lor fata de proiect;
   - cadrul strategic aferent.
    Se recomanda detalierea obiectivelor pe care proiectul trebuie sa le atinga pentru Autoritatea contractanta. Spre deosebire de contractele de achizitie publica, care se axeaza in principal pe intrari (inputuri), Autoritatea contractanta ar trebui sa defineasca serviciul care urmeaza a fi prestat de catre Concesionar. Prin urmare, de exemplu, in loc sa se prevada ca rezultatul proiectului trebuie sa fie "o cladire cu trei etaje pentru 500 de detinuti", obiectivul proiectului de concesiune ar trebui sa se constituie in "furnizarea unei capacitati suplimentare de detentie pentru 500 de detinuti, pentru 30 de ani, in conformitate cu anumite standarde, pentru a acoperi lipsa capacitatii inchisorilor din tara sau din regiune".
    O descriere completa a proiectului permite tuturor partilor interesate sa obtina o imagine de ansamblu asupra acestuia. Descrierea ar trebui bine structurata si este recomandabil sa fie axata pe furnizarea de raspunsuri pentru intrebari de baza, cum ar fi: ce? de ce? cum? si cand?
    Descrierea se poate plasa in contextul unei analize a situatiei actuale a sectorului relevant. Continutul analizei situatiei corespunzatoare proiectului sau sectorului va fi diferit in functie de evolutiile acestora.
    Atat partile interesate cat si beneficiarii unui proiect pot fi institutii publice sau private, cetateni sau comunitati. Se recomanda nu numai identificarea partilor interesate relevante si a rolurilor lor, dar si evaluarea atitudinii lor fata de proiect (sustinere sau opozitie) si a capacitatii acestora de a influenta buna derulare a proiectului.
    Exemple de eventuale parti interesate si beneficiari ai proiectelor de concesiune
   - Utilizatorii
   - Autoritatea contractanta
   - Regiunea care cuprinde comunitatea din vecinatatea proiectului si autoritatile acesteia
   - Ministerul Finantelor Publice
   - Autoritatile de reglementare
   - Angajatii – in cazul in care proiectul implica facilitati existente sau furnizarea serviciilor publice
   - Antreprenorii generali si furnizorii lor pentru proiect
   - Organizatiile de mediu
   - Alti operatori publici ai infrastructurilor similare
   - Populatia din regiune sau din tara
   - Finantatorii
   - Organizatii internationale (ex. UE)
    Cel mai probabil, realizarea oricarui proiect de concesiune va fi practic legat de strategia specifica sectorului respectiv. Politicile relevante pot fi realizate la nivel comunitar, national, regional si local. Un proiect national pentru construirea unei autostrazi, de exemplu, poate fi pozitionat in contextul politicii de transport nationale si a UE. Un proiect pentru un nou sistem de colectare a deseurilor poate fi o masura care face parte dintr-o strategie regionala. In acest sens, ar trebui evaluate si descrise politicile relevante corespunzatoare proiectului, precum si modalitatea in care proiectul respecta aceste politici.
    Sectiunea 1.4.4 Fezabilitatea tehnica
    Pentru un proiect de concesiune de lucrari publice, fezabilitatea tehnica a proiectului a fost deja evaluata in cadrul Studiului de fezabilitate (a se vedea Sectiunea 1.1.1). Parti semnificative ale acestei analize pot fi incluse (sau poate actualizate) in Studiul de fundamentare.
    Sectiunea 1.4.5 Specificatii tehnice de calitate
    Pentru un proiect de concesiune, Autoritatea contractanta trebuie sa formuleze cerintele tehnice referitoare la proiectarea, constructia si operarea proiectului (sau, in cazul unei Concesiuni de servicii, doar pentru operarea si intretinerea infrastructurii existente). Atunci cand se atribuie un Contract de concesiune, Autoritatea contractanta nu trebuie sa detalieze atat de mult rezultatul lucrarilor care trebuie realizate cat standardele tehnice de calitate la care trebuie prestat serviciul relationat obiectului contractului. Aceasta este o diferenta cheie fata de un proiect de achizitie publica.
    Definirea specificatiilor tehnice relationate serviciilor acorda operatorilor economici oportunitatea de asi utiliza cel mai bine cunostintele, experienta si ideile inovatoare, fiind prin urmare un element esential pentru obtinerea unui raport cost-beneficiu pozitiv. O descriere mult prea detaliata a produsului restrange libertatea operatorilor economici interesati de a veni cu propriile lor idei si solutii inovatoare, astfel incat, in final, valoarea adaugata de catre operatorii economici nu este semnificativa. In acelasi timp, este vital ca Autoritatea contractanta sa isi defineasca in mod cat mai exact obiectivele – obiective care urmeaza a fi realizate prin intermediul proiectului -, astfel incat Ofertantii sa cunoasca asteptarile si cerintele pe care vor trebui sa le indeplineasca. Acest lucru este descris adeseori ca o abordare orientata spre rezultat.
    Nu numai ca trebuie sa fie clar care sunt obiectivele imediate, dar nu ar trebui sa existe nicio indoiala in ceea ce priveste efectele secundare ce ar putea surveni. Acest lucru necesita o viziune de ansamblu. Daca este necesar, descrierea proiectului trebuie sa includa si o declaratie referitoare la obiectivele privind politica viitoare ce trebuie promovata sau nu trebuie obstructionata prin realizarea proiectului.
    Este la fel de important ca toate constrangerile referitoare la proiect, care afecteaza interesul public general, cum ar fi aspectele de mediu, sanatatea si siguranta cetatenilor sa fie identificate cat mai clar. Acelasi lucru se aplica standardelor si normativelor tehnice si de calitate. Si aici depinde de Autoritatea contractanta sa stabileasca standardele pe care proiectul trebuie sa le respecte, si nu solutia tehnica prin care acestea trebuie indeplinite. Cu conditia ca standardele sa ramana in limitele indicate, Ofertantii trebuie sa aiba destula libertate sa decida singuri modalitatea in care vor elabora Ofertele tehnice.
    Exista doua modalitati prin care Autoritatea contractanta poate monitoriza daca proiectarea, constructia, intretinerea si operarea proiectului respecta standardele de calitate cerute.
    Pe de o parte, se pot include clauze in cuprinsul Contractului de concesiune care sa prevada obligatia Concesionarului de a preda proiectul tehnic si detaliile de executie in vederea aprobarii, in stadiile cheie ale proiectului. In acest caz, Ofertantii au initiativa stabilirii detaliilor tehnice referitoare la proiectare, constructie, intretinere si operare, iar Autoritatea contractanta are obligatia de a analiza si aproba propunerile prezentate.
    Cea de a doua optiune este ca Autoritatea contractanta sa detalieze specificatiile tehnice de calitate pentru diferitele faze ale proiectului, astfel incat sa fie clar Ofertantilor care dintre aceste specificatii sunt cerinte imperative (cerinte principale) si care pot fi interpretate ca plafoane minime ale standardelor sau normativelor tehnice la care va fi necesara raportarea (cerinte minime relevante). Aceste cerinte ar trebui sa faca parte integranta din cadrul Contractului de concesiune. In cazurile in care Ofertantii pot demonstra ca solutiile tehnice propuse de ei sunt echivalente sau depasesc cerintele minime relevante, Autoritatea contractanta este obligata sa le accepte.
    Sectiunea 1.4.6 Fezabilitate economica
    Fezabilitatea economica a proiectului implica estimarea costurilor si veniturilor pe intreaga durata de viata a proiectului, inclusiv identificarea si cuantificarea financiara a riscurilor proiectului, a celei mai adecvate structuri a Concesiunii si a analizei economico-financiare (Value for Money) corespunzatoare structurii Concesiunii respective in comparatie cu optiunea realizarii proiectului in regim de achizitie publica. Aceasta analiza reprezinta un exercitiu relativ complex, explicat in detaliu in cuprinsul Titlului 3.
    Sectiunea 1.4.7 Fezabilitate financiara
    Fezabilitatea financiara a proiectului prezinta elemente distincte fata de fezabilitatea economica. Chiar daca o Concesiune poate genera un rezultat pozitiv al analizei economico-financiare (Value for Money), aceasta trebuie sa fie de asemenea accesibila din punct de vedere financiar pentru Autoritatea contractanta. In cazul unei Concesiuni de lucrari publice, atat institutiile finantatoare, cat si investitorii, trebuie sa fie dispusi sa furnizeze finantarea adecvata pentru proiect. Aceasta cerinta este denumita generic Bancabilitate.
    Paragraful 1.4.7.1 Accesibilitatea proiectului pentru Autoritatea contractanta
    Costurile proiectului pentru Autoritatea contractanta pot rezulta in mod direct din Costul comparativ de referinta intrucat acest instrument prezinta o estimare a costurilor si veniturilor pe intreaga durata de viata a unui proiect atribuit prin procedura de achizitie publica traditionala (a se vedea Capitolul 3.2).
    In cazul in care Autoritatea contractanta achita (partial) serviciile care vor fi furnizate de catre Concesionar, ar trebui evaluat daca aceasta isi poate intr-adevar permite platile pe termen lung ale Concesiunii.
    Nivelul estimat al platilor ar trebui analizat din urmatoarele perspective:
   a. Planificarea pe termen scurt, mediu si lung: alocarile bugetare multi-anuale previzionate pentru sectorul relevant.
   b. Identificarea posibilelor surse de finantare/acoperire a platilor.
   c. Capacitatea de a realiza alte proiecte de Concesiune in viitor.
    Chiar daca abordarea ar fi ca platile sa fie generate in mod direct si complet de catre utilizatorii finali, accesibilitatea trebuie luata in calcul. Daca taxa de utilizare este prea mica, structura economica a proiectului nu va functiona. In acel moment este relevant sa se analizeze daca Autoritatea contractanta va interveni si va sustine financiar proiectul. Un astfel de aranjament trebuie sa fie accesibil.
    Concesiunile sunt rareori gratuite
    Exista o conceptie generala eronata conform careia proiectele de concesiune sunt gratuite pentru Autoritatile contractante. De cele mai multe ori, Autoritatea contractanta este cea care realizeaza plati catre Concesionar pentru prestarea serviciilor ce fac obiectul contractului. Cu toate acestea, costurile sunt ulterior esalonate pe toata durata derularii Concesiunii. Prin urmare, impactul bugetar pe termen lung trebuie evaluat cu atentie pentru a preveni o situatie in care platile aferente contractului depasesc alocarile bugetare previzionate.
    In acest context, pentru proiectele de concesiune de lucrari publice sau concesiune de servicii in care sunt implicate fonduri publice, asa cum sunt definite acestea de Legea 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, consideram ca se impune consultarea Ministerului Finantelor Publice anterior momentului incheierii contractului.
    Paragraful 1.4.7.2 Tratamentul contabil aplicabil Concesiunilor
    Structura unei Concesiuni poate permite Autoritatilor contractante sa isi esaloneze costurile pe intreaga durata a contractului. Autoritatile publice au de obicei resurse financiare limitate care pot fi alocate investitiilor sau imbunatatirii serviciilor publice. De asemenea, capacitatea lor de a acumula datorii este limitata, in special din cauza normelor UE.
    Un factor principal care determina utilizarea concesiunilor ca modalitate alternativa de realizare a proiectelor de interes public este ca aceste proiecte sa nu determine efecte asupra deficitului bugetar si asupra datoriei publice a statului. Acest lucru presupune analiza riscurilor aferente Contractului de concesiune si implicit a modalitatii de finantare a contractului (inclusiv prin garantii de stat, daca este cazul), cu determinarea clasificarii activului implicat in Contractul de concesiune ca fiind guvernamental sau inregistrat ca extra-bilantier de catre stat.
    De regula, activul implicat in proiectele de concesiune ar trebui inregistrat extra-bilantier daca:
   - riscul constructiei si
   - oricare dintre riscul de piata sau riscul de disponibilitate
    sunt asumate de Concesionar.
    In plus fata de aceasta alocare a riscurilor de baza, trebuie efectuata o analiza detaliata a principalelor caracteristici ale proiectului in ceea ce priveste alocarea tuturor categoriilor de riscuri, principiile mecanismului de plata si aranjamentele financiare aferente, clauzele de reziliere a contractului si cele privind alocarea, la finalul contractului, a activului implicat in contract. Este posibil ca dupa o astfel de analiza sa fie necesar sa se efectueze ajustarile necesare pentru ca proiectul sa dobandeasca acest statut extra-bilantier pentru stat.
    Autoritatile contractante trebuie sa consulte UCCPPP din cadrul Ministerului Finantelor Publice in timpul pregatirii si atribuirii Contractelor de concesiune. UCCPPP din cadrul Ministerului Finantelor Publice va coordona activitatea de analiza a tuturor elementelor cu impact asupra deficitului bugetar si datoriei publice, specifice proiectului, si va consulta Institutul National de Statistica, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale cu responsabilitati in domeniul statisticii (si, totodata, institutie responsabila cu analiza riscurilor aferente contractelor PPP in baza Deciziei Eurostat nr 18/2004 privind Tratamentul proiectelor de PPP). In cazul in care autoritatile nationale sunt nesigure in legatura cu clasificarea contractelor, documentele pot fi trimise spre analiza EUROSTAT, biroul statistic al Uniunii Europene. Cu toate acestea, se recomanda ca de indata ce s-a definitivat structura financiara si juridica a proiectului propus, tratamentul contabil al acestuia sa fie reconfirmat de catre EUROSTAT pe baza datelor transmise de Institutul National de Statistica.
    Cu alte cuvinte, analiza proiectului de contract corespunzator deciziei Eurostat 18/2004 privind Tratamentul proiectelor PPP este obligatorie si determinanta din perspectiva implicatiilor contractului asupra deficitului bugetar si al datoriei publice, avand in vedere ca atunci cand activul implicat in Contractul de concesiune este clasificat ca fiind activ guvernamental, intreaga valoare a contractului afecteaza negativ deficitul bugetar si datoria guvernamentala.
    Determinarea tratamentului contabil aplicabil unui proiect de concesiune reprezinta un exercitiu complex
    Determinarea tratamentului contabil nu este o analiza statica si fixa. Exista diverse aspecte care trebuie luate in considerare iar delimitarea dintre clasificarea bilantiera si extra-bilantiera a activelor poate fi extrem de dificil de realizat in practica. In plus, politica UE in domeniu s-ar putea modifica in viitor. UCCPPP din cadrul MFP va actualiza in permanenta informatile referitoare la normele comunitare relevante. Se recomanda consultarea Manualului PPP atunci cand se evalueaza tratamentul contabil al activelor relationate proiectelor de concesiune.
    Paragraful 1.4.7.3. Bancabilitate: testarea pietei
    Desi nu reprezinta o cerinta legala imperativa, evaluarea bancabilitatii unui proiect de concesiune prin testarea pietei este o modalitate recomandata pentru a stabili fezabilitatea finala si atribuirea cu succes a Contractului de concesiune. Acest exercitiu de "testare a pietei" ar trebui efectuat atunci cand s-a stabilit structura initiala a proiectului (a se vedea Capitolul 3.3). Rezultatele testarii pietei ar trebui luate in calcul la definitivarea structurii acestuia.
    Fiecare investitor interesat isi va urmari propriile obiective comerciale in cadrul proiectului, acest lucru generand un grad diferit de acceptare a riscurilor si, implicit, solicitarea unei rentabilitati aferente capitalului investit. Prin urmare, este important ca proiectul sa fie discutat cu potentiali finantatori interesati de pe piata in vederea obtinerii unui punct de vedere asupra structurii proiectului si repartitiei riscurilor. Daca proiectul avut in vedere implica riscuri specifice, care ar putea avea un impact semnificativ asupra succesului financiar al proiectului, se recomanda ca alocarea acestor riscuri sa se discute in mod explicit cu operatorii economici interesati si cu finantatorii. Acest lucru are scopul de a evita consecinte negative in etapele ulterioare, de atribuire a contractului.
    Acest exercitiu se efectueaza de obicei de catre consultantii juridici si financiari in perioada de structurare a proiectului printr-un proces de contactare a potentialilor investitori si finantatori in vederea obtinerii opiniilor constructiv relationate proiectului respectiv. Initial, se intocmeste o lista cu jucatorii relevanti de pe piata care vor fi abordati. Acestora li se transmite un chestionar prin care li se solicita punctul de vedere in legatura cu principalele elemente ale proiectului.
    Lista ilustrativa a aspectelor care pot fi luate in discutie cu potentialii investitori si finantatori pentru a testa bancabilitatea proiectului
   1. Valoarea Concesiunii, masurata in termenii costurilor de capital estimate, la valorile lor prezente; spre exemplu, marimea proiectului ar trebui sa fie suficient de atractiva pentru jucatorii cu o buna reputatie pe piata, dar in acelasi timp nu ar trebui sa depaseasca un anumit prag pentru a nu face finantarea problematica sau imposibila.
   2. Capacitatea totala de finantare prin imprumut, disponibila la momentul respectiv pentru un proiect de concesiune (in special daca proiectul face parte dintr-un program de investitii mai amplu), luand in calcul preturile, moneda, scadenta, garantia si perspectiva de timp a aranjamentului financiar.
   3. Finantatorii vor dori sa fie asigurati ca exista un cadru legislativ clar inainte de inceperea procedurii de atribuire si ca aceasta va fi bine structurata si gestionata.
   4. Bonitatea Autoritatii contractante (in special atunci cand Concesiunea se bazeaza pe plati de disponibilitate suportate de catre Autoritatea contractanta, investitorii si finantatorii trebuie sa aiba incredere ca aceasta isi poate indeplini obligatiile financiare pe termen lung).
   5. Poate fi testat nivelul pana la care investitorii si finantatorii sunt pregatiti sa isi asume riscul comercial sau daca proiectul ar trebui structurat astfel incat numai riscul de disponibilitate sa fie transferat.
   6. Clauzele contractuale referitoare la reziliere vor trebui sa identifice masurile speciale care se vor lua, in special in legatura cu imprumutul contractat de Concesionar, in cazul rezilierii contractului.
   7. Prevederile Contractului de concesiune stabilite in conformitate cu standardele pietei (inclusiv Matricea alocarii riscurilor si Mecanismul de plata) ar trebui sa se constituie intr-o garantie pentru realizarea unui proces de atribuire a contractului in mod rapid si corect.
   8. Calendarul Autoritatii contractante prin care se stabileste momentul lansarii proiectului pe piata si momentul demararii constructiei: este util sa se clarifice acest aspect pentru a se asigura ca apetitul pietei nu este distras de prea multe alte proiecte similare care sunt promovate pe piata in acelasi timp, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra intregii concurente. De asemenea, un program prea ambitios sau chiar nerealist referitor la etapele procedurii de atribuire si realizare a constructiei ar putea duce la primirea unor Oferte mai putin atractive.
    Punctele de vedere referitoare la caracteristicile cheie ale proiectului colectate de pe piata ar trebui analizate cu atentie. Daca este necesar, Autoritatea contractanta ar trebui sa ia in considerare chiar modificarea anumitor aspecte ale proiectului (de exemplu alocarea riscurilor) pentru a preveni esecul procedurii de atribuire. Un exercitiu de testare a pietei nu ar trebui sa fie o comunicare unidirectionala, ci ar trebui sa transmita un mesaj credibil investitorilor si finantatorilor si sa atraga interesul acestora in legatura cu proiectul respectiv.
    Paragraful 1.4.7.4 Bancabilitatea unui proiect de concesiune de lucrari publice: parametri financiari
    Chiar daca investitorii si finantatorii accepta structura generala a proiectului propusa de Autoritatea contractanta, ei vor avea in mod evident cerinte specifice de natura financiara. Investitorii vor solicita o Rata de rentabilitate a capitalului investit iar finantatorii vor solicita dobanda pentru imprumuturile acordate.
    In cazul in care Autoritatea contractanta aloca plati de disponibilitate periodice pentru serviciile ce fac obiectul contractului, subiectul nu mai prezinta un interes atat de aparte. In acest caz, Ofertantii isi pot include in Oferta financiara cu care se prezinta in procedura de atribuire toate costurile pentru indeplinirea obiectivelor financiare.
    In cazul in care (doar) utilizatorii finali achita contravaloarea serviciilor prestate, acest lucru influenteaza bancabilitatea. Realizarea obiectivelor economico-financiare ale proiectului depind in acel moment de numarul estimat de utilizatori, de utilizarea efectiva a serviciului de catre acestia si de disponibilitatea acestora de a achita contravaloarea serviciilor prestate. In timpul procesului de testare a pietei din punctul de vedere al bancabilitatii, potentialii investitori si finantatori nu detin inca aceste informatii. Prin urmare, in acest caz, Autoritatea contractanta este cea care trebuie sa evalueze daca proiectul este fezabil din punct de vedere financiar.
    In timpul procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, Ofertantii isi fac propriul Model financiar (a se vedea Titlul 4) cu ajutorul caruia calculeaza parametrii financiari cheie. Principalii parametri sunt: Rata interna de rentabilitate (RIR), Valoarea actualizata neta (VAN) si Rata de acoperire a serviciului datoriei. Toate valorile alocate acestor parametrii nu trebuie sa atinga sau sa depaseasca nivelele minime prevazute in cadrul Documentatiei de atribuire. Parametrii si nivelele lor utilizate in general in practica sunt detaliate in cadrul Capitolului 4.7. Pentru a evalua bancabilitatea proiectului, Autoritatea contractanta ar trebui sa calculeze parametrii cu ajutorul Modelului comparativ si sa determine daca acestia ating intr-adevar sau depasesc nivelele minime pe care investitorii si finantatorii previzioneaza sa le foloseasca. Daca nu este cazul, este posibil ca structura proiectului de concesiune sa necesite ajustari. In cazul in care aceste ajustari nu satisfac obiectivele si necesitatile Autoritatii contractante, poate rezulta ca proiectul nu este bancabil.
    Sectiunea 1.4.8 Durata Concesiunii
    Durata Concesiunii este stabilita in cadrul Contractului de concesiune si reprezinta perioada in care Concesionarul va realiza lucrarile si va presta serviciile ce fac obiectul dreptului sau de exploatare. Bunurile publice rezultate in cadrul proiectului de concesiune se transfera cu titlu gratuit Autoritatii contractante, in buna stare si libere de orice sarcina sau obligatie, in conformitate cu standardele tehnice de calitate prevazute in contract, la sfarsitul perioadei de concesionare.
    Atunci cand se stabileste o durata a Concesiunii adecvata, trebuie luati in calcul cativa factori cheie. Exista prevederi legale exprese care prevad ca durata unui Contract de concesiune se stabileste astfel incat sa se evite restrictionarea artificiala a accesului la competitie, sa se asigure un nivel minim de profit ca urmare a exploatarii intr-o perioada data, sa se asigure un nivel rezonabil al preturilor pentru prestatiile care vor fi efectuate pe durata contractului si a altor costuri ce urmeaza a fi suportate de catre utilizatorii finali. Durata maxima a Concesiunii trebuie stabilita pe baza elementelor prezentate in cadrul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare si va fi aprobata de catre conducatorul Autoritatii contractante prin act administrativ.
    In plus, durata Concesiunii ar trebui sa fie cel putin egala cu durata celui mai lung contract de imprumut contractat de catre Concesionar. In caz contrar, la finalizarea perioadei de concesionare ar ramane credite neplatite legate de proiect, fapt ce poate complica returnarea obiectului Concesiunii catre Autoritatea contractanta.
    In mod normal, Concesiunea se poate incheia la 3-5 ani de la ultima rambursare anticipata a imprumuturilor; totodata, perioada cuprinsa intre rambursarea finala si incheierea perioadei de concesiune se numeste "perioada reziduala".
    Nu exista o "durata standard recomandata in cazul tuturor proiectele de concesiune". Durata va fi diferita in functie de sectoare (infrastructura rutiera, utilitati publice, educatie, sanatate etc.) si chiar si in cadrul aceluiasi sector, fiind determinata in principal de scopul proiectului. In general, in sectoare precum infrastructura rutiera si utilitatile publice se regasesc cele mai lungi durate de concesiune, depasind adesea 20 de ani. Acesta este un aspect inerent al relatiei dintre valoarea investitiei, gradul implicarii sectorului privat si perioada necesara pentru a asigura rentabilitatea adecvata a capitalului propriu angajat si a refinanta investitiile viitoare.
    In acesti parametri, durata maxima a Concesiunii poate fi analizata evaluand rezultatele Analizei economico-financiare (Value for Money) realizate pentru durate diferite de concesionare in cadrul Modelului financiar. In general, durata maxima a Concesiunii se bazeaza pe stabilirea "celei mai economice durate a concesiunii", respectiv durata Concesiunii estimata sa ofere cel mai bun Raport cost – beneficiu pentru Autoritatea contractanta.
    Pentru a evalua cea mai economica durata a Concesiunii, parametrii economici cum ar fi RIR si VAN se pot calcula pentru durate diferite ale Concesiunii. Cu toate acestea, contributia expertilor tehnici este vitala intrucat costurile de intretinere pot creste disproportionat de indata ce perioada de viata a facilitatilor a expirat. In cazul taxelor platite de utilizatorii finali, efectele mai multor perioade alternative de concesionare estimate in functie de diferite nivele ale taxelor directe ar trebui de asemenea evaluate, aceasta reprezentand si o cerinta legala.
    Pentru a determina durata maxima a Concesiunii, Autoritatea contractanta poate aplica doua metode:
   1. Durata maxima a Concesiunii este fixa si este egala cu cea mai economica durata a Concesiunii, cu conditia ca aceasta durata sa determine si nivele acceptabile ale taxelor de utilizare, dupa caz;
   2. Durata Concesiunii este variabila. Operatorilor economici le este solicitata depunerea unei Oferte pe baza (celei mai economice) durate ‘standard’ a Concesiunii. Durata maxima a Concesiunii este stabilita ca fiind cu cativa (de exemplu cinci) ani mai mare decat cea mai economica durata a Concesiunii. Ofertantilor li se acorda posibilitatea depunerii unei Oferte alternative in baza unei durate alternative a Concesiunii (care nu va fi mai mare decat durata maxima a Concesiunii). In cazul in care o durata alternativa a Concesiunii pare sa genereze un raport cost – beneficiu mai bun si/sau nivele mai accesibile ale taxelor pentru utilizatorii finali decat durata ‘standard’ a Concesiunii, atunci Autoritatea contractanta poate decide sa semneze contractul pentru durata alternativa a Concesiunii.
    Sectiunea 1.4.9 Aspecte de mediu
    In cazul in care Concesiunea implica realizarea de lucrari publice, Concesionarul va solicita autorizatiile necesare. Pentru a obtine aceste autorizatii, legislatia romana prevede luarea in considerare a aspectelor de mediu. Eventualul impact al proiectului asupra mediului este calculat in cadrul unui Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (SEIM). SEIM contine masuri de monitorizare a impactului proiectului asupra mediului atat in timpul perioadei de constructie cat si in timpul intregii perioade de viata a proiectului. Acesta contine de asemenea solutii de atenuare a oricaror efecte negative asupra mediului, minimalizand astfel impactul estimat. SEIM va fi prezentat Ministerului Mediului sau autoritatilor locale cu atributii in domeniu pentru analiza si pentru emiterea Autorizatiei de Mediu pentru proiect.
    Deseori proiectele de concesiune implica investitii ample care sunt finantate in principal de consortii bancare. Riscurile sociale si de mediu antrenate de un proiect de dezvoltare sunt o problema principala pentru institutiile finantatoare. Norme care abordeaza probleme de mediu si sociale au fost adoptate de acestea si pot fi studiate in vederea structurarii proiectului in mod corespunzator. De exemplu, Equator Principles (realizat in baza liniilor directoare si a politicilor de salvgardare ale Bancii Mondiale si IFC) a devenit standardul de evaluare si gestionare a riscurilor de mediu si sociale in finantarea proiectelor, acest lucru ajutand la accelerarea luarii unor decizii in domenii ce vizeaza asumarea riscurilor de mediu si a celor sociale de catre institutiile financiare. Institutiile financiare care au adoptat sistemul Equator Principles (IFEP) au actionat astfel pentru a se asigura ca proiectele pe care le finanteaza sunt dezvoltate intr-o maniera responsabila din punct de vedere social si reflecta practici constructive, de protejare a mediului. Conform acestora, efectele negative asupra ecosistemelor si comunitatilor afectate de proiect ar trebui evitate acolo unde este posibil, iar daca acest impact nu poate fi evitat, acestea ar trebui reduse, atenuate si/sau compensate corespunzator. Aceste principii sunt menite sa serveasca drept linie directoare si cadru general pentru implementarea, de catre fiecare institutie finantatoare, a propriilor politici, proceduri si standarde interne sociale si de mediu in legatura cu activitatile de finantare a proiectelor.
    Efecte potentiale asupra mediului
    O Concesiune in general si un Contract de concesiune de lucrari publice in special, pot avea efecte variate asupra mediului, efecte ce trebuie evidentiate in cadrul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului. Mai jos va prezentam un cadru minim de referinta util in realizarea unui astfel de Studiu. Aceasta lista nu intentioneaza a fi una exhaustiva.
    Efecte asupra populatiei
    Efectele asupra vietii sociale si economice a populatiei trebuie minimizate, ceea ce poate implica inclusiv relocarea oamenilor care locuiesc in vecinatatea proiectului in noi asezari adecvate, schimbari ale fluxului de trafic in preajma santierului de constructie, luarea de masuri pentru asigurarea colectarii si transportului deseurilor aferente constructiei, in mod corespunzator, etc.
    Efecte asupra apei
    Eventualele efecte (poluarea) ale constructiei asupra resurselor de apa subterane vor trebui evitate sau minimizate, ceea ce poate necesita diverse masuri.
    Efecte asupra aerului
    Orice poluare a aerului, de exemplu din cauza emisiilor sau transportului de materiale fine va trebui evitata sau minimizata, ceea ce poate necesita diverse masuri.
    Efecte asupra solului
    Evitarea oricaror efecte negative asupra solului, de exemplu poluarea sau eroziunea, poate necesita diverse masuri.
    Efecte asupra florei si faunei
    Pentru a evita sau minimiza orice efecte negative asupra florei si faunei, pot fi necesare diverse masuri; pot fi afectate in special speciile pe cale de disparitie sau coridoarele naturale pentru deplasarea animalelor.
    Efecte asupra peisajului
    Pentru a preveni sau minimiza efectele negative asupra peisajului, utilizarea gropilor de gunoi temporare poate fi limitata iar pe aceste amplasamente se pot realiza proiecte speciale de reimpadurire.
    Efecte asupra patrimoniului istoric si cultural natural
    Masurile generale de ocrotire a zonelor protejate sau, eventual, a noilor situri arheologice pot genera conservarea permanenta in timpul lucrarilor de constructie. In caz de descoperire a unor noi situri arheologice, pot fi necesare masuri pentru examinarea si inregistrarea acestora.
    Efecte ale zgomotului, vibratiei si luminilor
    Pot fi necesare masuri pentru reducerea oricaror efecte negative ale zgomotului, vibratiei si luminii asupra mediului, ceea ce ar putea implica tehnici de constructie specifice si restrictii de folosire a anumitor echipamente.
    Efecte asupra infrastructurilor existente
    Pentru a impiedica contactul cu instalatiile electrice existente (retelele de transport energie) poate fi necesara relocarea liniilor specifice. Pentru a impiedica deteriorarea infrastructurii rutiere si feroviare existente sau perturbarea traficului pe aceste rute, poate fi necesara executarea de lucrari protectoare temporare cu scopul de a separa circulatia de zona lucrarilor.
    Sectiunea 1.4.10 Aspecte sociale
    Considerente de ordin social impun tuturor proiectelor de investitii luarea unor masuri pentru reducerea impactului negativ asupra populatiei si adaptarea acestora culturii comunitatilor locale si beneficiarilor proiectelor. In cazurile in care efectele negative nu pot fi evitate, ar trebui sa se faca eforturi pentru atenuarea acestora cu scopul asigurarii ca populatia afectata isi poate reface sau imbunatati standardul de viata, in conditii similare celor existente anterior implementarii proiectului.
    Referitor la obiectul evaluarii efective a impactului social, exista putine referiri la nivel de recomandare. Cu toate acestea, Autoritatea contractanta ar trebui sa incerce identificarea, in cadrul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, a cetatenilor sau comunitatilor care sunt sau ar putea fi afectate de realizarea proiectului si in ce mod. Pe de o parte, piata (locala) a muncii ar putea fi afectata, pe de alta parte populatia ar putea fi afectata in existenta cotidiana. In orice caz, se recomanda rezumarea consecintelor estimate ale proiectului pentru piata (locala) a muncii in raport cu numarul de locuri de munca ce urmeaza fi create si/sau desfiintate.
    Evaluarea impactului social
    In Statele Unite ale Americii, unde exista o experienta relevanta in evaluarea impactului social a proiectelor de investitie, a fost publicat un set de linii directoare care prezinta o gama larga de factori sociali care ar trebui luati in considerare la realizarea unor astfel de studii. Asa-numita Evaluare a impactului social (EIS) se efectueaza adesea ca parte a Studiului de evaluare a impactului asupra mediului sau in plus fata de aceasta.
    In conformitate cu practicile utilizate in realizarea EIS, o modalitate convenabila de conceptualizare a impactului social este reprezentata de modificarile ce survin in structura unuia sau mai multora dintre elementele de mai jos:
   - modul de viata al oamenilor – adica cum traiesc, muncesc, isi petrec timpul liber si interactioneaza unii cu altii in fiecare zi;
   - cultura acestora – cu alte cuvinte, convingerile, conventiile, valorile lor comune, limba si dialectul lor;
   - comunitatea acestora – coeziunea, stabilitatea, caracterul, serviciile si facilitatile acesteia;
   - sistemele lor politice – masura in care oamenii pot participa la decizii care le afecteaza viata, nivelul de democratizare implementat si resursele mobilizate in acest scop;
   - mediul in care traiesc – calitatea aerului si apei utilizate de oameni, disponibilitatea si calitatea hranei pe care o consuma, nivelul de pericol sau risc, praf si zgomot la care sunt expusi, raportarea sistemului de canalizare la nevoile acestora, siguranta lor fizica precum si accesul la resurse si controlul acestora;
   - sanatatea si bunastarea cetatenilor – sanatatea reprezinta o stare de bunastare completa fizica, mentala, sociala si spirituala si nu doar absenta bolii sau infirmitatii;
   - drepturi personale si de proprietate – in special daca oamenii sunt afectati din punct de vedere economic sau experimenteaza un dezavantaj personal care poate include o violare a libertatilor lor civile;
   - temerile si aspiratiile lor – perceptiile lor referitoare la siguranta propriei persoane, temerile referitoare la viitorul comunitatii lor si aspiratiile privind viitorul lor si al copiilor lor.
    Sectiunea 1.4.11 Aspecte institutionale
    Aspectele institutionale ale Concesiunii se refera la structura juridica a Concesiunii. Se recomanda sa se stabileasca exact in cadrul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare natura juridica a contractului care a fost ales, fie Contract de concesiune de lucrari publice, fie Contract de concesiune de servicii, impreuna cu o scurta fundamentare a acestei alegeri (a se vedea Sectiunea 1.2.3).
    In plus, se recomanda includerea in descrierea structurii juridice a Concesiunii a tuturor aspectelor institutionale specifice entitatilor care sunt implicate direct sau indirect in proiect. Ar trebui sa se detalieze in mod explicit caracteristicile Autoritatii contractante sau asocierii de Autoritati contractante care va incheia Contractul de concesiune, structura contractuala in care acestea vor fi implicate si, dupa caz, autoritatile publice care vor fi direct implicate in derularea proiectului, precum si rolul acestora.
    Paragraful 1.4.11.1 Partile contractante
    Principalele parti contractante intr-un Contract de concesiune sunt, pe de o parte, Concedentul (Autoritatea contractanta) si pe de alta parte Concesionarul, care poate fi orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina, sau un grup de astfel de persoane. Calitatea de Concesionar o poate avea si o societate comerciala infiintata special pentru realizarea obiectului Concesiunii (SPV – a se vedea Paragraful 1.4.11.2).
    Statutul juridic al Autoritatii contractante (Concedentului)
    In orice Contract de concesiune, poate avea calitatea de Autoritate contractanta (Concedent) doar una dintre urmatoarele entitati:
   a) oricare organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;
   b) oricare organism de drept public, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii:
   - este finantat, in majoritate, de catre o Autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public;
   - se afla in subordinea sau este supusa controlului unei Autoritati contractante, astfel cum este definita la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
   - in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o Autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public;
   c) oricare asociere formata din una sau mai multe Autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b).


    Paragraful 1.4.11.2 Compania de proiect (SPV)
    Prin Companie de proiect (SPV) se intelege o societate comerciala rezidenta in Romania, constituita de Concedent, prin unitati aflate in subordinea sau sub autoritatea sa, si Concesionar, functionand in baza legii si avand ca unic scop realizarea obiectivelor Concesiunii de lucrari publice sau de servicii.


    Figura 3: Structura de baza proprie unei Companii de proiect.


   


    Exista si situatii in care Concedentul alege sa nu participe alaturi de Concesionar la constituirea Companiei de proiect. In acest caz, Compania de proiect (SPV) poate fi finantata din doua surse principale de capital:
   - capitalul propriu investit sau capitalul actionarilor, provenit de la Concesionarul care isi asuma riscurile Concesiunii in schimbul obtinerii unui profit rezonabil;
   - imprumuturile din partea institutiilor finantatoare (organizatii financiare internationale, banci comerciale etc) care asigura finantarea in schimbul unor plati periodice regulate ale imprumutului principal, dobanzilor si comisioanelor aferente.
    Asadar, in practica, Compania de proiect va finanta realizarea investitiilor care fac obiectul contractului. Pe durata Concesiunii, aceasta va folosi venituri din proiect pentru a plati imprumutul principal, dobanzile si comisioanele aferente, precum si pentru a realiza rambursarea capitalului propriu investit de actionari la o Rata interna de rentabilitate (RIR) stabilita prin contract.
    Paragraful 1.4.11.3 Alte autoritati publice indirect implicate in proiect
    Deseori, alte autoritati publice care nu sunt parte a Contractului de concesiune pot influenta succesul proiectului. In anumite cazuri trebuie obtinute anumite avize (autorizatii/aprobari) de la Autoritatile de reglementare ale diferitelor sectoarelor de activitate. Aceste autoritati, precum si obiectul si procedura exacta de emitere a acestor avize (autorizatii/aprobari) trebuie mentionate in cuprinsul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare.
    In alte cazuri poate fi necesara cooperarea cu alte autoritati publice. In cazul unui proiect pentru constructia si operarea unui aeroport, de exemplu, buna colaborare dintre reprezentantii autoritatilor locale, vama, servicii secrete si alte autoritati publice ar putea fi benefica pentru implementarea cu succes a proiectului. Autoritatea contractanta poate asadar sa puna bazele unui acord cu alte autoritati publice care sa statueze colaborarea dintre acestea. Acest lucru poate creste increderea Ofertantilor in proiect si in implementarea cu succes a acestuia. Se recomanda detalierea in cuprinsul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare a modului in care Autoritatea contractanta intentioneaza sa coopereze cu celelalte autoritati publice pentru bunul mers al proiectului.
    Sectiunea 1.4.12 Procesul decizional
    Dupa finalizarea Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, Autoritatea contractanta ar trebui sa inceapa pregatirea procedurii de atribuire in cazul in care Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare arata ca:
   1. Realizarea proiectului in regim de concesiune va genera un raport cost-beneficiu pozitiv in comparatie cu realizarea proiectului in regim de achizitie publica traditionala;
   2. A fost demonstrata bancabilitatea proiectului;
   3. A fost fundamentata accesibilitatea proiectului pentru Autoritatea contractanta.
    In cazul in care proiectul nu intruneste unul dintre aceste criterii, atribuirea proiectului in regim de concesiune poate esua. In acest caz se recomanda reanalizarea oportunitatii realizarii proiectului in regim de achizitie publica.
    Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie aprobat de conducatorul Autoritatii contractante printr-o hotarare, ordin sau decizie, dupa caz.
    Titlul 2. Atribuirea Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii
    Titlul 2 al prezentului Ghid prezinta toate etapele derularii unei proceduri de atribuire a unui Contract de concesiune de lucrari publice sau servicii, descriind strategiile de atribuire, caracteristicile procedurilor de atribuire aplicabile si liniile directoare in vederea alegerii celei mai adecvate proceduri de atribuire. Titlul contine detalierea continutului cadru al Documentatiei de atribuire si expliciteaza prevederile legale relevante pe care orice Autoritate contractanta trebuie sa le respecte.
    Capitolul 2.1 analizeaza limitele raspunderii Autoritatii contractante si a Comisiei de evaluare in cadrul unei proceduri de atribuire
    Capitolul 2.2 cuprinde recomandari in vederea alegerii celei mai adecvate proceduri de atribuire
    Capitolul 2.3 prezinta modalitatile de publicitate corespunzatoare lansarii procedurii de atribuire a Contractului de concesiune
    Capitolul 2.4 descrie continutul standard al unei Documentatiei de atribuire
    Capitolul 2.5 detaliaza calendarul derularii procedurilor specifice atribuirii Contractelor de concesiune
    Capitolul 2.6 se axeaza pe prevederile legale specifice in materia evaluarii Ofertelor
    Capitolul 2.7 contine detalierea procedurilor referitoare la contestatii.
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006
   - HG nr. 71/2007
   - HG nr. 925/2006
   - HG nr. 1660/2006
    Capitolul 2.1 Responsabilitatea in cadrul procedurii de atribuire
    In cadrul procedurii de atribuire sunt implicate diverse entitati. La nivelul Autoritatii contractante, cele mai importante sunt Colectivul de coordonare si supervizare (CCS), Comisia de evaluare, compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice si/sau concesiunilor, precum si conducatorul Autoritatii contractante. In afara Autoritatii contractante, institutii si autoritati precum Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) si Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCCPPP), Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), precum si instanta judecatoreasca competenta au roluri si responsabilitati specifice.
    Colectivul de coordonare si supervizare (CCS) are un rol important in pregatirea procedurii de atribuire a Contractului de concesiune. Principalele sale responsabilitati sunt:
   - fundamentarea deciziei de concesionare si stabilirea duratei maxime a Concesiunii;
   - elaborarea Documentatiei de atribuire (a se vedea Capitolul 2.3);
   - stabilirea procedurii de atribuire a Contractului de concesiune (a se vedea Capitolul 2.2).
    Rolul CCS se incheie, in functie de tipul procedurii de atribuire alese:
   - la data depunerii Ofertelor in cazul aplicarii procedurii de Licitatie deschisa
   - la data depunerii Candidaturilor in cazul aplicarii procedurilor de Licitatie restransa si Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
   - la data depunerii Ofertelor finale, in cazul aplicarii procedurii de Dialog competitiv.
    Comisia de evaluare isi incepe activitatea odata cu depunerea Candidaturilor (in cazul Licitatiei restranse, Dialogului competitiv sau Negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare) sau deschiderea Ofertelor (in cazul Licitatiei deschise). Se recomanda ca toti sau macar o parte a membrilor CCS sa fie numiti ca membri ai Comisiei de evaluare, pentru asigurarea continuitatii procesului.
    De asemenea, conducatorul Autoritatii contractante are un rol cheie pe parcursul derularii procedurii de atribuire a Contractului de concesiune. Pe perioada organizarii si derularii procedurii de atribuire, acesta are urmatoarele responsabilitati (a se vedea Sectiunea 1.3.4):
   - numirea Comisiei de evaluare pentru atribuirea Contractului de concesiune, a membrilor de rezerva si a expertilor externi cooptati in cadrul comisiei de evaluare, propusi de presedintele Comisiei de evaluare;
   - emiterea mandatului acordat Comisiei de evaluare in limita caruia aceasta va derula dialogul cu Candidatii (in cazul procedurii de Dialog competitiv) sau va purta negocierile (in cazul procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare); aprobarea notei justificative intocmite in cazul aplicarii procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
   - aprobarea raportului procedurii de atribuire, precum si, dupa caz, a rapoartelor elaborate pentru etapele sau fazele intermediare ale procedurii de atribuire aplicate;
   - aprobarea notelor justificative privind prelungirea perioadei de atribuire, atunci cand este cazul.
    Autoritatea contractanta este cea care, conform prevederilor legale, isi asuma intreaga responsabilitate pentru derularea procedurii de atribuire a Contractelor de concesiune si are obligatia finalizarii acesteia prin incheierea Contractului de concesiune, cu exceptia cazurilor in care are dreptul anularii acesteia, cazuri expres prevazute de lege.
    Sectiunea 2.1.1 Comisia de evaluare
    Autoritatea contractanta are obligatia de a desemna, pentru atribuirea fiecarui Contract de concesiune de lucrari publice sau concesiune de servicii, persoanele responsabile pentru evaluarea Ofertelor, care se constituie intr-o Comisie de evaluare. Membrii Comisiei de evaluare trebuie sa fie in numar de minimum 5 si se nominalizeaza, de regula, din cadrul CCS. Se recomanda ca acestia sa fie specialisti cu experienta in domeniu si probitate profesionala recunoscuta.
    Autoritatea contractanta desemneaza, prin hotarare, ordin sau decizie, presedintele Comisiei de evaluare dintre membrii acesteia. De asemenea, Autoritatea contractanta are obligatia de a nominaliza membri de rezerva pentru membrii Comisiei de evaluare. Autoritatea contractanta are dreptul de a inlocui un membru al Comisiei de evaluare cu un membru de rezerva numai daca persoana care urmeaza sa fie inlocuita nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-si indeplini atributiile care rezulta din calitatea de membru al Comisiei de evaluare. Dupa producerea inlocuirii, calitatea de membru al Comisiei de evaluare este preluata de catre membrul de rezerva care isi va exercita atributiile aferente pana la finalizarea procedurii de atribuire.
    Se recomanda cat mai putine fluctuatii posibile in componenta Comisiei de evaluare pe parcursul derularii procedurii de atribuire.
    Presedintele Comisiei de evaluare are dreptul de a propune conducerii Autoritatii contractante cooptarea in cadrul Comisiei de evaluare a unor experti externi cu precizarea expresa a atributiilor si responsabilitatilor specifice acestora si cu justificarea necesitatii participarii lor la procesul de evaluare. In cazul in care sunt numiti experti externi cooptati, acestia ar trebui sa primeasca instructiuni clare in legatura cu rolul lor in cadrul Comisiei de evaluare si documentele pe care urmeaza sa le redacteze. Expertii externi cooptati pot fi nominalizati odata cu numirea Comisiei de evaluare sau ulterior, in functie de problemele specifice (de natura tehnica, financiara si/sau juridica) care ar putea impune expertiza acestora. Acestia sunt numiti in calitate de persoane fizice. Astfel, in cazul in care Autoritatea contractanta a contractat firme de consultanta in vederea asigurarii asistentei tehnice necesare pe parcursul derularii procedurii de atribuire, consultantii acestor firme vor fi numiti in calitate de experti externi cooptati.
    Expertii externi cooptati pentru probleme specifice nu au drept de vot in cadrul Comisiei de evaluare, insa au obligatia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra carora isi exprima punctul de vedere. Raportul de specialitate este destinat sa faciliteze Comisiei de evaluare adoptarea deciziilor in cadrul procesului de analiza a Ofertelor si de stabilire a Ofertei/Ofertelor castigatoare. Raportul de specialitate se ataseaza la raportul de atribuire si devine parte a dosarului de concesiune.
    Dosarul Concesiunii este un document public care trebuie sa cuprinda documentele intocmite/primite de Autoritatea contractanta in cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fara a se limita la urmatoarele:
   a) nota privind determinarea valorii estimate a Contractului de concesiune;
   b) anuntul de intentie si dovada transmiterii acestuia spre publicare, daca este cazul;
   c) Anuntul de participare si dovada transmiterii acestuia spre publicare si/sau, dupa caz, invitatia de participare;
   d) Documentatia de atribuire;
   e) nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in cazul in care procedura aplicata a fost cea de Dialog competitiv si Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
   f) procesul-verbal al sedintei de deschidere a Ofertelor;
   g) formularele de Oferta depuse in cadrul procedurii de atribuire;
   h) solicitarile de clarificari, precum si clarificarile transmise/primite de Autoritatea contractanta;
   i) raportul procedurii de atribuire;
   j) dovada comunicarilor privind rezultatul procedurii;
   k) Contractul de concesiune semnat;
   l) anuntul de atribuire si dovada transmiterii acestuia spre publicare;
   m) contestatiile formulate in cadrul procedurii de atribuire, daca este cazul;
   n) avizul consultativ emis in conformitate cu prevederile legale, referitor la functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, daca este cazul;
   o) raportul de activitate si, dupa caz, notele intermediare si avizul consultativ emis in conformitate cu prevederile legale, referitor la functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire, daca este cazul.
    Desi nu este expres prevazut in legislatie, dosarul Concesiunii poate contine si documentele doveditoare ale incheierii cu succes de catre Concesionar a contractelor de finantare cu bancile in vederea obtinerii resurselor financiare necesare realizarii proiectului.
    Paragraful 2.1.1.1 Asigurarea integritatii si confidentialitatii
    Legislatia relevanta
   - art. 67-70 din OUG 34/2006
   - art. 2, alin. (2) si art. 34 din HG 71/2007
    Inainte de preluarea atributiilor specifice in cadrul procesului de evaluare, membrii Comisiei de evaluare si expertii externi cooptati au obligatia de a semna o declaratie de impartialitate si confidentialitate, pe proprie raspundere.
    Semnand aceasta declaratie ei se angajeaza:
   - sa pastreze confidentialitatea asupra continutului Ofertelor, precum si asupra oricaror alte informatii prezentate de Candidati/Ofertanti, a caror dezvaluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-si proteja proprietatea intelectuala sau secretele comerciale si
   - confirma ca nu sunt intr-o situatie care sa implice existenta unui conflict de interese.
    Incalcarea angajamentelor referitoare la confidentialitate se sanctioneaza potrivit legii.
    In cazul in care unul dintre membrii desemnati in Comisia de evaluare sau unul dintre expertii externi cooptati constata ca se afla intr-o situatie de incompatibilitate, atunci acesta are obligatia de a solicita de indata inlocuirea sa din componenta Comisiei respective cu o alta persoana.
    Situatiile de incompatibilitate pot fi sesizate Autoritatii contractante si de catre orice alta persoana. In cazul in care sunt sesizate astfel de situatii, Autoritatea contractanta are obligatia de a verifica cele semnalate si, daca este cazul, de a adopta masurile necesare pentru evitarea/remedierea oricaror aspecte care pot determina aparitia unui conflict de interese.
    Paragraful 2.1.1.2 Incompatibilitati
    Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, Autoritatea contractanta are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale.
    Persoana fizica sau juridica care a participat la intocmirea Documentatiei de atribuire are dreptul, in calitate de operator economic, de a fi Ofertant, Ofertant asociat sau sub-contractant numai in cazul in care implicarea sa in elaborarea Documentatiei de atribuire nu este de natura sa distorsioneze concurenta
    Persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a Candidaturilor/Ofertelor nu au dreptul de a fi Candidat, Ofertant, ofertant asociat sau sub-contractant, sub sanctiunea excluderii din procedura de atribuire.
    In plus, conform prevederilor legale in vigoare, Concesionarul nu are dreptul de a angaja, in scopul indeplinirii Contractului de concesiune, persoane fizice sau juridice care au fost implicate in procesul de verificare/evaluare a Candidaturilor/Ofertelor depuse in cadrul aplicarii unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea nulitatii contractului respectiv pentru cauza imorala.
    Nu au dreptul sa fie implicati in procesul de verificare/evaluare a Candidaturilor/Ofertelor urmatoarele persoane:
   a) persoane care detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre Ofertanti/Candidati sau subcontractanti ori persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre Ofertanti/Candidati sau subcontractanti;
   b) sot/sotie, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre Ofertanti/Candidati;
   c) persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a Candidaturilor/Ofertelor.
    Capitolul 2.2 Alegerea procedurii de atribuire
    Procedurile specifice atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii astfel cum sunt prevazute de legislatia in vigoare
   - OUG nr. 34/2006
   - HG nr. 71/2007
   - HG nr. 925/2006
   - OUG nr. 30/2006
   - HG nr. 942/2006
    Legislatia romaneasca in domeniu a preluat prevederile acquis-ului comunitar, prin urmare procedurile de atribuire sunt, in esenta, similare cu cele din legislatia UE.
    Autoritatea contractanta trebuie sa decida asupra celei mai adecvate proceduri de atribuire care urmeaza a fi folosita pentru atribuirea Contractului de concesiune. Procedura de atribuire se alege in functie de prevederile legale, de caracteristicile fiecarui proiect in parte si de situatia existenta la nivelul Autoritatii contractante.
    Conform prevederilor legale in vigoare, Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui Contractul de concesiune de lucrari publice sau Contractul de concesiune de servicii prin aplicarea uneia dintre urmatoarele proceduri:
   - Licitatia deschisa
   - Licitatia restransa
   - Dialogul competitiv
    Prin exceptie, Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare numai atunci cand, in urma aplicarii procedurii de Licitatie deschisa, Licitatie restransa sau Dialog competitiv, nu au fost depuse Oferte sau niciuna dintre Ofertele depuse nu a fost considerata admisibila.
    Conform practicii internationale, Autoritatea contractanta trebuie sa determine cu o cat mai mare precizie structura financiara/tehnica/juridica a proiectului avand in vedere obiectul si elementele constitutive ale acestuia. Pentru a stabili daca se poate determina structura financiara/tehnica/juridica a proiectului, se recomanda luarea in calcul a raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
   - Care sunt asteptarile Autoritatii contractante cu privire la proiect?
   - Care sunt elementele complexe de natura tehnica identificate?
   - Care este pragul maxim pana la care Autoritatea contractanta poate asigura finantarea proiectului?
   - Care este limita de timp pana la care se impune atribuirea contractului?
    Daca in urma analizarii raspunsurilor la aceste intrebari, Autoritatea contractanta poate determina structura financiara/tehnica/juridica a proiectului, atunci poate alege sa atribuie contractul prin procedura Licitatiei deschise sau Licitatiei restranse; de retinut ca, in cazul acestor proceduri, dupa publicarea anuntului de participare, Autoritatea contractanta nu va putea aduce modificari semnificative Documentatiei de atribuire aferenta acesteia, decat ca efect al unei contestatii in urma careia treuie adoptate anumite masuri corective.
    Daca in urma analizarii raspunsurilor la aceste intrebari, Autoritatea contractanta considera ca proiectul este de o complexitate deosebita, astfel incat nu poate determina cu suficienta acuratete structura financiara/tehnica/juridica a acestuia, atunci Autoritatea contractanta poate utiliza procedura Dialogului competitiv.
    Conform prevederilor acquis-ului comunitar, desi o Autoritate contractanta poate lua in calcul utilizarea procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, art. 30 1 (b) din cuprinsul Directivei 18/2004 prevede ca aceasta procedura ar trebui utilizata numai in "cazuri exceptionale".
    In conformitate cu legislatia romaneasca, Autoritatea contractanta va aplica procedura de Licitatie deschisa sau Licitatie restransa numai atunci cand poate defini clar specificatiile tehnice capabile sa-i satisfaca necesitatile si exigentele si poate stabili cu precizie montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
    De asemenea, Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de Dialog competitiv pentru atribuirea unui Contract de concesiune de lucrari publice si servicii daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   - contractul in cauza este considerat a fi de o complexitate deosebita;
   - aplicarea procedurii de Licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului in cauza.
    Contractul de o complexitate deosebita este considerat acel contract pentru care Autoritatea contractanta nu este, in mod obiectiv, in masura:
   - sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si exigentele; si/sau
   - sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
    Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, atunci cand, in urma aplicarii Licitatiei deschise, Licitatiei restranse sau a Dialogului competitiv, nu au fost depuse Oferte sau niciuna dintre Ofertele depuse nu a fost considerata admisibila (a se vedea Sectiunea 2.6.4 pentru detalii referitoare la Ofertele inadmisibile).
    Calendarul specific fiecarei proceduri va fi detaliat la Capitolul. 2.5 din cuprinsul prezentului Titlu.
    Va prezentam mai jos un rezumat al principalelor caracteristici ale fiecarei proceduri pentru a facilita alegerea Autoritatii contractante.
    Tabelul 2: Principalele caracteristici ale procedurilor de atribuire aplicabile contractelor de concesiune
    
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+
|           |          |  Posibilitatea  |             |             |Existenta unei|         |  Costuri   |Procedura|
|           |  Numar   |    definirii    |Posibilitatea|Posibilitatea| metodologii  |Limite de|  asociate  |  cu o   |
|           | minim de | specificatiilor |  limitarii  | negocierii/ |de negociere/ |  timp   | procedurii | durata  |
|           |candidati/|  tehnice si a   |numarului de |dialogarii cu|    dialog    |flexibile|de atribuire| relativ |
|           |ofertanti*|   montajului    |  ofertanti  | ofertantii  | specificata  |         |  relativ   | extinsa |
|           |          |financiar/juridic|             |             |              |         |  ridicate  |         |
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+
|Licitatie  |1         |Da               |Nu           |Nu           |Nu            |Nu       |Nu          |Nu       |
|deschisa   |          |                 |             |             |              |         |            |         |
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+
|Licitatie  |5         |Da               |Da           |Nu           |Nu            |Da       |Nu          |Nu       |
|restransa  |          |                 |             |             |              |         |            |         |
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+
|Negociere  |3         |Nu               |Da           |Da           |Da            |Da       |Da          |Da       |
|cu         |          |                 |             |             |              |         |            |         |
|publicarea |          |                 |             |             |              |         |            |         |
|prealabila |          |                 |             |             |              |         |            |         |
|a unui     |          |                 |             |             |              |         |            |         |
|anunt de   |          |                 |             |             |              |         |            |         |
|participare|          |                 |             |             |              |         |            |         |
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+
|Dialog     |3         |Nu               |Da           |Da           |Da            |Nu       |Da          |Da       |
|Competitiv |          |                 |             |             |              |         |            |         |
+-----------+----------+-----------------+-------------+-------------+--------------+---------+------------+---------+

   * Acest numar trebuie expres prevazut in cuprinsul Anuntului de participare, existand si posibilitatea ca procedurile de Licitatie restransa, Dialog competitiv si Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sa poata continua si cu un singur Candidat pre-selectat, in conditiile legii, cum va fi explicitat mai jos.


    Sectiunea 2.2.1 Alegerea celei mai adecvate proceduri de atribuire
    Desi Licitatia deschisa si Licitatia restransa dureaza in general mai putin si sunt proceduri mai putin costisitoare, flexibilitatea lor este mult mai redusa decat in cazul Negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a Dialogului competitiv. In special lipsa posibilitatii de consultare cu Ofertantii/Candidatii poate constitui un dezavantaj serios intrucat proiectele de concesiune tind sa fie relativ complexe, iar pentru obtinerea celui mai bun rezultat este necesara si expertiza partenerului privat.
    Figura 4 sintetizeaza elementele pe baza carora se poate alege cea mai adecvata procedura de atribuire:


    Figura 4: Graficul procesului de alegere a celei mai adecvate proceduri de atribuire


   


    Capitolul 2.3 Documentatia de Atribuire
    Legislatia relevanta
    OUG nr. 34/2006
    HG nr. 71/2007
    HG nr. 925/2006
    In conformitate cu prevederile legale in vigoare, inainte de publicarea unui Anunt de participare, trebuie pregatita Documentatia de atribuire. CCS are aceasta sarcina.
    Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda, fara a se limita la cele ce urmeaza, cel putin:
   a) informatii generale privind Autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa – inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;
   b) instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire;
   c) daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate de Ofertanti/Candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie;
   d) Caietul de sarcini sau Documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de Dialog competitiv sau de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
   e) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;
   f) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea Ofertei castigatoare;
   g) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;
   h) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
    In urmatoarele paragrafe este descris continutul principal al diverselor documente ce compun Documentatia de atribuire.
    Sectiunea 2.3.1 Fisa de date a Concesiunii
    Fisa de date a Concesiunii nu reprezinta o cerinta legala imperativa. Cu toate acestea, prin similitudine cu practica in domeniul achizitiilor publice, aceasta este utilizata in general ca un instrument suport al Anuntului de participare la momentul publicarii acestuia in cadrul Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP).
    Paragraful 2.3.1.1 Informatii generale
    Principalele informatii incluse in Fisa de date a Concesiunii se refera la detalii privind Autoritatea contractanta (adresa, nr. de telefon si fax, persoana de contact etc.), obiectul Contractului de concesiune, modalitatea de obtinere a clarificarilor, caile de atac, procedura de atribuire selectata si legislatia aplicabila, criteriile de calificare si selectie, precum si criteriile de atribuire, modul de elaborare si prezentare a Ofertelor, garantii.
    Paragraful 2.3.1.2 Criterii de calificare si selectie
    Legislatia relevanta
    Capitolul V, Sectiunea 2 Selectia si calificarea candidatilor/ofertantilor din OUG nr. 34/2006 art. 17 din HG nr. 71/2007
    Autoritatea contractanta are obligatia de a anunta criteriile de calificare si selectie in Anuntul de participare. Modul detaliat de aplicare a acestor criterii se prezinta in cadrul Documentatiei de atribuire, de obicei in cadrul Fisei de date a concesiunii.
    Aceste criterii sunt utilizate pentru a realiza calificarea Ofertantilor in cadrul procedurii de Licitatie deschisa sau pentru a realiza pre-selectia Candidatilor in cadrul procedurilor de Licitatie restransa, Dialog competitiv si Negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare. Ofertantii/Candidatii care indeplinesc criterii de calificare si selectie demonstreaza astfel ca au capacitatea necesara in vederea implementarii proiectului. Criteriile stabilesc un prag minim pe care fiecare Ofertant/Candidat trebuie sa il respecte. Spre deosebire de criteriul de atribuire, criteriile de calificare si selectie sunt utilizate pentru a identifica Candidatii care vor intra efectiv in competitie pentru declararea Ofertantului castigator. Legislatia in vigoare reglementeaza in mod limitativ criteriile de calificare si selectie. Autoritatea contractanta poate alege – in functie de specificul fiecarui proiect – criteriile relevante pentru realizarea calificarii sau pre-selectiei.
    In etapa de calificare sau pre-selectie pot fi analizate si/sau evaluate elemente referitoare la:
   - experienta in executarea contractelor similare;
   - resursele umane, tehnice, tehnologice;
   - resursele financiare pe care Candidatul le poate disponibiliza in vederea realizarii obiectului Concesiunii.
    Criterii de calificare si selectie
    Astfel, Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare numai la:
   - situatia personala a Candidatului sau Ofertantului;
   - capacitatea de exercitare a activitatii profesionale;
   - situatia economica si financiara;
   - capacitatea tehnica si/sau profesionala;
   - standarde de asigurare a calitatii;
   - standarde de protectie a mediului.
    In cazul in care Ofertantul/Candidatul este un consortiu format din mai multi operatori economici, nu numai consortiul, ca intreg, trebuie sa indeplineasca criteriile de calificare si selectie, ci fiecare membru al consortiului, separat, trebuie sa respecte criteriile referitoare la situatia personala si capacitatea de exercitare a activitatii sale profesionale. Situatia economica si financiara, precum si capacitatea tehnica si/sau profesionala a tuturor membrilor din consortiu ar trebui luate in considerare per ansamblu pentru analizarea si/sau evaluarea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie.
    Se recomanda – avand in vedere prevederile legislative lacunare – sa se evalueze cu deosebita atentie, in fiecare caz in parte, daca consortiul sau eventual fiecare membru al consortiului, trebuie sa indeplineasca criteriile referitoare la standardele de calitate si standardele de protectie a mediului. Documentatia de atribuire ar trebui sa stabileasca foarte clar care sunt exact criteriile care trebuie respectate de consortiu ca intreg si care sunt criteriile care trebuie respectate de fiecare membru al consortiului in mod individual.
    Pentru a se asigura ca fiecare Ofertant/Candidat va respecta efectiv criteriile de calificare si selectie, Autoritatea contractanta trebuie sa precizeze in mod expres documentele pe care acestia trebuie sa le prezinte. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita clarificari si completari referitoare la documentele de calificare predate de Candidati.
    Mai jos sunt detaliate criteriile de calificare si selectie, precum si documentatia pe care trebuie sa o inainteze Candidatii pentru a demonstra indeplinirea acestora.
    Paragraful 2.3.1.3 Situatia personala a Candidatului/Ofertantului
    Legislatia relevanta
   - Capitolul V, Sectiunea a 2-a, Paragraful II din cadrul OUG nr. 34/2006
    Autoritatea contractanta are obligatia de a exclude din procedura de atribuire a Contractului de concesiune orice Ofertant/Candidat despre care are cunostinta ca, in ultimii 5 ani, a fost condamnat prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru participare la activitati ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, pentru frauda si/sau pentru spalare de bani.
    De asemenea, Autoritatea contractanta are dreptul de a exclude dintr-o procedura de atribuire a Contractului de concesiune orice Ofertant/Candidat care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii:
   - este in stare de faliment ori lichidare, afacerile ii sunt conduse de un administrator judiciar sau activitatile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;
   - face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa in una dintre situatiile prevazute la pct. de mai sus;
   - nu si-a indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in Romania sau in tara in care este stabilit;
   - in ultimii 2 ani nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, din motive imputabile Ofertantului in cauza, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor acestuia;
   - a fost condamnat, in ultimii trei ani, prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala;
   - prezinta informatii false sau nu prezinta informatiile solicitate de catre Autoritatea contractanta, in legatura cu situatia proprie aferenta cazurilor prevazute mai sus.
    Documente pe care Autoritatea contractanta le poate solicita Candidatilor pentru verificarea situatiei personale a acestora
   - Declaratie pe propria raspundere privind eligibilitatea,
   - Declaratie care sa confirme faptul ca Ofertantului/Candidatului nu i se aplica niciuna dintre prevederile art. 180 si art. 181 din OUG 34/2006
   - Certificate constatatoare, caziere judiciare si orice alt document considerat relevant;
   - Declaratia Candidatului/Ofertantului si orice document considerat edificator, in cazul in care tara de origine a Candidatului/Ofertantului sau in tara in care acesta este stabilit nu are prevederi legale care sa reglementeze declaratia pe proprie raspundere.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a accepta ca fiind suficient si relevant pentru demonstrarea faptului ca Ofertantul/Candidatul nu se incadreaza in una dintre situatiile prevazute la art. 180 si 181 orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, in tara de origine sau in tara in care Ofertantul/Candidatul este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autoritati competente din tara respectiva. In cazul in care in tara de origine sau in tara in care este stabilit Ofertantul/Candidatul nu se emit astfel de documente sau respectivele documente nu vizeaza toate situatiile prevazute la art. 180 si 181, Autoritatea contractanta are obligatia de a accepta o declaratie pe propria raspundere sau, daca in tara respectiva nu exista prevederi legale referitoare la declaratia pe propria raspundere, o declaratie autentica data in fata unui notar, a unei autoritati administrative sau judiciare sau a unei asociatii profesionale care are competente in acest sens.
    Alte documente:
   - In cazul in care exista incertitudini in ceea ce priveste situatia personala a Candidatilor/Ofertantilor, Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita in mod direct informatii de la autoritatile competente care emit documente de natura celor prevazute mai sus.
    Documente sugerate de lege a fi furnizate pentru a verifica capacitatea de exercitare a activitatii profesionale
    Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita oricarui operator economic sa prezinte documente edificatoare care sa dovedeasca forma de inregistrare ca persoana fizica sau juridica (ex. certificatul de inregistrare la Registrul Comertului) si, dupa caz, de atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile din tara in care Ofertantul/Candidatul este stabilit (ex. documente care atesta inregistrarea acestora la organe profesionale).
    Paragraful 2.3.1.4 Situatia economica si financiara a Candidatului
    Legislatia relevanta
   - Capitolul V, sectiunea 2, paragraful 4 din OUG nr. 34/2006
    Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca Operatorul economic care participa la procedura de atribuire sa faca dovada situatiei sale economice si financiare. In cazul in care Autoritatea contractanta solicita demonstrarea situatiei economice si financiare, atunci aceasta are obligatia de a indica in Documentatia de atribuire si informatiile pe care Operatorii economici urmeaza sa le prezinte in acest scop. Capacitatea economica si financiara a Ofertantului/Candidatului poate fi sustinuta, pentru indeplinirea unui contract, si de o alta persoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre Ofertant/Candidat si persoana respectiva.
    In cazul in care Ofertantul/Candidatul isi demonstreaza situatia economica si financiara invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana, atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, de regula, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, incheiat in forma autentica, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitia Ofertantului/Candidatului resursele financiare invocate. Persoana care asigura sustinerea financiara nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 din OUG 34/2006. Atunci cand un grup de Operatori economici depun Oferta/Candidatura comuna, situatia economica si financiara se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului.
    Verificarea situatiei economice si financiare a Candidatului se poate realiza prin analizarea unuia sau mai multor documente relevante, cum ar fi:
   - declaratii bancare corespunzatoare sau, dupa caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;
   - situatiile financiare anuale, in cazul in care publicarea acestora este prevazuta de legislatia tarii in care este stabilit Ofertantul/Candidatul;
   - declaratii privind cifra de afaceri globala sau, daca este cazul, privind cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioada anterioara care vizeaza activitatea din cel mult ultimii 3 ani, in masura in care informatiile respective sunt disponibile. In acest caz, Autoritatea contractanta are obligatia de a lua in calcul data la care Candidatul a fost infiintat sau si-a inceput activitatea sa economica;
   - auditul financiar emis de persoane autorizate;
   - alte documente care pot fi considerate relevante de catre Autoritatea contractanta daca acestea reflecta o imagine clara a situatiei economico-financiare a Candidatului.
    Daca, din motive obiective, justificate corespunzator, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-si demonstra situatia economica si financiara si prin prezentarea altor documente care sa prezinte o imagine fidela a situatiei economice si financiare.
    Paragraful 2.3.1.5 Capacitatea tehnica si/sau profesionala a Candidatului
    Legislatia relevanta
   - Capitolul V, sectiunea 2, paragraful 5 din OUG nr. 34/2006
    Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca Operatorul economic care participa la procedura de atribuire a Contractului de concesiune sa faca dovada capacitatii sale tehnice si/sau profesionale in vederea realizarii proiectului.
    In cazul in care Autoritatea contractanta solicita demonstrarea capacitatii tehnice si/sau profesionale, atunci aceasta are obligatia de a indica in Documentatia de atribuire si informatiile pe care Operatorii economici urmeaza sa le prezinte in acest scop.
    Capacitatea tehnica si/sau profesionala a unui Ofertant/Candidat se apreciaza in functie de experienta, aptitudinile, eficienta si eficacitatea acestuia, rezultate in urma analizarii informatiilor prezentate pe parcursul procedurii de atribuire.
    Capacitatea tehnica si profesionala a Ofertantului/Candidatului poate fi sustinuta, pentru indeplinirea unui contract, si de o alta persoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre Ofertant/Candidat si persoana respectiva.
    In cazul in care Ofertantul/Candidatul isi demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana, atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, de regula, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, incheiat in forma autentica, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitie Ofertantului/Candidatului resursele tehnice si profesionale invocate. Persoana care asigura sustinerea tehnica si profesionala nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea sa din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 din OUG 34/2006.
    Atunci cand un grup de operatori economici depune Oferta/Candidatura comuna, capacitatea tehnica si profesionala se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului.
    Verificarea capacitatii tehnice si/sau profesionale a Ofertantilor/Candidatilor se poate realiza prin analizarea unuia sau mai multor documente relevante, cum ar fi:
    In cazul proiectelor de concesiune de lucrari publice:
   - o lista a proiectelor derulate in ultimii 5 ani, insotita de certificari de buna executie pentru cele mai importante lucrari si care vor contine valori, perioada si locul executiei lucrarilor, modul de indeplinire a obligatiilor, beneficiari, indiferent daca acestia sunt Autoritati contractante sau clienti privati. Derularea proiectelor se confirma prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o Autoritate contractanta ori de catre clientul privat beneficiar. In cazul in care beneficiarul este un client privat si, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obtinerii unei certificari/confirmari din partea acestuia, demonstrarea prestarilor de servicii se realizeaza printr-o declaratie a operatorului economic;
   - informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al carui angajament de participare a fost obtinut de catre Candidat/Ofertant, in special pentru asigurarea controlului calitatii;
   - informatii referitoare la studiile, pregatirea profesionala si calificarea personalului de conducere, precum si ale persoanelor responsabile pentru realizarea proiectului;
   - o declaratie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat si al cadrelor de conducere in ultimii 3 ani;
   - informatii privind masurile de protectie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica in timpul indeplinirii contractului de lucrari;
   - o declaratie referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrari;
   - informatii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intentia sa o subcontracteze.
    In cazul unor proiecte de concesiune de servicii:
   - o lista a principalelor servicii prestate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt Autoritati contractante sau clienti privati. Prestarile de servicii se confirma prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o Autoritate contractanta ori de catre clientul privat beneficiar. In cazul in care beneficiarul este un client privat si, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obtinerii unei certificari/confirmari din partea acestuia, demonstrarea prestarilor de servicii se realizeaza printr-o declaratie a operatorului economic;
   - o declaratie referitoare la echipamentele tehnice si la masurile aplicate in vederea asigurarii calitatii, precum si, daca este cazul, la resursele de studiu si cercetare;
   - informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al carui angajament de participare a fost obtinut de catre Candidat/Ofertant, in special pentru asigurarea controlului calitatii;
   - informatii referitoare la studiile, pregatirea profesionala si calificarea personalului de conducere, precum si ale persoanelor responsabile pentru indeplinirea contractului de servicii;
   - o declaratie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat si al cadrelor de conducere in ultimii 3 ani;
   - daca este cazul, informatii privind indeplinirea standardelor de protectie a mediului (ex. certificari);
   - informatii referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii;
   - informatii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intentia sa o subcontracteze.
    Paragraful 2.3.1.6 Standarde de asigurare a calitatii si standarde de protectie a mediului
    In cazul in care solicita prezentarea unor certificate emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca Operatorul economic respecta anumite standarde de asigurare a calitatii sau de protectie a mediului, Autoritatea contractanta trebuie sa se raporteze la sistemele de asigurare a calitatii sau de protectie a mediului bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.
    Verificarea asigurarii standardelor de calitate si de protectie a mediului
    In conformitate cu principiul recunoasterii reciproce, Autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite in alte state ale Uniunii Europene.
    Daca Operatorul economic nu detine certificatul de calitate sau certificatul de mediu solicitat, atunci se accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de acesta, daca prin aceste probe sau dovezi confirma asigurarea unui nivel corespunzator al calitatii/protectiei mediului.
    Paragraful 2.3.1.7 Instructiuni pentru elaborarea si prezentarea Ofertei tehnice si financiare
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006 prevede ca Oferta depusa va include propunerea tehnica si propunerea financiara.
    Autoritatea contractanta va furniza Ofertantilor instructiuni referitoare la modalitatea de intocmire a propunerii tehnice si financiare in cadrul Fisei de date a Concesiunii.
    Instructiuni pentru intocmirea Ofertei tehnice
    Oferta tehnica cuprinde de cele mai multe ori un proiect tehnic preliminar, un plan al realizarii investitiei si un plan de operare.
    Proiectul tehnic preliminar si planul de realizare al investitiei trebuie sa transpuna cat mai exact viziunea tehnica asupra realizarii lucrarilor. Scopul acestora este sa permita Autoritatii contractante sa verifice ca lucrarile solicitate urmeaza a fi realizate la un nivel optim. De asemenea, se poate solicita calendarul lucrarilor care urmeaza a fi executate si o lista a echipamentelor care se vor utiliza. Cele mai importante documente suport ale Proiectului tehnic preliminar si planului de realizare a investitiei sunt deseori adaugate ca anexe la Contractul de concesiune.
    Planul de operare ar trebui sa descrie modalitatea in care Ofertantul va presta efectiv serviciile solicitate conform standardelor tehnice de calitate mentionate in cuprinsul Caietului de sarcini. Acesta poate include referiri la eventuale acorduri de sub-contractare, descrierea personalului de conducere si executiv (cel putin pentru primii ani de operare) si detalii referitoare la modalitatea de organizare a serviciilor in practica.
    Instructiuni pentru intocmirea Ofertei financiare
    Oferta financiara ar trebui sa indice clar modalitatea in care Ofertantul va finanta proiectul. Datele relevante pot include estimari ale costurilor si veniturilor, proiectii ale fluxului de numerar si ipoteze fiscale. Un plan financiar ar trebui sa indice structura finantarii (capital propriu si datorie). Ofertantilor li se poate solicita sa prezinte un Model financiar incluzand calculatiile fluxului de numerar in baza planului de finantare.
    In cazul unui proiect de concesiune de servicii, unde nu este necesar sa se realizeze lucrari de investitii majore, prezentarea planului de operare poate fi suficienta.
    Paragraful 2.3.1.8 Informatii detaliate si complete referitoare la criteriul de atribuire
    Legislatia relevanta
   - Regulamentul UE nr. 1564/2005 contine standarde pe care anuntul de participare transmis spre publicare JOUE trebuie sa le respecte.
   - Daca publicarea anuntului de participare in JOUE nu este obligatorie, atunci anuntul trebuie sa respecte continutul minim prevazut in Anexa nr. 2 la HG nr. 71/2007.
   - In HG 71/2007 sunt enumerate, fara a avea caracter limitativ, criteriile de atribuire care pot fi utilizate in cuprinsul documentatiei de atribuire.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili Oferta castigatoare dintre Ofertele admisibile, pe baza aplicarii criteriului de atribuire. Autoritatea contractanta are obligatia de a anunta criteriul de atribuire a Contractului de concesiune in Anuntul de participare. Modul detaliat de aplicare a acestui criteriu se prezinta in cadrul Documentatiei de atribuire.
    Criteriul pe baza caruia se poate atribui Contractul de concesiune este "Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic". In acest caz, pretul nu poate constitui singurul element determinant. In practica, deseori se foloseste o combinare a factorilor de evaluare de ordin tehnic si financiar pentru a determina cel mai bun raport calitate-pret al Ofertelor. Acestea ar putea fi, de exemplu, nivelul redeventelor sau nivelul platilor de disponibilitate in combinatie cu alocarea riscurilor si nivelul calitativ, tehnic si functional al solutiilor propuse in cadrul Ofertele tehnice.
    Factori de evaluare
    Sistemul de factori de evaluare cuprinde diversi factori obiectivi privitori numai la Oferta, dar si ponderile relative stabilite pentru fiecare dintre acestia sau un algoritm de calcul specific.
    Legislatia romana contine o enumerare a factorilor de evaluare pe care Autoritatea contractanta ii poate utiliza pentru a stabili cea mai avantajoasa Oferta din punct de vedere economic. Aceasta enumerare nu este limitativa, iar factorii de evaluare alesi ar trebui relationati naturii contractului, si trebuie alesi de la caz la caz in functie de fiecare proiect in parte.
    Factorii de evaluare se pot referi, dupa caz, la:
   - nivelul tarifelor de utilizare platibile de catre beneficiarii finali;
   - nivelul redeventei;
   - gradul de preluare a riscului de catre concesionar;
   - planurile de finantare si dezvoltare prezentate;
   - nivelul calitativ, tehnic si functional al solutiilor tehnice propuse;
   - modul de asigurare a protectiei mediului;
   - modul de rezolvare a unor probleme sociale;
   - termenele de realizare a unor investitii;
   - durata Concesiunii.
    Ponderea stabilita pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie sa conduca la distorsionarea rezultatului aplicarii procedurii pentru atribuirea Contractului de concesiune. Pentru fiecare factor de evaluare Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili o pondere care sa reflecte in mod corect cuantumul valoric al avantajelor de natura financiara pe care Ofertantii le ofera sau importanta tehnica/functionala a solutiilor propuse. De exemplu, daca numarul maxim de puncte pe care le poate obtine orice Ofertant ar fi 100 si exista cinci factori de evaluare, ar trebui explicat cate puncte poate obtine un Ofertant pentru fiecare factor de evaluare.
    Factorii de evaluare a Ofertei, precum si ponderea relativa a acestora sau algoritmul de calcul trebuie sa fie definiti clar in cuprinsul Documentatiei de atribuire. Factorii de evaluare trebuie sa aiba legatura concreta cu specificul contractului. Factorii de evaluare nu pot fi schimbati pe toata durata derularii procedurii de atribuire.
    Atunci cand stabileste factorii de evaluare a Ofertelor, Autoritatea contractanta nu are dreptul de a utiliza criterii care:
   - nu au o legatura directa cu natura si obiectul Contractului de concesiune de lucrari publice sau de servicii care urmeaza sa fie atribuit;
   - nu reflecta un avantaj real si evident pe care Autoritatea contractanta il poate obtine, in numele sau sau al beneficiarilor finali, prin utilizarea criteriului respectiv.
    Intrucat enuntarea criteriului de atribuire impreuna cu factorii de evaluare se realizeaza prin Anuntul de participare care trebuie sa primeasca, in prealabil, acceptul pentru publicare de la ANRMAP se poate solicita un punct de vedere de la aceasta institutie pentru conturarea unei abordari conforme cu legislatia.
    Diferenta dintre criteriul de atribuire si criteriile de calificare si selectie
    Criteriile de calificare si selectie sunt acele conditii si/sau cerinte minime impuse, ce trebuie indeplinite de catre operatorul economic care doreste sa devina parte intr-un Contract de concesiune.
    In general, aceste criterii ar trebui sa fie in stricta legatura cu capacitatea tehnica si financiara a Candidatului. Ele nu au legatura directa cu modalitatea sau conditiile in care Candidatul intentioneaza sa realizeze obiectivele proiectul. Criteriile de calificare si selectie nu sunt utilizate pentru desemnarea Ofertantului castigator ci mai degraba pentru selectarea celor mai potriviti Candidati care urmeaza sa intre efectiv in competitia finala pentru desemnarea castigatorului.
    Criteriul de atribuire este utilizat pentru desemnarea Ofertei castigatoare dintre Ofertele pre-selectate. Este interzis a se utiliza cerintele referitoare la calificare ca factori de evaluare a Ofertelor.
    In timp ce pentru indeplinirea criteriilor de calificare si selectie, Ofertantii/Candidatii pot fi evaluati pe sistemul admis/respins, in cazul aplicarii factorilor de evaluare pentru stabilirea Ofertantului castigator, sunt folosite criterii numerice.
    Sectiunea 2.3.2 Setul de Formulare
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006
   - HG nr. 71/2007
   - HG nr. 925/2006
    Documentatia de atribuire poate contine si formularele realizate de catre Autoritatea contractanta pe baza modelelor prevazute in cuprinsul legislatiei in vigoare. Scopul formularelor este de a furniza Candidatilor/Ofertantilor informatii clare despre datele care trebuie puse la dispozitia Autoritatii contractante si de a facilita evaluarea acestora. Prin punerea la dispozitie a unor formulare-tip,
    Autoritatea contractanta creste sansa ca informatiile solicitate Candidatilor sa fie furnizate in mod identic, ceea ce faciliteaza procesul de evaluare pentru Autoritatea contractanta.
    Desi formularele si continutul exact al acestora pot diferi de la proiect la proiect, exemple de formulare pot fi:
   - Declaratie privind neincadrarea in situatiile prevazute la art. 181 din OUG nr. 34/2006
   - Declaratie privind eligibilitatea
   - Imputernicirea privind participarea la procedura
   - Informatii generale despre Ofertant
   - Lista principalelor proiecte similare derulate
   - Lista cu utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru realizarea proiectului
   - Lista cu personalul angajat si cadrele de conducere
   - Scrisoare de garantie bancara
   - Garantia de buna executie
   - Lista sub-contractantilor
   - Formularul de oferta
   - Formularul de contract.
    Sectiunea 2.3.3 Informatiile generale
    Pentru asigurarea transparentei si incheierii cu succes a unei proceduri de atribuire, se recomanda sa se comunice Ofertantilor/Candidatilor cat mai multe informatii relevante despre proiect. Legislatia in vigoare prevede ca Informatiile generale ar trebui sa contina, fara a se limita la, cel putin date privind Autoritatea contractanta, scopul aplicarii procedurii, legislatia aplicabila, modalitatea elaborarii si prezentarii ofertei, proceduri de comunicare etc.
    In plus, se recomanda de asemenea si includerea altor informatii relevante pentru Ofertanti/Candidati, cum ar fi informatii generale despre proiect, inscrierea acestuia printre prioritatile Autoritatii contractante, alte date macro-economice relevante, o prezentare generala a principalelor parti implicate si, daca este cazul, informatii referitoare la facilitatile deja existente etc.
    Informatii referitoare la istoricul proiectului ar putea include detalii privind momentul demararii proiectului, procesul de luare a deciziilor relevante, competente, statutul legal si dimensiunile Autoritatii contractante si motivele care au stat la baza demararii proiectului in regim de concesiune (eventual beneficiile economice si sociale estimate).
    In functie de natura proiectului, anumite informatii economice pot fi relevante pentru Ofertanti/Candidati. Este cazul in special atunci cand riscul de cerere este transferat Concesionarului. Date geografice, demografice, previziuni referitoare la cresterea economic, a PIB-ul si a puterii de cumparare pot fi exemple de informatii relevante pentru o estimare realista a nivelului cererii asociata proiectului respectiv.
    In unele cazuri si alte entitati sunt implicate in realizarea proiectului. Printre acestea se pot numara autoritati locale, operatori economici de interes local, sindicate, cetateni etc. Interesele acestor parti secundare angrenate in proiect sunt deja analizate in cadrul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, iar concluziile pot fi enuntate in cadrul acestui document (a se vedea Sectiunea. 1.4.3 si Paragraful 1.4.11.3).
    In cazul in care proiectul vizeaza atribuirea unui Contract de concesiune pentru reabilitarea si exploatarea unei facilitati deja existente, ar trebui furnizate informatii detaliate referitoare la infrastructura existenta. Aceste informatii pot fi de natura juridica (de exemplu detalii referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor) si de natura economica, cum ar fi istoricul situatiilor si datelor financiare. In cazul realizarii unei investitii noi de catre Concesionar, ar trebui furnizate informatii referitoare la locatie, natura juridica a amplasamentului si situatia exproprierilor, daca este cazul.
    Informatii generale ar trebui sa furnizeze Ofertantilor/Candidatilor toate datele relevante referitoare la proiect. Acesta ii ajuta sa evalueze atractivitatea proiectului si sa scada costurile aferente participarii la procedura de atribuire. Acesta poate, de asemenea, creste interesul potentialilor investitori pentru proiectul de concesiune. Astfel, acest document poate fi de asemenea considerat drept un "document de marketing".
    Ar putea fi, de asemenea, analizata si posibilitatea punerii la dispozitia Ofertantilor/Candidatilor a Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare realizat in prealabil conform prevederilor legale. Cu toate acestea, se recomanda sa se verifice cu atentie continutul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare pentru ca acesta sa nu contina eventuale informatii care ar putea periclita pozitia Autoritatii contractante pe perioada derularii procedurilor de Negociere sau Dialog competitiv (ex. informatii de ordin financiar referitoare la costuri estimate de constructie, operare, intretinere sau nivelurile acceptabile ale platilor de disponibilitate).
    Continutul cadru al Documentului cu informatii generale
    In cadrul legislatiei in vigoare nu este prevazut un model cadru al Documentului cu informatii generale. Cu toate acestea, cuprinsul de mai jos poate servi ca referire ilustrativa. Acest exemplu fictiv se refera la un proiect de concesiune pentru modernizarea si operarea unui aeroport existent. Documentul contine informatii generale referitoare la situatia aeroportului (din punct de vedere juridic si economic) care ar putea fi de interes pentru Candidati. Acesta furnizeaza date financiare istorice detaliate si previziuni referitoare la traficul de pasageri si cargo. In ultimul rand, ofera Candidatilor informatii despre procedura de atribuire a Contractului de concesiune si legislatia aplicabila acesteia.
    DOCUMENTUL CU INFORMATII GENERALE PARTE A DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE A UNUI CONTRACT DE CONCESIUNE DE LUCRARI PUBLICE PENTRU REABILITAREA, OPERAREA SI INTRETINEREA UNUI AEROPORT EXISTENT
    CUPRINS
    Capitolul 1: Informatii generale
    1.1 Introducere
    1.2 Transportul aerian in Romania 2002 – prezent
    1.3 Statistica economica referitoare la Romania
    1.4 Reglementarea aviatiei civile in Romania
    1.5 Situatia actuala si planuri de dezvoltare a infrastructurii in Romania
    1.6 Integrarea politicilor relevante regionale, nationale sau internationale
    Capitolul 2: Informatii referitoare la infrastructura existenta
    2.1 Istoricul aeroportului
    2.2 Situatia juridica a terenurilor si infrastructurii existente
    2.3 Parti interesate: autoritati publice implicate
    2.4 Cele mai recente situatii financiare ale aeroportului
    2.5 Analiza costurilor si veniturilor inregistrate de aeroport
    2.6 Linii aeriene care folosesc infrastructura existenta (2002 – prezent)
    2.7 Numarul de pasageri (2002 – prezent)
    2.8 Traficul cargo (2002 – prezent)
    2.9 Previziune referitoare la trafic si cargo
    Capitolul 3: Principii de atribuire a unui Contract de concesiune
    3.1 Principii care stau la baza atribuirii contractului de concesiune
    3.2 Detalii privind procedura de atribuire aleasa
    Capitolul 4: Legislatia aplicabila
    Sectiunea 2.3.4 Caietul de sarcini
    Legislatia relevanta
   - art. 35 din OUG nr. 34/2006
   - art. 15, 16 si 47 din HG nr. 71/2007
    Caietul de sarcini reprezinta o parte esentiala a Documentatiei de atribuire. Acesta trebuie sa furnizeze Ofertantilor o imagine clara asupra cerintelor si necesitatilor Autoritatii contractante. Acesta se va anexa Contractului de concesiune si va deveni parte integranta a acestuia.
    Prevederile Caietului de sarcini nu pot fi modificate pe parcursul procedurii de atribuire atunci cand este vorba despre o procedura de Licitatie deschisa sau Licitatie restransa care nu lasa loc la dialog sau negocieri cu Ofertantii/Candidatii.
    Ar trebui sa existe uniformitate intre prevederile Caietului de sarcini si cele ale Contractului de concesiune
    Intrucat Caietul de sarcini va face parte integranta din Contractul de concesiune, Autoritatea contractanta trebuie sa acorde o atentie speciala uniformitatii celor doua documente. Prevederile contractuale nu trebuie sa contravina prevederilor Caietului de sarcini. In cazul procedurilor de Dialog competitiv sau Negociere cu publicare prealabila a unui Anunt de participare, modificarile operate in cuprinsul Documentatiei de atribuire pe parcursul etapei de dialog/negociere trebuie sa se regaseasca si in prevederile contractuale.
    Legislatia nationala prevede un continut specific pentru Caietul de sarcini, prezentat pe scurt mai jos. In elaborarea Caietului de sarcini, Autoritatea contractanta trebuie sa respecte prevederile art. 35 – 39 din OUG nr. 34/2006.
    In cazul procedurii de Dialog competitiv, Ofertantilor li se pune la dispozitie o Documentatie descriptiva mult mai flexibila. Caietul de sarcini este definitivat, inclus in cadrul Documentatiei de atribuire si pus la dispozitia Ofertantilor numai dupa incheierea etapei de dialog.
    In mod specific, pentru Contractele de concesiune de lucrari publice sau de servicii, Caietul de sarcini trebuie sa contina:
   a) obiectivele pe termen lung, mediu si imediate ale proiectului;
   b) modul de operare vizat pentru derularea proiectului, inclusiv, daca este cazul, investitiile pe care Concesionarul va fi obligat sa le realizeze si termenul de realizare a acestora;
   c) descrierea activitatilor, conditii generale tehnice si de calitate;
   d) daca exista, conditii speciale impuse de natura activitatilor care vor intra in obiectul Contractului de concesiune, cum ar fi conditii de siguranta in exploatare, protectia mediului, protectia muncii, conditii privind folosirea si conservarea patrimoniului sau privind protejarea si punerea in valoare a patrimoniului national, conditii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, conditii speciale impuse de acorduri si conventii la care Romania este parte;
   e) propunerea Autoritatii contractante de distributie a riscurilor de proiect;
   f) daca este cazul, optiunea Concedentului pentru forma de organizare a Concesionarului;
   g) daca este cazul, optiunea pentru crearea unei Companii de proiect;
   h) clauze financiare si de asigurari;
   i) daca este cazul, regimul bunurilor utilizate si/sau realizate de Concesionar in timpul derularii Contractului de concesiune;
   j) cuantumul garantiilor care urmeaza a fi constituite, dupa caz.
    Paragraful 2.3.4.1 Obiectivele proiectului pe termen scurt, mediu si lung
    Caietul de sarcini ar trebui sa prezinte intentiile Autoritatii contractante in ceea ce priveste implementarea proiectului. Pe termen lung, obiectivele acesteia pot viza elemente de politici generale cum ar fi dezvoltarea economica si sociala in regiune. Pe termen scurt, obiectivele sunt adesea mai concrete si practice cum ar fi imbunatatirea accesibilitatii unui oras sau a unei regiuni sau modernizarea facilitatilor existente. Pot exista obiective specifice pe termen mediu, dar acestea pot fi de asemenea egale cu obiectivele pe termen scurt sau pe termen lung.
    Paragraful 2.3.4.2 Modul de operare vizat si nivelul investitiilor
    In cadrul acestui capitol distinct din cadrul Caietului de sarcini, pot exista prevederi specifice referitoare la Sistemul de Management al Proiectului si la Sistemul de Management al Calitatii, specificatii tehnice de calitate referitoare la proiectare si constructie, precum si la furnizarea de echipamente (ex. numarul de benzi pe sens – 2×2 sau latimea partii carosabile – 2×3,50m in cazul autostrazilor, cladire de birouri clasa A – in cazul unei cladiri guvernamentale, etc.), precum si calendarul de realizare al investitiilor. Modul de operare vizeaza si detalierea conditiilor de operare si intretinere, relatiile cu utilizatorii finali (inclusiv sistemul de colectare al tarifului de concesiune), cu sub-contractantii si tertii (obligativitatea realizarii unor parteneriate cu politia, pompierii si unitati medicale de prim ajutor si interventie rapida).
    Paragraful 2.3.4.3 Calendarul proiectului
    Calendarul proiectului ar trebui prezentat in cadrul Caietului de sarcini. In cazul unei Concesiuni de lucrari publice, prima faza a proiectului este de obicei realizarea lucrarilor publice ce constituie obiectul contractului. Cea de a doua etapa/faza, si cea mai lunga, este de obicei etapa de operare si intretinere a activelor care fac obiectul contractului. La sfarsitul Contractului de concesiune, bunurile rezultate in urma implementarii proiectului, precum si cele puse la dispozitia Concesionarului in vederea realizarii obiectivelor Contractului, sunt returnate de catre Concesionar in administrarea Autoritatii contractante in buna stare, libere de orice sarcini si in conformitate cu prevederile contractuale.
    Paragraful 2.3.4.4 Activitati, specificatii generale tehnice si de calitate
    Caietul de sarcini contine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice. In practica, un Contract de concesiune de lucrari publice prevede in general pentru Concesionar obligatia de a construi si opera un bun public, de exemplu o autostrada, un aeroport sau o cladire de birouri guvernamentale. Autoritatea contractanta poate stabili specificatiile tehnice generale ale infrastructurii care urmeaza a fi realizate, de exemplu date referitoare la dimensiuni, standarde de calitate si de siguranta. In plus, serviciul care va fi furnizat ar trebui sa devina disponibil dupa o anume perioada (de exemplu, dupa finalizarea realizarii infrastructurii) si sa ramana disponibil pe toata durata Concesiunii la standardele de calitate prevazute in contract.
    Specificatiile tehnice generale si de calitate pe care Concesionarul trebuie sa le respecte au fost stabilite inca de la nivelul Studiului de fezabilitate. Spre deosebire de un proiect atribuit in mod traditional, specificatiile tehnice ale unei Concesiuni nu sunt orientate atat de mult spre cantitatile de lucrari necesare realizarii investitiei, ci spre rezultatul previzionat.
    Specificatiile tehnice definesc, dupa caz si fara a se limita la cele ce urmeaza, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performanta, cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare, sisteme de asigurare a calitatii si conditii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante, prescriptii de proiectare si de calcul al costurilor, elemente referitoare la verificarea, inspectia si conditiile de receptie a lucrarilor sau a tehnicilor, procedeelor si metodelor de executie, si, de asemenea, orice alte conditii cu caracter tehnic pe care Autoritatea contractanta este capabila sa le descrie, in functie si de diverse acte normative si reglementari generale sau specifice.
    Specificatiile tehnice se definesc astfel incat sa corespunda, atunci cand este posibil, necesitatilor/exigentelor Autoritatii contractante.
    Specificatiile tehnice pot fi formulate:
   - prin referire la anumite standarde de regula in urmatoarea ordine de prioritate, la standarde nationale care adopta standarde europene, la omologari tehnice europene, la standarde internationale sau la alte referinte de natura tehnica elaborate de organisme de standardizare europene; in cazul in care acestea nu exista, atunci specificatiile tehnice se definesc prin referire la alte standarde, omologari sau reglementari tehnice nationale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul si executia lucrarilor. Orice astfel de referire trebuie sa fie insotita de mentiunea "sau echivalent";
   - prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate, care trebuie sa fie suficient de precis descrise incat sa permita Ofertantilor sa determine obiectul Contractului de concesiune, iar Autoritatii contractante sa atribuie contractul respectiv;
   - sau printr-o combinatie a celor de mai sus.
    Daca exista conditii speciale impuse de natura serviciilor care vor face obiectul Contractului de concesiune – de exemplu cerinte tehnice specifice – acestea vor trebui clar definite in cuprinsul Caietului de sarcini.
    De asemenea, specificatiile tehnice trebuie sa permita Ofertantilor accesul egal si nediscriminatoriu la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici.
    Paragraful 2.3.4.5 Alocarea riscurilor
    In urma analizarii prevederilor Caietului de sarcini, Ofertantii ar trebui sa obtina o imagine clara referitoare la viziunea Autoritatii contractante asupra alocarii riscurilor in cadrul proiectului de Concesiune. Aceasta analiza a fost deja efectuata ca parte a Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare. Autoritatea contractanta poate prezenta in cuprinsul Caietulului de sarcini structura Concesiunii, inclusiv Matricea de repartitie a riscurilor propusa (a se vedea Sectiunea 3.3.1). Se impune, de asemenea, ca prevederile Contractului de concesiune – in varianta propusa ca parte a Documentatiei de atribuire – sa transpuna inclusiv Matricea de repartitie a riscurilor propusa de Autoritatea contractanta.
    Paragraful 2.3.4.6 Forma de organizare
    In cazul in care ar exista orice cerinte referitoare la natura juridica a formei de organizare a Concesionarului, acest lucru trebuie expres precizat in Caietul de sarcini.
    Paragraful 2.3.4.7 Compania de proiect (SPV)
    De obicei, pentru realizarea obiectivelor Contractului de concesiune se poate conveni constituirea unei entitati juridice distincte care este detinuta in totalitate sau in parte de operatorul economic desemnat castigator si partenerii acestuia. Aceasta poarta numele de Companie de proiect. Exista situatii in care Autoritatea contractanta isi manifesta disponibilitatea de participa, alaturi de Concesionar, la constituirea Companiei de proiect (a se vedea Paragraful 1.4.11.2). In acest caz, structura juridica a acestei Companii de proiect, inclusiv alocarea actiunilor si a puterii de control ar trebui clar explicitata in cuprinsul Caietului de sarcini.
    Paragraful 2.3.4.8 Clauze financiare si de asigurare
    Candidatii ar trebui sa primeasca informatii clare referitoare la modalitatea in care proiectul urmeaza a fi finantat si estimari legate de sursele de venit pe care urmeaza sa le gestioneze Concesionarul (taxe directe, plati de disponibilitate din partea Autoritatii contractante, Mecanism de plata mixt, venituri de la terti). Dupa cum s-a mentionat mai devreme, o practica comuna o reprezinta punerea la dispozitie de catre Concesionar a resurselor financiare necesare in vederea realizarii lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, ar putea exista cazuri in care se reuseste atragerea si altor surse de finantare, cum ar fi fonduri europene nerambursabile sau participarea Autoritatii contractante. Schema de finantare aleasa ar trebui expusa explicit in cadrul Caietului de sarcini.
    Paragraful 2.3.4.9 Realizarea lucrarilor sau reabilitarea infrastructurii existente
    In cazul in care proiectul implica reabilitarea infrastructurii existente sau realizarea unor lucrari noi, Caietul de sarcini ar trebui sa detalieze tipul de lucrari care urmeaza a fi executate de catre Concesionar. Specificatiile tehnice de calitate constituie cea mai importanta cerinta pentru Concesionar dar, cu toate acestea, ar trebui sa existe flexibilitate in alegerea celei mai bune solutii din punct de vedere economic.
    Paragraful 2.3.4.10 Valoarea Garantiilor care se vor constitui
    In Romania, o practica obisnuita – dar nu obligatorie – o reprezinta solicitarea a doua tipuri de garantii: o Garantie de participare si o Garantie de buna executie.
    Garantia de participare are scopul de a angaja raspunderea Ofertantilor fata de Oferta depusa. Valabilitatea Garantiei este calculata de la data la care Ofertantii depun Oferta si expira, de regula, la momentul semnarii Contractului de concesiune. O exceptie este inregistrata in cazul Ofertantului declarat castigator caruia i se poate solicita prelungirea valabilitatii Garantiei de participare pana la data la care acesta indeplineste toate conditiile suspensive in vederea intrarii in vigoare a Contractului de concesiune. Garantia de participare are scopul de a evita depunerea unor Oferte irealizabile, care nu pot fi sustinute in practica. Legislatia romaneasca in vigoare stabileste un nivel maxim al Garantiei de participare de 2% din valoarea estimata a contractului. In cazul in care cuantumul Garantiei este mai mic, este posibil ca efectul sau sa nu mai fie cel scontat. Totusi, ar trebui sa se ia in considerare ca valoarea mult prea ridicata a Garantiei de participare sa nu obstructioneze liberul acces in cadrul procedurii de atribuire.
    Scopul Garantiei de buna executie este de a permite Autoritatii contractante sa-si limiteze pagubele atunci cand Concesionarul nu performeaza la standardele prevazute in contract. Acest risc este relevant in special in timpul fazei de constructie corespunzatoare proiectului. Daca pe parcursul derularii constructiilor, Concesionarul nu isi respecta obligatiile, Autoritatea contractanta ar putea sa ramana cu infrastructura nefinalizata si cu probleme financiare deosebit de grave. In acest caz, Autoritatea contractanta poate executa Garantia de buna executie, si o poate folosi, de exemplu, pentru a demara o noua procedura de atribuire a Contractului de concesiune. De obicei, Garantia de buna executie expira sau valoarea ei scade semnificativ in timp, dupa finalizarea executarii lucrarilor de constructie cand si riscul pentru Autoritatea contractanta scade. In anumite cazuri este necesara constituirea unei noi Garantii de buna executie cu putin timp inainte de sfarsitul perioadei de concesiune pentru a se asigura ca bunurile ce fac obiectul contractului sa fie predate Autoritatii contractante intr-o stare corespunzatoare (la standardele prevazute in Contractul de concesiune). Se recomanda calcularea costurilor pentru Concesionar in legatura cu Garantia propusa si stabilirea proportionalitatii acesteia cu scopul urmarit. Ar trebui sa se ia in calcul ca Ofertantii si-ar putea include costurile unei eventuale Garantii de buna executie in cadrul Ofertei lor.
    Paragraful 2.3.4.11 Continutul cadru al Caietului de sarcini
    La redactarea Caietului de sarcini, Autoritatea contractanta ar trebui sa tina cont de faptul ca – desi exista cerinte legale – documentul este redactat in principal in beneficiul Ofertantilor. Orice informatii suplimentare referitoare la riscuri, structurarea proiectului, cerinte specifice de ordin tehnic, financiar sau juridic si alte aspecte si detalii ar trebui incluse in masura in care aduc Ofertantilor informatii suplimentare referitoare la natura Concesiunii propuse spre atribuire. Este mai bine sa se transmita cat mai multe informatii si cat se poate de complete.
    Continutul ilustrativ al Caietului de sarcini
    In cadrul legislatiei in domeniu nu este prevazut niciun model cadru al Caietului de sarcini si nici nu exista in practica o unica structura recomandata. Cu toate acestea, cuprinsul de mai jos poate servi ca referinta. Acest exemplu se refera la un Contract de concesiune pentru reabilitarea, operarea si intretinerea unui aeroport existent. Cu toate ca legea nu prevede in mod expres, informatiile referitoare la starea tehnica actuala a infrastructurii existente si tratamentul personalului angajat in aeroport sunt relevante pentru Candidati. Prin urmare, aceste informatii specifice trebuie incluse in Caietul de sarcini.
    CAIET DE SARCINI
    AFERENT PROCEDURII DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE CONCESIUNE PENTRU REABILITAREA, OPERAREA SI INTRETINEREA UNUI AEROPORT
    CUPRINS
    Capitolul 1: Date generale
    1.1 Obiectivele Autoritatii contractante
    1.2 Informatii despre Autoritatea contractanta
    Capitolul 2: Situatia tehnica actuala a infrastructurii
    2.1 Cladirea existenta a terminalului
    2.2 Facilitati cargo
    2.3 Facilitati catering
    2.4 Infrastructura pentru transporturi aeriene
    2.5 Tehnica de navigare si control al traficului
    2.6 Echipamente meteorologice
    2.7 Acces public la aeroport si parcari
    2.8 Furnizare de energie electrica, utilitati si canalizare
    Capitolul 3: Date referitoare la Concesiune
    3.1 Obiectul Concesiunii
    3.3 Etapele Concesiunii
    3.3 Durata Concesiunii
    Capitolul 4: Obligatiile Concesionarului
    4.1 Obligatii referitoare la realizarea lucrarilor
    4.2 Obligatii referitoare la furnizarea serviciilor de operare a aeroportului
    4.3 Standarde tehnice de calitate si siguranta
    Capitolul 5: Aspecte financiare
    5.1 Surse de venit pentru Concesionar si Mecanismul de plata
    5.2 Clauze financiare cheie ale Contractului de concesiune
    5.3 Garantiile solicitate Concesionarului
    Capitolul 6: Impactul social al Concesiunii
    6.1 Tratamentul personalului existent al aeroportului
    Capitolul 7: Structura Concesiunii si alocarea riscurilor
    7.1 Prezentarea structurii Concesiunii
    7.2 Cerinte legale referitoare la Compania de proiect ce va gestiona Contractul de concesiune
    7.3 Matricea riscurilor
    Capitolul 8: Alte aspecte relevante
    8.1 Relatia cu alte autoritati publice
    8.2 Activitati aeroportuare derulate in afara obiectului Concesiunii
    8.3 Clauze referitoare la incheierea Contractului de concesiune
    Sectiunea 2.3.5 Clauze obligatorii ale Contractului de concesiune
    Legislatia relevanta
   - Capitolul VII din HG nr. 71/2007
    In cazul unei proceduri de Licitatie deschisa sau restransa, Ofertantilor li se prezinta modelul cadru al Contractului de concesiune in cuprinsul Documentatiei de atribuire. Aceste contracte ar trebui sa fie suficient de complete pentru a da Ofertantilor o imagine clara asupra tuturor clauzelor relevante propuse de Autoritatea contractanta. Autoritatea contractanta poate – si este recomandat sa procedeze in acest mod – sa indice clauzele contractuale in legatura cu care Ofertantii pot prezenta propuneri. Cu toate acestea, Oferta poate fi respinsa daca contine propuneri care ar da nastere la clauze leonine pentru Autoritatea contractanta, adica clauze ce i-ar prejudicia interesele in mod nerezonabil.
    In cazul unei proceduri de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, modelul de contract prezentat in cadrul Documentatiei poate constitui numai baza discutiilor, partile putand modifica prevederile contractuale pe masura ce negocierile progreseaza. Totusi, Autoritatea contractanta trebuie sa fie atenta ca modificarile survenite (1) sa nu contravina criteriilor de atribuire si sa (2) sa nu discrimineze alti Ofertanti. De exemplu, daca in timpul negocierilor asupra prevederilor contractuale cu un Ofertant, Autoritatea contractanta descopera o prevedere pe care trebuie sa o modifice intrucat se refera la abordarea generala a proiectului, aceasta modificare trebuie comunicata tuturor Ofertantilor.
    In cazul derularii unei proceduri de Dialog competitiv, Contractul de concesiune este definitivat si devine parte integranta a Documentatiei de atribuire dupa incheierea etapei de dialog.
    Legislatia nationala prevede o serie de clauze obligatorii care trebuie incluse in cuprinsul oricarui Contract de concesiune. Acestea sunt prezentate mai jos impreuna cu alte prevederi care sunt comune acestui tip de contracte. Sunt adaugate sugestii privind continutul acestor clauze, dar trebuie precizat faptul ca ele trebuie adaptate de la caz la caz in functie de caracteristicile specifice ale proiectului.
   - Obiectul contractului: aceasta sectiune ar trebui sa mentioneze lucrarile pe care Concesionarul trebuie sa le realizeze si/sau serviciile pe care Concesionarul trebuie sa le presteze, conform termenilor si conditiilor din Caietul de sarcini. In temeiul Contractului de concesiune, Concesionarul dobandeste dreptul de a exploata, in tot sau in parte, rezultatul lucrarilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor si standardelor de calitate stabilite de Concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul Concesiunii, potrivit naturii bunului si scopului stabilit de parti prin Contractul de concesiune.
   - Scopul Contractului de concesiune: in temeiul Contractului de concesiune, Concesionarul are obligatia de a asigura exploatarea eficace, in regim de continuitate si permanenta, a lucrarilor publice sau a serviciilor care fac obiectul Concesiunii, in conformitate cu cerintele si destinatia impuse de Concedent, la preturi accesibile pentru utilizatorii finali.
   - Drepturile si obligatiile partilor: Contractul de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii trebuie sa cuprinda clauze clare referitoare la drepturile si obligatiile fiecarei parti. In aceasta privinta, aceste prevederi trebuie inserate, de la caz la caz, in functie de specificul proiectului. Drepturile si obligatiile partilor ar trebui sa prevada, pe de o parte, siguranta pentru Autoritatea contractanta ca obiectivele proiectului vor fi indeplinite protejand, pe de alta parte, interesele vitale ale Concesionarului.
   - Pretul Contractului de concesiune: pretul Contractului de concesiune trebuie stabilit in mod ferm in cadrul contractului. Cu toate acestea, pretul ar putea fi ajustat ulterior datorita aparitiei anumitor situatii care afecteaza interesele comerciale ale partilor si care nu au putut fi prevazute. Concedentul nu se obliga la plata niciunei sume de bani daca prin contract se stabileste faptul ca riscul de exploatare este preluat integral de Concesionar. In cazul in care Contractul contine clauze in acest sens, Concedentul are dreptul de a primi si o redeventa care poate fi stabilita la un nivel fix sau intr-un anumit procent din cuantumul veniturilor incasate de la beneficiarii finali ca urmare a activitatilor realizate. In cazul in care riscul de exploatare este distribuit intre Concedent si Concesionar, prin Contractul de concesiune de lucrari publice sau de concesiune servicii trebuie sa se stabileasca in mod explicit contributia financiara a Concedentului pe parcursul derularii Contractului (ex. nivelul platilor de disponibilitate), precum si alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar (ex. aportul propriu la capitalul Companiei de proiect).
   - Caietul de sarcini si Oferta Concesionarului reprezinta parte integranta a Contractului de concesiune: clauzele generale sau specifice ale Contractului de concesiune nu trebuie sa contravina cerintelor esentiale ale Caietului de sarcini si nici angajamentelor asumate de Concesionar in cadrul Ofertei.
   - Nivelul de performanta si calitate: Concedentul trebuie sa defineasca prin contract nivelul de performanta si de calitate al activitatilor pe care Concesionarul urmeaza sa le efectueze, precum si modul in care acesta trebuie sa raspunda in eventuale situatii de urgenta, stabilind in acest sens indicatori relevanti si masurabili pe baza carora se va realiza verificarea modului de respectare a obligatiilor contractuale.
   - Verificarea indeplinirii cerintelor de performanta si calitate: Concedentul are dreptul de a verifica indeplinirea cerintelor de performanta si calitate a activitatilor realizate de Concesionar, asigurandu-se in acest sens inclusiv dreptul de a verifica documente relevante cu privire la aceste aspecte, modul in care Concesionarul se obliga sa prezinte Concedentului rapoarte periodice sau la simpla solicitare a acestuia din urma, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derularii Contractului de concesiune sau misiunile de verificare si conditiile in care se realizeaza acestea.
   - Proceduri de solutionare a nerespectarii criteriilor de performanta si calitate: Nerespectarea cerintelor de performanta si calitate a activitatilor realizate de Concesionar ar putea avea consecinte asupra modului de indeplinire a obiectivelor contractului. Consecintele se pot materializa in penalizari financiare sau reduceri ale platii (in baza Mecanismului de plata), executarea Garantiei de buna executie, sau chiar rezilierea Contractului de concesiune, in ultima instanta. Cu toate acestea, aceste clauze pot varia semnificativ de la proiect la proiect.
   - Alocarea riscurilor pe intreaga durata a contactului: Contractul de concesiune trebuie sa contina prevederi specifice referitoare la distribuirea riscurilor intre cele doua parti pe toata durata Concesiunii. Toate riscurile aferente Concesiunii trebuie definite si transferate conform prevederilor contractuale in urma definitivarii Matricei de repartitie a riscurilor.
   - Identificarea bunurilor ce fac obiectul Contractului de concesiune: contractul trebuie sa stabileasca distinctia dintre bunurile de retur si bunurile proprii, precum si regimul juridic al acestora. Bunurile de retur reprezinta acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit in administrarea Concesionarului, inclusiv cele realizate pe durata proiectului in scopul indeplinirii obiectivelor Concesiunii si care, la incetarea contractului, revin de plin drept, gratuit, in buna stare, exploatabile si libere de orice sarcini sau obligatii Concedentului. Bunurile proprii reprezinta acele bunuri care au apartinut Concesionarului si au fost utilizate de catre acesta pe durata indeplinirii Contractului de concesiune si care raman in proprietatea acestuia la incetarea contractului.
   - Procedura in baza careia se va realiza transferul bunurilor de retur de la Autoritatea contractanta catre Concesionar, ca si conditie precedenta intrarii in vigoare a Contractului de concesiune: trebuie prevazuta procedura in baza careia se va realiza transferul bunurilor de retur de la Autoritatea contractanta la Concesionar – cum ar fi terenul sau facilitatile existente.
   - Procedura in baza careia, la incetarea contractului, bunurile de retur (inclusiv cele realizate pe durata contractului) vor fi transferate de la Concesionar la Autoritatea contractanta: trebuie prevazuta procedura in baza careia, la incetarea contractului, se va realiza transferul bunurilor de retur de la Concesionar la Autoritatea contractanta.
   - Obligatia de a preciza partea/partile din contract pe care viitorul Concesionar intentioneaza sa le subcontracteze si datele de recunoastere ale subcontractantilor propusi.
   - Durata Contractului de concesiune: durata unui Contract de concesiune de lucrari publice sau a unui Contract de concesiune de servicii se stabileste astfel incat:
   - > sa se evite restrictionarea artificiala a accesului la competitie;
   - > sa se asigure un minimum de profit ca urmare a exploatarii intr-o perioada data;
   - > sa se asigure un nivel rezonabil al preturilor pentru prestatiile care vor fi efectuate pe durata contractului si ale caror costuri urmeaza sa fie suportate de utilizatorii finali.
   - Forta Majora: Contractul ar trebui sa includa prevederi care sa detalieze care vor fi consecintele daca apar evenimente neprevazute care intarzie sau impiedica realizarea obiectivelor proiectului. Desi forta majora nu este expres definita in cuprinsul legislatiei romanesti, aceste prevederi sunt deosebit de importante pentru obtinerea unei finantari private pentru proiect.
   - Asigurari: desi nici aceasta nu este o prevedere obligatorie in legislatia romaneasca, Contractul de concesiune ar trebui sa contina o prevedere expresa conform careia Concesionarul va obtine si mentine asigurari. Fara asigurari, proiectul nu va putea beneficia de sustinere financiara. Autoritatea contractanta ar trebui sa fie constienta ca anumite evenimente ar putea fi neasigurabile. Pentru aceste evenimente, Guvernul nu poate emite garantii speciale In final, Contractul de concesiune ar trebui sa declare ca orice drepturi aferente politelor de asigurare ar trebui executate numai in beneficiul proiectului.
   - Incetare: Contractul de concesiune ar trebui sa prevada cazurile de incetare, dupa cum urmeaza:
   - > la expirarea duratei Concesiunii;
   - > unilateral de catre Autoritatea contractanta, in cazul unor incalcari grave de catre Concesionar a obligatiilor sale stabilite prin contract, cu plata unor daune interese;
   - > unilateral de catre Concesionar, in cazul unor incalcari grave de catre Autoritatea contractanta a obligatiilor sale stabilite prin contract, cu plata unor daune interese
   - > unilateral de catre Autoritatea contractanta, in cazul in care interesul national sau local determina incetarea contractului, cu eventuala plata a unor daune interese;
   - > prin renuntare de catre Concesionar, fara plata de daune interese, in cazul in care Concesionarul nu poate continua executarea contractului pentru cauza de forta majora sau caz fortuit.
   - Solutionarea litigiilor: se pot utiliza in general proceduri standard de solutionare a litigiilor rezultate in urma aplicarii prevederilor contractuale prin conciliere, arbitraj sau in instanta.
    Sectiunea 2.3.6 Momentul punerii la dispozitia Ofertantilor a Documentatiei de atribuire
    Momentul la care Documentatia de atribuire este pusa la dispozitia Ofertantilor depinde de procedura de atribuire aleasa. Se recomanda insa ca, indiferent de procedura de atribuire aleasa pentru atribuirea unui Contract de concesiune, sa se puna la dispozitia operatorilor economici interesati in a depune Candidatura/Oferta cat mai multe informatii relevante despre proiect inca din perioada initierii acestuia.
    Ca regula generala, Documentatia de atribuire trebuie finalizata si aprobata inainte de publicarea Anuntului de participare, dar poate fi pusa la dispozitia Ofertantilor selectati numai dupa finalizarea etapei de pre-calificare, cu exceptia procedurii de Licitatie deschisa care se desfasoara intr-o singura etapa si toate documentele sunt furnizate Ofertantilor inca de la inceput.
    In cazul procedurilor de Dialog competitiv si Negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare, Documentatia de atribuire va include si Documentatia descriptiva. In mod specific, in cazul procedurii de Dialog competitiv, dupa epuizarea rundelor de dialog, Documentatia descriptiva se detaliaza si i se aduc imbunatatiri, rezultand un caiet de sarcini complet care trebuie finalizat si aprobat inainte de depunerea Ofertelor finale, impreuna cu noul model de contract, daca este cazul.
    Legislatia europeana si cea romaneasca prevad in detaliu modalitatea in care se deruleaza procedurile specifice atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii. In cuprinsul Capitolului 2.5 oferim o prezentare sumara a acestora. Se recomanda consultarea legislatiei relevante ori de cate ori se intentioneaza demararea unei proceduri de atribuire a unui Contract de concesiune.
    Capitolul 2.4 Anuntul de participare
    Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura transparenta atribuirii Contractelor de concesiune prin publicarea, in conformitate cu prevederile legale, a Anuntului de participare. Autoritatea contractanta, cu participarea efectiva a CCS, elaboreaza si transmite spre publicare Anuntul de participare.
    Anuntul de participare se va publica in SEAP, iar daca valoarea estimata a Contractului de concesiune de lucrari depaseste (excluzand TVA) echivalentul in RON al sumei de 5.000.000 euro anuntul se va publica si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ("JOUE"). Un Contract de concesiune de lucrari depaseste de cele mai multe ori acest prag.
    Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, publicarea anunturilor in Monitorul Oficial al Romaniei este facultativa.
    Sectiunea 2.4.1 Continutul Anuntului de participare
    Legislatie relevanta
   - Regulamentul UE nr. 1564/2005 contine elemente de baza pe care anuntul de participare publicat in JOUE trebuie sa le respecte.
    Daca publicarea Anuntului de participare in JOUE nu este obligatorie, atunci anuntul trebuie sa respecte continutul minim prevazut in Anexa nr. 2 la HG nr. 71/2007 in functie de procedura de atribuire aleasa.
    Principalele aspecte pe care Anuntul de participare (ce se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, in conformitate cu prevederile art. 24 din HG 71/2007) trebuie sa le contina sunt urmatoarele:
   - datele de contact ale Autoritatii contractante;
   - locul executiei lucrarilor sau prestarii serviciilor;
   - obiectul Concesiunii, natura si dimensiunile lucrarilor/prestarilor;
   - termenul de finalizare sau durata contractului;
   - termenul de depunere a Ofertelor si alte detalii legate de depunerea acestora;
   - data si locul deschiderii Ofertelor;
   - criterii de calificare si selectie;
   - criteriul de atribuire si ponderea factorilor de evaluare;
   - data trimiterii spre publicare a Anuntului de participare;
   - denumirea si adresa organismului competent in rezolvarea contestatiilor;
   - posibilitatea depunerii unor Oferte alternative. In cazul in care acest lucru nu se mentioneaza in Anuntul de participare sau in Fisa de date a concesiunii, Autoritatea contractanta nu are dreptul de a lua in calcul Ofertele alternative.
    Intrucat o mare parte a continutului Anuntului de participare se suprapune peste continutul Fisei de date a concesiunii, aceasta din urma se va folosi pentru ca Anuntul sa fie intocmit relativ usor.
    Sectiunea 2.4.2 Transmiterea Anuntului de participare spre publicare in SEAP
    Autoritatea contractanta are obligatia de a trimite Anuntul de participare spre publicare prin mijloace electronice in SEAP, conform modelului disponibil pe site-ul www.e-licitatie.ro.
    Sectiunea 2.4.3 Verificarea Anuntului de participare de catre ANRMAP
    Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) verifica anuntul transmis de catre Autoritatea contractanta in vederea publicarii in SEAP.
    Acest lucru este obligatoriu numai atunci cand valoarea estimata a Contractului de concesiune de servicii depaseste 100.000 euro sau valoarea Contractului de concesiune de lucrari publice depaseste 750.000 euro. In practica, proiectele de concesiune depasesc intotdeauna aceste valori.
    In termen de doua zile lucratoare de la data primirii anuntului in SEAP, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are obligatia:
   - fie sa emita catre operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anuntul respectiv, in cazul in care in urma verificarii nu se constata erori/omisiuni de completare;
    Aceste erori reprezinta acele informatii/cerinte din anuntul transmis spre publicare care sunt neconforme cu realitatea sau care conduc la incalcari ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice si ale principiilor care stau la baza atribuirii Contractului de concesiune. Nedetectarea acestor erori in procesul de verificare nu afecteaza dreptul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice de a sanctiona, pe parcursul activitatii de supraveghere, faptele prevazute la art. 293 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
   - fie sa respinga publicarea Anuntului, in cazul in care se constata erori/omisiuni de completare, informand totodata Autoritatea contractanta asupra acestei decizii, precum si asupra modului in care erorile/omisiunile pot fi remediate.
    Daca ANRMAP emite acceptul de publicare pentru un Anunt de participare, operatorul SEAP are obligatia:
   a) de a transmite Anuntul spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in cel mult o zi lucratoare de la primirea acceptului de publicare, in cazul in care, in conformitate cu prevederile legale, este prevazuta o obligatie in acest sens; operatorul SEAP are obligatia de a asigura inregistrarea in sistemul electronic a datei la care a fost transmis Anuntul spre publicare, ca proba privind momentul transmiterii;
   b) de a publica Anuntul in SEAP in cel mult doua zile lucratoare de la primirea acceptului de publicare.
    Formularul Anuntului de participare publicat de SEAP nu trebuie sa includa nici un fel de informatii in plus fata de cele publicate de JOUE.
    In cazul in care, din motive de natura tehnica, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui Anunt de participare spre publicare la JOUE, Autoritatii contractante ii revine responsabilitatea transmiterii anuntului spre publicare la JOUE prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligatia de a instiinta Autoritatea contractanta cu privire la aparitia unei astfel de situatii in termenul prevazut de lege.
    Paragraful 2.4.3.1 Notificarea UCVAP
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 30/2006
   - HG. 942/2006
    In momentul transmiterii spre publicare a Anuntului de participare, Autoritatea contractanta are obligatia de a notifica UCVAP in cazul in care proiectul depaseste valorile mentionate in cadrul Sectiunii 2.4.3.
    La nivel international, valoarea estimata a unui Contract de concesiune de lucrari publice se calculeaza pornind de la investitia necesara, adesea denumita "CAPEX" (cheltuieli de capital) care reprezinta costul total pe care Concesionarul va trebui sa il suporte pentru a construi sau renova infrastructura ce face obiectul contractului, la care se adauga cheltuielile de operare si intretinere care sunt, de regula, acoperite din veniturile rezultate din operare. In cazul Contractelor de concesiune de servicii, valoarea estimata are la baza pretul care se preconizeaza ca va fi dispus sa il achite un potential Concesionar in schimbul dreptului de a exploata serviciile respective. Acest pret se bazeaza pe estimarea costurilor si veniturile rezultate din exploatare.
    Notificarea catre UCVAP va include Anuntul de participare in forma transmisa pentru publicare impreuna cu Fisa de prezentare intocmita conform modelului din Ordinul ministrului finantelor publice 2181/2007. Aceasta se va trimite la sediul UCVAP prin posta, cu confirmare de primire, prin fax, mijloace electronice sau orice combinatie a metodelor mentionate mai sus. UCVAP este organul de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice care exercita functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intra sub incidenta legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii. Verificarea priveste etapele procesului de atribuire a Contractului de concesiune, dupa publicarea Anuntului de participare pana la atribuirea si semnarea contractului. Obiectivul functiei de verificare a Concesiunilor este de a contribui la asigurarea conformitatii cu legislatia din domeniu a procedurilor derulate in vederea atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii si a documentelor intocmite in cadrul acestor proceduri. In vederea indeplinirii atributiilor specifice, UCVAP desemneaza observatori care participa si verifica etapele procesului de atribuire a contractelor. In cazul in care nu are loc semnarea contractului, activitatea de verificare inceteaza la data expirarii termenului legal de contestare a comunicarii rezultatului procedurii de atribuire.
    Atributiile Ministerului Finantelor Publice in vederea indeplinirii functiei de verificare sunt urmatoarele:
   a) urmarirea derularii procedurilor in legatura cu procesul de atribuire a contractelor prevazute la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 30/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
   b) analiza documentatiei intocmite de Autoritatea contractanta in scopul atribuirii contractelor prevazute la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 30/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
   c) elaborarea de rapoarte de activitate pentru fiecare procedura de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii, care a fost supusa verificarii de catre observatorii desemnati;
   d) emiterea de avize cu caracter consultativ in situatia in care se constata neconcordante in aplicarea legislatiei in domeniul concesiunilor.
    In situatia in care se constata neconcordante in aplicarea legislatiei, observatorii emit note intermediare pe care le transmit Autoritatii contractante. Nota intermediara contine si recomandarile observatorilor desemnati pentru corectarea abaterilor. Aceasta nota se inregistreaza de catre Autoritatea contractanta si se ataseaza Raportului de activitate elaborat de catre observatorii desemnati pentru fiecare procedura de atribuire care a fost supusa verificarii.
    In cazul in care neconcordantele constatate nu sunt remediate de catre Autoritatea contractanta in urma notelor intermediare, UCVAP emite un aviz consultativ. Inainte de emiterea acestuia, structurile specializate din cadrul Ministerului Finantelor Publice au dreptul de a consulta ANRMAP. Din punct de vedere operational, UCVAP functioneaza independent de ANRMAP si de Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor.
    Avizul consultativ se trimite la Autoritatea contractanta in maxim 3 zile lucratoare de la finalizarea activitatii de verificare. Acesta se trimite de asemenea catre ANRMAP. In cazul proiectelor cofinantate din fonduri europene, avizele consultative se transmit de asemenea Autoritatii de management competente. Avizul consultativ se transmite, dupa caz, si organului ierarhic superior al Autoritatii contractante.
    In baza notelor intermediare emise de observatori si a avizului consultativ emis de UCVAP, Autoritatea contractanta poate decide:
   a) modificarea, incetarea, revocarea sau anularea actelor emise in legatura cu procedura verificata;
   b) continuarea procedurii de atribuire.
    Responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procedurii de atribuire revine in totalitate Autoritatii contractante. Autoritatea contractanta ar trebui sa informeze imediat ANRMAP si UCVAP in legatura cu orice decizii luate in legatura cu derularea procedurii de atribuire.
    Termene limita relevante pentru publicarea Anuntului de participare
   - Verificarea anuntului de catre ANRMAP – 2 zile lucratoare.
   - Transmiterea spre publicare in JOUE – o zi lucratoare de la primirea aprobarii de publicare de la ANRMAP.
   - Transmiterea spre publicare in SEAP – maxim 2 zile lucratoare de la primirea aprobarii de publicare de la ANRMAP; totusi, nu inainte de publicarea in JOUE.
    Publicarea in SEAP – cu cel putin 52 de zile inaintea termenului limita pentru prezentarea Ofertelor/Candidaturilor, indiferent de procedura de atribuire aleasa. In cazul in care este necesara si publicarea Anuntului de participare in JOUE, termenul se reduce cu 7 zile pana la 45 de zile.
   - Notificarea Autoritatii contractante de catre SEAP in legatura cu incapacitatea de a transmite Anuntul de participare la JOUE – o zi lucratoare din ziua in care Anuntul de participare ar fi trebuit trimis la JOUE.
   - Notificarea UCVAP – la data transmiterii Anuntului de participare spre publicare in SEAP.
   - Termenele limita mentionate mai sus ar trebui calculate fara a lua in calcul ziua in care termenul incepe si ziua in care acesta se incheie. Termenul va incepe la prima ora a primei zile si se va incheia la expirarea ultimei ore a ultimei zile a perioadei.
    Capitolul 2.5 Proceduri de atribuire folosite in cazul Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii
    Procedurile de atribuire folosite in cazul Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii atat in practica internationala (in conformitate cu acquis-ul comunitar) cat si Romania (in conformitate cu legislatia in vigoare) sunt:
   1. Licitatia deschisa
   2. Licitatia restransa
   3. Dialogul competitiv si
   4. Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.
    In Capitolul 2.2 s-a explicat modalitatea conform careia se alege cea mai adecvata procedura de atribuire. In cele ce urmeaza, sunt detaliate aceste proceduri.
    Autoritatea contractanta va aplica procedura de Licitatie restransa sau de Licitatie deschisa atunci cand poate defini clar specificatiile tehnice capabile sa-i satisfaca necesitatile si exigentele si poate stabili cu precizie montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului. In cazul in care aceste conditii nu pot fi indeplinite, Autoritatea contractanta va aplica procedura de Dialog competitiv. Prin exceptie, Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare numai atunci cand, in urma aplicarii procedurii de Licitatie deschisa, Licitatie restransa sau Dialog competitiv, nu au fost depuse Oferte sau niciuna dintre Ofertele depuse nu a fost considerata admisibila.
    Sectiunea 2.5.1 Licitatia deschisa
    Legislatia relevanta
   - Capitolul III Sectiunea 2 din OUG nr. 34/2006
   - Capitolul IV Sectiunea 1 din HG nr. 925/2006
    Licitatia deschisa implica un numar nelimitat de Ofertanti si se desfasoara intr-o singura etapa. Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea Documentatiei de atribuire de catre orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul Documentatiei de atribuire. In situatia in care atasarea Documentatiei de atribuire in SEAP nu este posibila din motive tehnice, Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitia oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens a unui exemplar din Documentatia de atribuire, pe suport hartie ori pe suport magnetic, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 4 zile de la primirea solicitarii.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in Anuntul de participare daca Documentatia de atribuire urmeaza sa fie obtinuta:
   a) prin accesarea directa, nerestrictionata si deplina a unui fisier electronic, care va fi disponibil in SEAP; sau
   b) pe suport de hartie ori pe suport magnetic, in urma unei solicitari a fiecarui operator economic interesat, prin oricare dintre urmatoarele modalitati: prin posta; prin fax; prin mijloace electronice; prin orice combinatie a acestor modalitati sau prin telefon, in acest din urma caz operatorul economic avand obligatia de a confirma solicitarea de participare in scris, cat mai curand posibil;
    In situatia exceptionala prevazuta la alin. b), Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea gratuita a Documentatiei de atribuire pentru orice operator economic care o ridica direct de la sediul Autoritatii contractante sau de la alta adresa indicata de acesta. In cazul in care documentatia este transmisa prin posta, Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita operatorilor economici care vor sa beneficieze de aceasta facilitate o plata care nu trebuie sa depaseasca insa costul aferent transmiterii documentatiei respective.
    Dupa depunerea Ofertelor, Autoritatea contractanta le va evalua si va declara Oferta castigatoare numai dintre Ofertele admisibile si numai pe baza criteriului de atribuire precizat in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire.
    Dupa desemnarea Ofertantului castigator nu exista nici o posibilitate de negociere a Contractului de concesiune, ci doar revizuirea acestuia in functie de propunerile facute de Ofertantul castigator in cadrul procedurii de atribuire si acceptate de catre Autoritatea contractanta, fara a se modifica conditiile de baza ale Documentatiei de atribuire si ale Ofertei. Nu exista restrictii in ceea ce priveste numarul minim al operatorilor economici care ar putea participa la procedura de Licitatie deschisa. In cazul in care doar un singur operator economic depune o Oferta admisibila, Autoritatea contractanta poate trece la evaluarea acesteia si o poate declara castigatoare cu conditia ca Oferta respectiva sa fie admisibila, in sensul ca indeplineste conditiile prevazute la art. 32, alin. (2) din HG nr. 71/2007 si sa reprezinta raspunsul pietei la exigentele Autoritatii contractante.
    Aceasta procedura este adesea utilizata pentru atribuirea contractelor de achizitie de lucrari, la nivel international fiind doar rareori utilizata pentru atribuirea Contractelor de concesiune avand in vedere complexitatea acestora.
    Figura 5: Etapele principale ale Licitatiei deschise
    
+---------------------------------------------------------------+
|Transmiterea Anuntului de participare spre publicare catre SEAP|
+-------------------------------+-------------------------------+
                                V
+---------------------------------------------------------------+
|     Emiterea raspunsurilor la solicitarile de clarificari     |
+-------------------------------+-------------------------------+
                                V
+---------------------------------------------------------------+
|               Depunerea si deschiderea Ofertelor              |
+-------------------------------+-------------------------------+
                                V
+---------------------------------------------------------------+
|                   Evaluarea Ofertelor depuse                  |
+-------------------------------+-------------------------------+
                                V
+---------------------------------------------------------------+
|               Desemnarea Ofertantului castigator              |
+-------------------------------+-------------------------------+
                                V
+---------------------------------------------------------------+
|   Incheierea contractului cu Ofertantul declarat castigator   |
+---------------------------------------------------------------+

    Paragraful 2.5.1.1 Emiterea raspunsurilor la solicitarile de clarificari si depunerea Ofertelor
    Incepand cu data publicarii Anuntului de participare in SEAP, operatorilor economici interesati trebuie sa li se puna la dispozitie cel putin 52 de zile calendaristice – sau 45 de zile in cazul in care Anuntul este trimis in format electronic spre publicare in JOUE – pentru a-si pregati Oferta. Orice operator economic interesat poate obtine Documentatia de atribuire si poate depune o Oferta. Documentatia de atribuire poate contine criterii de calificare pe care orice operator economic care va depune Oferta va trebui sa le indeplineasca. In timpul pregatirii Ofertelor, operatorii economici pot transmite in scris
    Autoritatii contractante solicitari de clarificari. In practica, aceste solicitari se refera, de regula, la aspecte ale Documentatiei de atribuire care nu sunt suficient de clare pentru acesta, la aspecte procedurale sau la informatii suplimentare in legatura cu proiectul. Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari din partea operatorului economic. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsurile – insotite de intrebarile aferente – catre toti operatorii economici care au obtinut, in conditiile legii, Documentatia de atribuire, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective.
    In cazul in care Documentatia de atribuire a fost pusa la dispozitia operatorilor economici prin asigurarea accesului direct si nerestrictionat la fisierul electronic disponibil in SEAP, Autoritatea contractanta are obligatia, respectand prevederile art. 78 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, de a face cunoscute clarificarile sau eventualele modificari in legatura cu Documentatia de atribuire, prin crearea unui nou fisier electronic la care se va asigura accesul direct si nerestrictionat, in mod similar cu accesul la fisierul initial.
    Fara a aduce atingere prevederilor invocate mai sus, in masura in care clarificarile sunt solicitate in timp util, raspunsul Autoritatii contractante la aceste solicitari trebuie sa fie transmis nu mai tarziu de 6 zile inainte de data limita stabilita pentru depunerea Ofertelor. In cazul in care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare in timp util, punand astfel Autoritatea contractanta in imposibilitatea de a respecta termenele legale, aceasta din urma are, totusi, obligatia de a raspunde la solicitarea de clarificare in masura in care perioada necesara pentru elaborarea si transmiterea raspunsului face posibila primirea acestuia de catre operatorii economici inainte de data limita de depunere a Ofertelor.
    In multe cazuri, Ofertantilor li se da posibilitatea sa acceseze informatii mai detaliate despre proiect in format electronic, intr-o camera de date, si sa viziteze locatia. Autoritatea contractanta are obligatia sa defineasca proceduri transparente pentru accesul in camera de date si vizitele la locatia proiectului pentru a asigura nediscriminarea si tratamentul egal intre competitori.
    De asemenea, Autoritatea contractanta are obligatia de a prelungi perioada pentru elaborarea Ofertelor in cazul in care acestea nu pot fi elaborate decat dupa vizitarea amplasamentelor sau dupa consultarea la fata locului a unor documente-anexa la Documentatia de atribuire, precum si in cazul in care Autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite Documentatia de atribuire sau raspunsul la solicitarea de clarificari in termenele limita stabilite de OUG 34/2006, desi a primit in timp util o solicitare in acest sens. Intr-o astfel de situatie, data limita de depunere a Ofertelor se decaleaza cu o perioada suficienta, astfel incat orice operator economic interesat sa dispuna de un timp rezonabil necesar pentru obtinerea informatiilor complete si relevante pentru elaborarea Ofertei.
    Paragraful 2.5.1.2 Analizarea si evaluarea Ofertelor si desemnarea Ofertantului castigator
    Evaluarea Ofertelor are doua scopuri: verificarea indeplinirii criteriilor de calificare de catre Ofertanti in cazul in care acestea au fost solicitate prin Documentatia de atribuire si aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevazut in Documentatia de atribuire, si stabilirea Ofertei castigatoare dintre Ofertele declarate admisibile. Criteriile specificate in Documentatia de atribuire trebuie folosite intocmai si nu pot fi modificate pe parcursul derularii procedurii. Factorii de evaluare specifici criteriului de atribuire vor fi structurati astfel incat sa se selecteze cea mai avantajoasa Oferta din punct de vedere economic si nu pot fi modificate pe parcursul derularii procedurii. Pretul poate avea o pondere importanta printre factorii de evaluare in determinarea Ofertantului castigator in cazul Licitatiei deschise. Ofertantul care a depus o Oferta admisibila si a intrunit cel mai mare punctaj in conformitate cu factorii de evaluare specifici criteriului de atribuire va fi declarat castigator.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide Ofertele la data, ora si locul indicate in Anuntul de participare.
    Orice Ofertant are dreptul de a participa la deschiderea Ofertelor.
    In cadrul sedintei de deschidere nu este permisa respingerea niciunei Oferte, cu exceptia celor care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
   a) au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in Anuntul de participare;
   b) nu sunt insotite de Garantia de participare astfel cum a fost solicitata in Documentatia de atribuire.
    Sedinta de deschidere se finalizeaza printr-un proces-verbal, semnat de membrii Comisiei de evaluare, de expertii cooptati si de reprezentantii operatorilor economici, in care se consemneaza modul de desfasurare a sedintei respective, aspectele formale constatate la deschiderea Ofertelor, elementele principale ale fiecarei Oferte.
    Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanti la procedura de atribuire, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta de deschidere.
    Orice decizie cu privire la evaluarea Ofertelor se adopta de catre Comisia de evaluare in cadrul unor sedinte ulterioare sedintei de deschidere a Ofertelor.
    In cazul in care, in cadrul Documentatiei de atribuire, a fost prevazuta obligatia indeplinirii unor criterii de calificare, Comisia de evaluare are obligatia verificarii modului de indeplinire a acestora de catre fiecare Ofertant in parte.
    Comisia de evaluare are obligatia de a analiza si de a verifica fiecare Oferta atat din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica.
    Propunerea tehnica trebuie sa corespunda cerintelor minime prevazute in Caietul de sarcini.
    Pe parcursul analizarii si verificarii documentelor prezentate de Ofertanti, Comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricand clarificari sau completari ale documentelor prezentate de acestia pentru demonstrarea indeplinirii criteriilor de calificare sau pentru demonstrarea conformitatii Ofertei cu cerintele solicitate.
    Oferta este considerata admisibila daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute mai sus, in cadrul sedintei de deschidere a Ofertelor;
   b) a fost depusa de un Ofertant care indeplineste cerintele minime de calificare;
   c) indeplineste cerintele Caietului de sarcini;
   d) nu contine propuneri dezavantajoase pentru Autoritatea contractanta, referitoare la clauzele contractuale;
   e) propunerea financiara este realista si nu implica din partea Autoritatii contractante o contributie de natura sa produca o distribuire majoritara a riscului de exploatare catre ea insasi.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili Oferta castigatoare dintre Ofertele admisibile, in conformitate cu prevederile art. 200 din OUG 34/2006.
    Raportul procedurii de atribuire se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare, conform atributiilor legale ce ii revin.
    Activitatea Comisiei de evaluare inceteaza dupa elaborarea raportului procedurii de atribuire.
    Paragraful 2.5.1.3 Incheierea contractului
    Autoritatea contractanta are obligatia de a finaliza procedura de atribuire, prin incheierea Contractului de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii. Autoritatea contractanta are obligatia de a comunica tuturor Ofertantilor rezultatul aplicarii procedurii. Comunicarea catre Ofertantul declarat castigator trebuie sa contina si invitatia pentru semnarea contractului. Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia Contractul de concesiune numai dupa implinirea termenelor de:
   a) 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a Contractului de concesiune este mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006;
   b) 6 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica/acordului-cadru, este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.
    Contractul de concesiune incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute mai sus este lovit de nulitate.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia Contractul de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii cu Ofertantul a carui Oferta a fost declarata castigatoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva Oferta.
    In cazul in care Autoritatea contractanta nu poate incheia Contractul cu Ofertantul a carui Oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, datorita faptului ca Ofertantul in cauza se afla intr-o situatie de forta majora sau in imposibilitatea de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul sa declare castigatoare Oferta clasata pe locul doi, in conditiile in care aceasta exista si este admisibila. In caz contrar, se anuleaza aplicarea procedurii pentru atribuirea Contractului de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii.
    In cadrul procedurii de Licitatie deschisa nu exista posibilitatea negocierii termenilor contractului propus de Autoritatea contractanta si care face parte integranta din Documentatia de atribuire. Cu toate acestea, Ofertantilor li se poate da dreptul de a propune modificari referitoare la unele clauze contractuale specifice prin intermediul Ofertelor depuse, cu conditia ca acestea sa nu fie dintre acelea care nu au fost mentionate ca obligatorii in cadrul Documentatiei de atribuire. Ramane la latitudinea Autoritatii contractante evaluarea propunerilor depuse de Ofertanti in limita respectarii principiilor care guverneaza atribuirea contractelor de achizitie publica si concesiune.
    Un Ofertant poate fi exclus dintr-o procedura de Licitatie deschisa daca propunerea sa de contract contine clauze leonine pentru Autoritatea contractanta, adica clauze ce i-ar prejudicia acesteia interesele in mod nerezonabil.
    Sectiunea 2.5.2 Licitatia restransa
    Legislatia relevanta
   - Capitolul III Sectiunea 3 din OUG nr. 34/2006
   - Capitolul IV Sectiunea 2 din HG nr. 925/2006
    Procedura de Licitatie restransa se desfasoara, de regula, in doua etape:
   a) etapa de selectare a Candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie;
   b) etapa de evaluare a Ofertelor depuse de Candidatii selectati, prin aplicarea criteriului de atribuire.
    Paragraful 2.5.2.1 Emiterea raspunsurilor la solicitarile de clarificari si etapa de selectie a Candidatilor
    Licitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui Anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de Candidaturi.
    Incepand cu data publicarii Anuntului de participare in SEAP, operatorilor economici interesati trebuie sa li se puna la dispozitie cel putin 52 de zile calendaristice – sau 45 de zile in cazul in care Anuntul este trimis in format electronic spre publicare in JOUE – pentru a-si pregati Candidatura.
    Orice Candidat selectat are dreptul de a solicita clarificari privind Documentatia de atribuire. Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari din partea operatorului economic. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsurile – insotite de intrebarile aferente – catre toti Candidatii selectati, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective.
    In masura in care clarificarile sunt solicitate in timp util, raspunsul Autoritatii contractante la aceste solicitari trebuie sa fie transmis nu mai tarziu de 6 zile inainte de data limita stabilita pentru depunerea Ofertelor. In cazul in care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare in timp util, punand astfel Autoritatea contractanta in imposibilitate de a respecta termenele legale, aceasta din urma are, totusi, obligatia de a raspunde la solicitarea de clarificare in masura in care perioada necesara pentru elaborarea si transmiterea raspunsului face posibila primirea acestuia de catre operatorii economici inainte de data limita de depunere a Ofertelor.
    De asemenea, Autoritatea contractanta are obligatia de a prelungi perioada pentru elaborarea Ofertelor in cazul in care acestea nu pot fi elaborate decat dupa vizitarea amplasamentelor sau dupa consultarea la fata locului a unor documente-anexa la Documentatia de atribuire, precum si in cazul in care Autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite Documentatia de atribuire sau raspunsul la solicitarea de clarificari in termenele limita stabilite de OUG nr. 34/2006 desi a primit in timp util o solicitare in acest sens. Intr-o astfel de situatie, data limita de depunere a Ofertelor se decaleaza cu o perioada suficienta, astfel incat orice operator economic interesat sa dispuna de un timp rezonabil necesar pentru obtinerea informatiilor complete si relevante pentru elaborarea Ofertei.
    Orice operator economic are dreptul de a-si depune Candidatura pentru prima etapa a procedurii de Licitatie restransa, dar Autoritatea contractanta are dreptul de a limita numarul Candidatilor care vor fi selectati pentru a depune Oferte, cu conditia sa existe un numar suficient de Candidati disponibili. Atunci cand selecteaza Candidatii, Autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de selectie prevazute in Anuntul de participare. Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in Anuntul de participare criteriile de selectie si regulile aplicabile, numarul minim al Candidatilor pe care intentioneaza sa-i selecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora. Numarul minim al Candidatilor, indicat in Anuntul de participare trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala si, in orice situatie, nu poate fi mai mic de 5.
    In cazul in care Autoritatea contractanta urmareste limitarea numarului Candidatilor pre-selectati, selectia se realizeaza prin acordarea pentru fiecare Candidat in parte a unui punctaj care trebuie sa reflecte capacitatea acestuia de a indeplini contractul ce urmeaza sa fie atribuit. Autoritatea contractanta are obligatia sa precizeze in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza caruia se va realiza clasarea Candidatilor, precum si numarul maxim al Candidatilor ce urmeaza a fi pre-selectati.
    In cazul in care numarul Candidatilor care indeplinesc criteriile de selectie este mai mic decat numarul minim indicat in Anuntul de participare, Autoritatea contractanta are dreptul:
   a) fie de a anula procedura de Licitatie restransa;
   b) fie de a continua procedura de Licitatie restransa numai cu acel/acei Candidat/Candidati care indeplineste/indeplinesc criteriile solicitate.
    In cazul in care numarul Candidatilor selectati conform prevederilor este mai mic decat numarul minim prevazut in Anuntul de participare, fie datorita faptului ca nu au fost depuse suficiente Candidaturi, fie datorita faptului ca o parte dintre Candidati nu au indeplinit cerintele minime de calificare, Autoritatea contractanta are dreptul de a trece la etapa a doua a procedurii de atribuire in masura in care numarul de Candidati selectati este de cel putin 1.
    Dupa ce a finalizat selectarea Candidatilor, Comisia de evaluare are obligatia de a elabora un raport intermediar al primei etape a procedurii de atribuire, care se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a informa toti Candidatii in legatura cu rezultatul aplicarii primei etape a procedurii de Licitatie restransa, imediat dupa aprobarea raportului intermediar. Candidatilor respinsi in cadrul primei etape a procedurii de Licitatie restransa trebuie sa li se comunice si motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a Candidaturilor respective.
    Paragraful 2.5.2.2 Analizarea si evaluarea Ofertelor si desemnarea Ofertantului castigator
    Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite concomitent o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de Licitatie restransa tuturor Candidatilor selectati. Este interzisa invitarea la etapa a doua a Licitatiei restranse a unui operator economic care nu a depus Candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de selectie.
    Invitatia de participare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
   a) referinte privind Anuntul de participare publicat;
   b) data si ora limita stabilite pentru depunerea Ofertelor;
   c) adresa la care se transmit Ofertele;
   d) limba sau limbile in care trebuie elaborate Ofertele;
   e) adresa, data si ora deschiderii Ofertelor;
   f) daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili un numar suficient de zile intre data transmiterii invitatiei de participare si data depunerii Ofertelor de catre Candidatii pre-selectati, astfel incat acestia sa beneficieze de o perioada adecvata si suficienta de timp pentru elaborarea Ofertelor.
    Candidatii selectati nu au dreptul de a se asocia in scopul depunerii unei Oferte comune, iar Autoritatea contractanta nu are dreptul de a accepta o astfel de Oferta.
    Etapa a doua a Licitatiei restranse se deruleaza similar cu Licitatie deschisa, astfel:
   - Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide Ofertele la data, ora si locul indicate in invitatiile de participare transmise Candidatilor selectati dupa prima etapa a procedurii,
   - orice Ofertant are dreptul de a participa la deschiderea Ofertelor,
   - in cadrul sedintei de deschidere nu este permisa respingerea niciunei Oferte, cu exceptia celor care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
   a) au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in Anuntul de participare;
   b) nu sunt insotite de Garantia de participare astfel cum a fost solicitata in Documentatia de atribuire.
   - sedinta de deschidere se finalizeaza printr-un proces-verbal semnat de membrii Comisiei de evaluare, de expertii cooptati si de reprezentantii operatorilor economici, in care se consemneaza modul de desfasurare a sedintei respective, aspectele formale constatate la deschiderea Ofertelor, elementele principale ale fiecarei Oferte. Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanti la cea de-a doua etapa a procedurii, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta de deschidere.
    Orice decizie cu privire la evaluarea Ofertelor se adopta de catre Comisia de evaluare in cadrul unor sedinte ulterioare sedintei de deschidere a Ofertelor.
    Comisia de evaluare are obligatia de a analiza si de a verifica fiecare Oferta atat din punct de vedere al elementelor tehnice propuse cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica.
    Este important de precizat ca toate criteriile folosite pe parcursul procedurii de atribuire (atat cele de calificare cat si cele de atribuire) sa fie transparente. Criteriile si ponderile acestora trebuie indicate in mod clar si fara echivoc in cadrul Documentatiei de atribuire si nu mai pot fi schimbate pe toata perioada derularii procedurii.
    Propunerea tehnica trebuie sa corespunda cerintelor minime prevazute in Caietul de sarcini.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili care sunt clarificarile necesare pentru evaluarea fiecarei Oferte, precum si perioada de timp acordata pentru transmiterea clarificarilor. Comunicarea transmisa in acest sens catre Ofertant trebuie sa fie clara, precisa si sa defineasca in mod explicit si suficient de detaliat in ce consta solicitarea Comisiei de evaluare.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili Oferta castigatoare dintre Ofertele admisibile, in conformitate cu prevederile art. 200 din OUG nr. 34/2006.
    Oferta este considerata admisibila daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute mai sus, in cadrul sedintei de deschidere a Ofertelor;
   b) a fost depusa de un Ofertant care indeplineste cerintele minime de calificare;
   c) indeplineste cerintele Caietului de sarcini;
   d) nu contine propuneri dezavantajoase pentru Autoritatea contractanta, referitoare la clauzele contractuale;
   e) propunerea financiara este realista si nu implica din partea Autoritatii contractante o contributie de natura sa produca o distribuire majoritara a riscului de exploatare catre ea insasi.
    Raportul procedurii de atribuire se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare, conform atributiilor legale ce ii revin.
    Activitatea Comisiei de evaluare se incheie dupa elaborarea raportului procedurii de atribuire.
    Procedura de atribuire se finalizeaza la momentul incheierii Contractului de concesiune.
    Paragraful 2.5.2.3 Incheierea contractului
    Autoritatea contractanta are obligatia de a finaliza procedura de atribuire, prin incheierea Contractului de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii. Autoritatea contractanta are obligatia de a comunica tuturor Ofertantilor rezultatul aplicarii procedurii. Comunicarea catre Ofertantul declarat castigator trebuie sa contina si invitatia pentru semnarea Contractului. Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia Contractul de concesiune numai dupa implinirea termenelor de:
   a) 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a Contractului de concesiune este mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006;
   b) 6 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica/acordului-cadru, este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.
    Contractul de concesiune incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute mai sus este lovit de nulitate.
    Sectiunea 2.5.3 Dialogul competitiv
    Legislatia relevanta
   - Capitolul III Sectiunea 4 din OUG nr. 34/2006
   - Capitolul IV Sectiunea 3 din HG nr. 925/2006


    Figura 6: Principalele faze ale procedurii de Dialog competitiv:


   


    Dialogul competitiv este o procedura de atribuire relativ noua, care a fost introdusa de Comisia Europeana (CE) in anul 2004. Astfel, s-a intentionat limitarea utilizarii procedurilor negociate in tranzactiile complexe cum ar fi atribuirea Contractelor de concesiune, doar in situatii exceptionale. CE considera ca Autoritatile contractante din statele membre UE au obligatia de a utiliza aceasta procedura pentru atribuirea unor contracte de o complexitate deosebita, iar aplicarea procedurii de Licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea Contractului de concesiune in cauza. La momentul redactarii prezentului Ghid, Dialogul competitiv este o procedura relativ noua si astfel experienta in derularea acestei proceduri este inca destul de limitata in Romania. Cu toate acestea, procedura a fost deja folosita cu succes in anumite tari ale UE.
    Procedura de Dialog competitiv se desfasoara in trei etape:
   a) etapa de preselectie a Candidatilor;
   b) etapa de dialog cu Candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor Autoritatii contractante si in baza careia/carora Candidatii vor elabora si vor depune Oferta finala;
   c) etapa de evaluare a Ofertelor finale depuse.
    Procedura se aplica in special de catre Autoritatile contractante care nu sunt, in mod obiectiv, in masura sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa le satisfaca necesitatile si exigentele; si/sau sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
    Intr-o prima faza, Autoritatea contractanta poate limita numarul participantilor care si-au depus Candidatura folosind o procedura de pre-calificare. Autoritatea contractanta are obligatia sa precizeze in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza caruia se va realiza clasarea Candidatilor, precum si numarul maxim al Candidatilor ce urmeaza a fi pre-selectati. Dupa etapa de pre-calificare, Candidatii selectati vor primi Documentatia descriptiva si proiectul de Contract propus de Autoritatea contractanta.
    Procedura de Dialog competitiv permite apoi Autoritatii contractante sa initieze consultari cu Ofertantii in scopul identificarii si definirii celor mai adecvate solutii tehnice, financiare si/sau juridice pentru a satisface nevoile si cerintele sale. Etapa de dialog se poate desfasura in runde succesive pentru a reduce numarul solutiilor propuse si a Ofertantilor implicati. Odata identificata solutia sau solutiile care pot conduce la indeplinirea obiectivului Autoritatii contractante, etapa de dialog se declara inchisa si se trece la etapa de ofertare finala pe baza Caietului de sarcini si a Contractului de concesiune in forma definitivata pe parcursul etapei de dialog.
    Dintre Ofertele considerate admisibile se va declara ca si castigatoare Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
    Etapele de urmat in cadrul procesului de atribuire sunt prezentate mai jos:
    Paragraful 2.5.3.1 Publicarea Anuntului de participare
    Incepand cu data publicarii Anuntului de participare in SEAP, operatorilor economici interesati trebuie sa li se puna la dispozitie cel putin 52 de zile calendaristice – sau 45 de zile in cazul in care anuntul este trimis in format electronic spre publicare in JOUE – pentru a-si depune Candidaturile.
    Paragraful 2.5.3.2 Etapa de pre-selectie a Candidatilor
    Orice operator economic are dreptul de a-si depune Candidatura pentru a participa la procedura de Dialog competitiv. Atunci cand preselecteaza Candidatii, Autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de selectie prevazute in Anuntul de participare. Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in Anuntul de participare criteriile de selectie si regulile aplicabile, numarul minim al Candidatilor pe care intentioneaza sa ii preselecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora. Numarul minim al Candidatilor indicat in Anuntul de participare trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala si, in orice situatie, nu poate fi mai mic de 3. In general se recomanda sa nu se selecteze un numar prea mare de Candidati pentru a nu face imposibila misiunea Autoritatii contractante in perioada de dialog (in practica internationala se recomanda sa nu se selecteze niciodata mai mult de opt Candidati).
    In cazul in care numarul Candidatilor care indeplinesc criteriile de preselectie este mai mic decat numarul minim indicat in Anuntul de participare, Autoritatea contractanta are dreptul:
   a) fie de a anula procedura de Dialog competitiv;
   b) fie de a continua procedura de Dialog competitiv numai cu acel/acei Candidat/Candidati care indeplineste/indeplinesc criteriile solicitate.
    Dupa expirarea datei limita de depunere a Candidaturilor, Comisia de evaluare are atributia de a stabili Candidatii ce indeplinesc cerintele de calificare si de a realiza pre-selectia acestora, in cazul in care a fost mentionat acest lucru in Documentatia de atribuire si in Anuntul de participare.
    In cazul in care numarul Candidatilor admisi este mai mic decat numarul minim prevazut in Anuntul de participare, fie datorita faptului ca nu au fost depuse suficiente Candidaturi, fie datorita faptului ca o parte dintre Candidati nu au indeplinit cerintele minime de calificare, Autoritatea contractanta are dreptul de a trece la etapa a doua a procedurii de atribuire in masura in care numarul de Candidati admisi este de cel putin 1.
    Dupa ce a finalizat pre-selectarea Candidatilor, Comisia de evaluare are obligatia de a elabora un raport intermediar al primei etape a procedurii de atribuire, care se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare conform atributiilor legale ce ii revin.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a informa toti Candidatii in legatura cu rezultatul aplicarii primei etape a procedurii de atribuire, imediat dupa obtinerea aprobarii raportului intermediar.
    Paragraful 2.5.3.3 Invitatie de participare la etapa de dialog
    Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite, concomitent, o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de Dialog competitiv tuturor Candidatilor pre-selectati. Este interzisa invitarea la etapa a doua a Dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus Candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de preselectie.
    Invitatia de participare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
   a) referinte privind Anuntul de participare publicat;
   b) adresa la care va avea loc dialogul, precum si data si ora lansarii acestuia;
   c) limba/limbile in care se va derula dialogul;
   d) daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite invitatia de participare insotita de un exemplar al Documentatiei de atribuire, care va include si Documentatia descriptiva. In cazul in care Documentatia de atribuire este accesibila direct prin mijloace electronice in SEAP, Autoritatea contractanta are obligatia de a include in invitatia de participare informatii privind modul de accesare a Documentatiei respective. Autoritatea contractanta are obligatia de a include in cadrul Documentatiei descriptive cel putin o descriere a necesitatilor, obiectivelor si constrangerilor Autoritatii contractante, pe baza carora se va derula dialogul pentru identificarea solutiilor viabile, precum si, daca este cazul, primele care vor fi acordate participantilor la dialog.
    Paragraful 2.5.3.4 Etapa de dialog
    Etapa de dialog demareaza prin transmiterea invitatiei de participare Candidatilor pre-selectati. Scopul dialogului il reprezinta identificarea solutiilor/optiunilor in functie de necesitatile, obiectivele si constrangerile Autoritatii contractante, astfel cum au fost acestea evidentiate in Documentatia descriptiva. Toate aspectele proiectului pot fi supuse dialogului iar acesta poate lua forma unor prezentari oficiale, propuneri scrise, dezvoltarea conceptului, solicitari de clarificari si discutarea solutiilor, precum si discutarea termenilor contractuali. Etapa de dialog este faza din procedura care ofera cea mai mare flexibilitate. Prin urmare ar trebui sa continue pana cand Autoritatea contractanta are convingerea ca a identificat si definit cerintele sale cu suficienta precizie pentru a permite elaborarea Ofertelor finale in vederea indeplinirii obiectivelor proiectului.
    In cazul aplicarii procedurii de Dialog competitiv, pe parcursul dialogului desfasurat in etapa a doua a acestei proceduri, Comisia de evaluare trebuie sa discute si sa clarifice, in conformitate si in limitele mandatului acordat de conducatorul Autoritatii contractante, elemente esentiale cum ar fi:
   a) identificarea responsabilitatilor de natura tehnica, financiara si juridica ale concedentului si ale concesionarului;
   b) modul de distribuire a riscurilor si beneficiilor intre Concesionar si Concedent, fara ca prin aceasta distributie sa se depaseasca limita care stabileste distinctia dintre Contractul de concesiune si contractul de achizitie publica;
   c) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, in functie de conditiile de realizare propuse de participantii la dialog si in masura in care sunt agreate de Autoritatea contractanta;
   d) identificarea clara a standardelor de performanta, a facilitatilor, a echipamentelor care urmeaza sa fie asigurate pe parcursul derularii contractului, precum si a cerintelor de predare la sfarsitul perioadei de contract;
   e) modul de efectuare a controlului si identificarea mecanismelor de urmarire a costurilor, calitatii si sigurantei prestatiilor, a relatiilor cu tertii, precum si a altor cerinte specifice de operare si intretinere;
   f) aranjamentele alternative pentru cazurile in care Concesionarul intra in stare de insolventa sau lichidare ori in cazul in care, din motive care nu tin de vointa partilor, Concesiunea inceteaza inainte de termen;
   g) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;
   h) elemente referitoare la forta de munca preluata sau angajata pentru realizarea proiectului;
   i) clauzele generale ale contractului care urmeaza sa fie incheiat;
   j) stabilirea categoriilor de bunuri:
   - bunuri de retur – acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit in administrarea Concesionarului, inclusiv cele realizate pe durata proiectului in scopul indeplinirii obiectivelor Concesiunii si care, la incetarea contractului, revin de plin drept, gratuit, in buna stare, exploatabile si libere de orice sarcini sau obligatii Concedentului;
   - bunuri proprii – acele bunuri care, la incetarea contractului, raman in proprietatea Concesionarului;
   k) alte obiective stabilite de Autoritatea contractanta.
    In cazul in care etapa a doua a procedurii de Dialog competitiv nu se poate finaliza prin identificarea niciunei solutii corespunzatoare necesitatilor sale obiective, Autoritatea contractanta are dreptul de a anula procedura de atribuire, considerandu-se, implicit, indeplinite conditiile prevazute la art. 209 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 34/2006.
    Alte aspecte caracteristice etapei de dialog sunt:
    Runde succesive. In masura in care a prevazut aceasta posibilitate in cuprinsul Documentatiei descriptive, iar numarul de participanti la dialog este suficient de mare astfel incat diminuarea numarului de participanti sa nu afecteze concurenta reala, Autoritatea contractanta are dreptul de a derula dialogul in runde succesive.
    Acest lucru inseamna ca se permite reducerea, in runde succesive, a numarului de solutii discutate si/sau a numarului participantilor implicati. Aceasta reducere se poate realiza numai prin aplicarea factorilor de evaluare care au fost stabiliti in cadrul Documentatiei de atribuire. Posibilitatea derularii etapei de dialog in runde succesive trebuie precizata in mod expres in cadrul Documentatiei de atribuire. Nu exista nicio limitare legala a numarului rundelor succesive care se pot utiliza cu conditia asigurarii concurentei reale.
    Dupa finalizarea unei faze intermediare de reducere a numarului de participanti la dialog, Comisia de evaluare are obligatia de a elabora un raport care se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare, conform atributiilor legale ce ii revin.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a informa toti participantii la dialog in legatura cu rezultatul fazei intermediare, imediat dupa obtinerea aprobarii raportului intermediar.
    Urmatoarea runda de dialog se deruleaza numai cu participantii selectati in cadrul fazei intermediare organizate anterior.
    Tratament egal si confidentialitate. Autoritatea contractanta deruleaza dialogul cu fiecare Candidat admis, in parte. In cadrul acestui dialog se discuta optiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum si orice alte elemente ale viitorului contract, astfel incat solutiile identificate sa corespunda necesitatilor obiective ale Autoritatii contractante.
    Pe durata dialogului, Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal fata de toti participantii. In acest sens, Autoritatea contractanta nu are dreptul de a furniza informatii intr-o maniera discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanti un avantaj suplimentar in raport cu ceilalti. Autoritatea contractanta are obligatia de a nu dezvalui, fara acordul participantului in cauza, solutia propusa si alte informatii confidentiale prezentate de acesta.
    Primele acordate Candidatilor. Autoritatea contractanta are dreptul, dar nu si obligatia, de a include in Documentatia descriptiva posibilitatea acordarii de prime participantilor la dialog. Primele se stabilesc in limita bugetului disponibil al Autoritatii contractante si in functie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog, cuantumul total al primelor respective neputand depasi 2% din valoarea estimata a contractului care urmeaza sa fie atribuit. Este exceptat de la acordarea primelor operatorul economic a carui Oferta este, in final, declarata castigatoare.
    Inchiderea dialogului. Autoritatea contractanta deruleaza etapa de dialog pana cand identifica solutia/solutiile corespunzatoare necesitatilor sale obiective. Autoritatea contractanta trebuie sa se asigure ca toti Ofertantii detin suficiente informatii si au o viziune clara asupra proiectului astfel incat pot redacta Oferta finala, tinand cont de faptul ca in faza finala a procedurii de atribuire nu sunt permise decat confirmari, clarificari sau ajustari de forma ale Ofertelor.
    Paragraful 2.5.3.5 Etapa de evaluare a Ofertelor finale
    Dupa ce a declarat inchisa etapa de dialog si a anuntat participantii cu privire la acest aspect, Autoritatea contractanta are obligatia de a invita participantii selectati sa depuna Ofertele finale, Oferte care se elaboreaza pe baza solutiei/solutiilor identificate in cursul acestei etape si care trebuie sa contina toate elementele necesare prin care se prezinta modul de indeplinire a viitorului contract.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite invitatia de depunere a Ofertei finale cu un numar suficient de zile inainte de data limita de depunere a Ofertelor, astfel incat fiecare participant selectat sa beneficieze de o perioada rezonabila pentru elaborarea Ofertei finale.
    Perioada acordata pentru elaborarea Ofertei finale nu trebuie sa fie mai mica decat o perioada minima stabilita de comun acord cu participantii selectati pe parcursul derularii celei de-a doua etape a procedurii de Dialog competitiv.
    Invitatia de depunere a Ofertei finale trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
   a) referinte privind Anuntul de participare publicat;
   b) data si ora limita stabilite pentru depunerea Ofertelor;
   c) adresa la care se transmit Ofertele;
   d) limba sau limbile in care trebuie elaborata Oferta;
   e) adresa, data si ora deschiderii Ofertelor;
   f) daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.
    Daca exista posibilitatea depunerii unor Oferte alternative, acest lucru trebuie expres precizat in cadrul Documentatiei de atribuire.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitia Ofertantilor Documentatia descriptiva care, in forma actualizata sau modificata pe parcursul etapei de dialog, ia forma unui Caiet de sarcini si care, impreuna cu celelalte elemente componente ale Documentatiei de atribuire, trebuie sa fie cat mai complet si comprehensiv cu putinta.
    Se impune precizarea faptului ca in aceasta etapa nu exista nici o posibilitate de demarare a unor discutii sau negocieri pe marginea Ofertelor finale depuse, dar pot exista actiuni de clarificare, detaliere si ajustate a erorilor materiale, cu conditia ca acestea sa nu implice modificari substantiale ale caracteristicilor de baza ale Ofertei sau cerintelor cuprinse in cadrul Documentatiei de atribuire. Cu alte cuvinte, modificarile nu pot sa fie atat de semnificative incat sa existe posibilitatea de a denatura concurenta sau de a avea un efect discriminatoriu. Aceste actiuni nu pot viza, de exemplu, modificari ale preturilor ofertate sau ale cerintelor impuse Ofertantilor. Cu toate acestea, posibilitatea de a aduce modificari ar trebui totusi interpretata in contextul unei proceduri care a fost conceputa special pentru atribuirea unor contracte de o complexitate deosebita si care, prin urmare, solicita un mai mare grad de flexibilitate decat in cazul altor proceduri. Exemple de clarificari, detalieri sau ajustari ale erorilor materiale acceptabile ar putea fi: ajustari ale inconsecventelor sau erorilor materiale si furnizarea unor informatii si detalii suplimentare, cu conditia ca orice modificari survenite sa nu fie de natura semnificativa. In cazul in care modificarile survenite sunt de natura semnificativa, se impune initierea unei noi proceduri de atribuire.
    Este important de luat in considerare si faptul ca natura proiectului poate impune realizarea unor studii geo/topo sau a unor analize diagnostic (elaborate in vederea obtinerii finantarii) anterior desemnarii Ofertantului castigator, dar acesta din urma va dori, in mod normal, sa efectueze propriile sale investigatii. Rezultatele acestor studii pot avea impact asupra valorii estimate a contractului. Daca s-ar solicita fiecarui Ofertant sa efectueze toate aceste investigatii inainte de depunerea Ofertelor finale, acest lucru ar fi atat nejustificat de costisitor cat si disproportionat. Cu toate acestea, ar trebui sa se permita ca problematica studiilor geo/topo si a analizelor diagnostic sa fie gestionata abia in etapa de evaluare a Ofertelor finale depuse. In plus, la momentul selectarii Ofertantului castigator pot exista cel mult Oferte indicative de la bancile finantatoare, care se pot modifica (dar nu semnificativ) dupa ce acestea efectueaza o analiza diagnostic detaliata. Continutul acestor documente poate afecta structura Modelului financiar. Modelul financiar ramane la stadiul de proiect pana la momentul finalizarii inchiderii financiare.
    Ofertele finale trebuie sa contina toate elementele solicitate si necesare pentru realizarea proiectului. Acest lucru nu inseamna ca toate aspectele pot fi definitiv stabilite prin depunerea Ofertelor finale. Exista elemente care pot fi solutionate mai devreme, ca parte a clarificarilor, detalierilor si ajustarilor erorilor materiale continute in Ofertele finale, si altele care pot fi stabilite ca parte a clarificarilor si confirmarii angajamentelor asumate de catre Ofertantul castigator.
    Ofertele finale (odata clarificate, detaliate si ajustate) trebuie evaluate pe baza criteriilor de atribuire mentionate in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire in vederea selectarii Ofertantului castigator care a depus Oferta finala cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
    Paragraful 2.5.3.6 Desemnarea Ofertantului castigator
    Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide Ofertele finale la data, ora si locul indicate in invitatiile de participare transmise Candidatilor cu care s-a derulat dialogul.
    Orice Ofertant are dreptul de a participa la deschiderea Ofertelor.
    In cadrul sedintei de deschidere nu este permisa respingerea niciunei Oferte, cu exceptia celor care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
   a) au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in Anuntul de participare;
   b) nu sunt insotite de Garantia de participare astfel cum a fost solicitata in Documentatia de atribuire.
    Sedinta de deschidere se finalizeaza printr-un proces-verbal semnat de membrii Comisiei de evaluare, de expertii cooptati si de reprezentantii operatorilor economici, in care se consemneaza modul de desfasurare a sedintei respective, aspectele formale constatate la deschiderea Ofertelor, elementele principale ale fiecarei Oferte.
    Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor Ofertantilor participanti la cea de-a treia etapa a procedurii, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta de deschidere.
    Orice decizie cu privire la evaluarea Ofertelor se adopta de catre Comisia de evaluare in cadrul unor sedinte ulterioare sedintei de deschidere a Ofertelor.
    Comisia de evaluare are obligatia de a analiza si de a verifica fiecare Oferta atat din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica.
    Propunerea tehnica trebuie sa corespunda cerintelor minime prevazute in solutia identificata de Comisia de evaluare in urma dialogului cu Candidatii.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei Oferte, precum si perioada de timp acordata pentru transmiterea clarificarilor. Comunicarea transmisa in acest sens catre Ofertanti trebuie sa fie clara, precisa si sa defineasca in mod explicit si suficient de detaliat in ce consta solicitarea Comisiei de evaluare.
    Oferta este considerata admisibila daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute mai sus, in cadrul sedintei de deschidere a Ofertelor;
   b) indeplineste cerintele minime prevazute in solutia identificata de Comisia de evaluare in urma dialogului cu Candidatii;
   c) nu contine propuneri dezavantajoase pentru Autoritatea contractanta, referitoare la clauzele contractuale;
   d) propunerea financiara este realista si nu implica din partea Autoritatii contractante o contributie de natura sa produca o distribuire majoritara a riscului de exploatare catre ea insasi.
    Comisia de evaluare are obligatia de a stabili Oferta castigatoare dintre Ofertele admisibile, in conformitate cu prevederile art. 200 din OUG 34/2006.
    Raportul procedurii de atribuire se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare, conform atributiilor legale ce ii revin.
    Activitatea Comisiei de evaluare inceteaza dupa elaborarea raportului procedurii de atribuire.
    Procedura de atribuire se finalizeaza la momentul incheierii Contractului de concesiune.
    Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita Ofertantului identificat ca a depus cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic sa reconfirme anumite elemente ale Ofertei sau anumite angajamente asumate in cadrul acesteia.
    Orice clarificari, detalieri, nuantari, informatii suplimentare sau reconfirmari prezentate nu trebuie sa conduca la modificari ale caracteristicilor de baza ale Ofertei sau ale solutiilor care au stat la baza lansarii invitatiei de depunere a Ofertelor finale, modificari care ar determina distorsionarea concurentei sau crearea unui avantaj suplimentar in raport cu ceilalti Ofertanti.
    Temele supuse dialogului nu trebuie sa acopere toate aspectele necesare pentru derularea in conditii optime a unui contract, aceasta reprezentand o cerinta obligatorie doar in etapa de ofertare finala. De exemplu, elemente legate de pret nu pot fi prezentate decat la momentul depunerii Ofertelor finale iar evaluarea acestora trebuie sa se realizeze doar pe baza criteriului de atribuire enuntat in Anuntul de participare si in cadrul Documentatiei de atribuire. Cu toate acestea, solutiile tehnice/financiare/juridice identificate in etapa de dialog nu pot fi modificate in etapa de evaluare a Ofertelor finale.
    Criteriul de atribuire si ponderile alocate factorilor de evaluare nu se pot modifica pe parcursul derularii procedurii de atribuire, acest lucru contravenind principiilor care guverneaza atribuirea contractelor de achizitii publice si Concesiuni. Totusi, ar putea exista suficienta libertate in cadrul evaluarilor din toate etapele specifice acestei proceduri luand in considerare atat natura flexibila a procedurii de Dialog competitiv cat si faptului ca, in cazul contractelor de o complexitate deosebita, nu toate elementele specifice pot fi identificate inca de la demararea proiectului. In toate cazurile, ar trebui sa fie clare pentru Ofertanti, in toate etapele procedurii, criteriile care se vor aplica precum si ponderile specifice acestora.
    Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia Contractul de concesiune numai dupa implinirea termenelor de:
   a) 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a Contractului de concesiune este mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006;
   b) 6 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.
    Contractul de concesiune incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute mai sus este lovit de nulitate.
    Sectiunea 2.5.4 Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare
    Legislatia relevanta
   - Capitolul III Sectiunea 5 din OUG nr. 34/2006
   - Capitolul IV Sectiunea 4 din HG nr. 925/2006
   - Art. 27 din HG 71/2007
    Inainte de introducerea in cuprinsul acquis-ului comunitar a procedurii de Dialog competitiv ca procedura specifica de atribuire a contractelor complexe, procedura negociata era utilizata pe scara larga pentru atribuirea Contractelor de concesiune in mai multe state europene. Cu toate acestea, dupa ce Directiva 2004/18/CE a fost adoptata, procedura negociata a fost inlocuita cu procedura de Dialog competitiv. In prezent, procedura de negociere se foloseste numai in anumite situatii exceptionale expres prevazute de lege.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui Contractul de concesiune de lucrari publice sau Contractul de concesiune de servicii prin aplicarea uneia dintre procedurile de Licitatie deschisa, Licitatie restransa sau Dialog competitiv. Prin exceptie, Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, atunci cand, in urma aplicarii Licitatiei deschise, Licitatiei restranse sau a Dialogului competitiv, nu au fost depuse Oferte sau niciuna dintre Ofertele depuse nu a fost considerata admisibila.
    Nu exista limite de timp prevazute pentru niciun fel de negocieri care pot avea loc dupa depunerea Ofertelor initiale, ci orice astfel de negocieri trebuie realizate intr-o modalitate corecta si transparenta intr-o perioada de timp proportionala cu complexitatea proiectului.
    Etapele de urmat in cadrul procedurii de atribuire sunt ilustrate mai jos.
    Figura 7: Principalele faze ale procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare
    
+------------------------------------------------------------------------------+
|                     Publicarea anuntului de participare                      |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                           Depunerea candidaturilor                           |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                     Etapa de preselectie a candidatilor                      |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
| Anuntarea candidatilor preselectati (cel putin 3) si transmiterea invitatiei |
|                        de participare la etapa a II-a                        |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|Depunerea ofertelor preliminare de catre candidatii preselectati si derularea |
|                   negocierilor cu fiecare dintre candidati                   |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|     Fiecare ofertant declara ca oferta sa nu mai poate fi imbunatatita.      |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|                       Stabilirea ofertei castigatoare                        |
+--------------------------------------+---------------------------------------+
                                       V
+------------------------------------------------------------------------------+
|          Incheierea contractului cu ofertantul declarat castigator           |
+------------------------------------------------------------------------------+

    Paragraful 2.5.4.1 Etapa de preselectie a Candidatilor
    Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui Anunt de participare, prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de Candidaturi. Incepand cu data publicarii Anuntului de participare in SEAP, operatorilor economici interesati trebuie sa li se puna la dispozitie cel putin 52 de zile calendaristice – sau 45 de zile in cazul in care anuntul este trimis in format electronic spre publicare in JOUE – pentru a-si depune Candidaturile.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea Documentatiei descriptive de catre orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul Documentatiei descriptive. In situatia in care atasarea Documentatiei descriptive in SEAP nu este posibila din motive tehnice, Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitia oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens a unui exemplar din Documentatia descriptiva, pe suport hartie ori pe suport magnetic, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 4 zile de la primirea solicitarii.
    Documentatia descriptiva trebuie sa contina o descriere a necesitatilor, obiectivelor si constrangerilor Autoritatii contractante, pe baza carora se vor derula negocierile.
    Orice operator economic are dreptul de a-si depune Candidatura pentru a participa la procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare. In etapa de pre-selectie, Autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de selectie prevazute in Anuntul de participare. Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in Anuntul de participare criteriile de preselectie si regulile aplicabile, numarul minim al Candidatilor pe care intentioneaza sa ii preselecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora. Numarul minim al Candidatilor, indicat in Anuntul de participare trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala si, in orice situatie, nu poate fi mai mic de 3.
    Numarul de Candidati preselectati trebuie sa fie cel putin egal cu numarul minim indicat in Anuntul de participare. In cazul in care numarul Candidatilor care indeplinesc criteriile de preselectie este mai mic decat numarul minim indicat in Anuntul de participare, Autoritatea contractanta are dreptul:
   a) fie de a anula procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
   b) fie de a continua procedura de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare numai cu acel/acei Candidat/Candidati care indeplineste/indeplinesc criteriile solicitate.
    In general se recomanda sa nu se selecteze un numar prea mare de Candidati pentru a nu face imposibila misiunea Autoritatii contractante in etapa de negociere.
    Paragraful 2.5.4.2 Invitatie de participare la etapa de negociere
    Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite, concomitent, o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare tuturor Candidatilor preselectati. Este interzisa invitarea la etapa a doua a procedurii de negociere a unui operator economic care nu a depus Candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de preselectie.
    Invitatia de participare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
   a) referinte privind Anuntul de participare publicat;
   b) adresa la care vor avea loc negocierile, precum si data si ora lansarii acestora;
   c) limba/limbile in care se vor derula negocierile;
   d) daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare;
   e) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea Ofertei castigatoare.
    Orice Candidat selectat are dreptul de a solicita clarificari privind Documentatia descriptiva. Iar Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari din partea operatorului economic. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsurile – insotite de intrebarile aferente – catre toti Candidatii selectati, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective. In masura in care clarificarile sunt solicitate in timp util, raspunsul Autoritatii contractante la aceste solicitari trebuie sa fie transmis nu mai tarziu de 6 zile inainte de data-limita stabilita pentru inceperea negocierilor. In cazul in care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare in timp util, punand astfel Autoritatea contractanta in imposibilitate de a respecta termenul prevazut de lege, aceasta din urma are totusi obligatia de a raspunde la solicitarea de clarificare, in masura in care perioada necesara pentru elaborarea si transmiterea raspunsului face posibila primirea acestuia de catre operatorii economici inainte de data-limita de incepere a negocierilor.
    Paragraful 2.5.4.3 Etapa de negociere
    Autoritatea contractanta are obligatia de a derula negocieri cu fiecare Candidat preselectat in parte. Odata cu transmiterea invitatiei de participare la etapa de negociere catre Candidatii pre-selectati, Autoritatea contractanta poate furniza mai multe detalii si instructiuni referitoare la procesul de atribuire, calendarul procedurii, conditiile de elaborare si transmitere a Ofertelor si criteriile care se vor utiliza pentru evaluarea acestora. Acestea pot fi insotite de detalii referitoare la serviciile solicitate in raport de specificatiile tehnice de calitate, precum si de Contractul de concesiune propus de Autoritatea contractanta, cu prevederile specifice referitoare la durata maxima de concesiune si la Mecanismul de plata. De-asemenea, trebuie specificata in mod expres posibilitatea depunerii unor Oferte alternative.
    Alte aspecte de observat in legatura cu etapa de negociere sunt:
    Etape succesive. Autoritatea contractanta are dreptul sa prevada in cadrul Documentatiei descriptive posibilitatea de a desfasura negocierile in runde succesive, cu scopul de a reduce numarul de propuneri de Oferta care intra in negociere. Reducerea succesiva a propunerilor de Oferta se realizeaza numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliti in Documentatia de atribuire.
    Tratament egal si asigurarea confidentialitatii. Pe durata negocierilor, Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal fata de toti Candidatii. In acest sens, Autoritatea contractanta nu are dreptul de a furniza informatii intr-o maniera discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre Candidati un avantaj in raport cu ceilalti. Autoritatea contractanta are obligatia de a nu dezvalui, fara acordul Candidatului in cauza, propunerea de Oferta sau alte informatii confidentiale prezentate de acesta.
    Incheierea etapei de negociere. Negocierile se deruleaza pana in momentul in care Autoritatea contractanta a identificat solutii pentru toate problemele de natura tehnica, financiara sau juridica aduse in atentia Ofertantilor si fiecare participant la negocieri declara ca Oferta preliminara pe care a prezentat-o nu mai poate fi imbunatatita iar Autoritatea contractanta considera ca a identificat si poate stabili Oferta castigatoare. In cazul in care, pe parcursul negocierilor, Comisia de evaluare constata ca nu se inregistreaza imbunatatiri substantiale ale Ofertei preliminare fata de intalnirile/rundele anterioare, aceasta are dreptul de a stabili o intalnire finala cu fiecare participant in parte. Fiecare participant are obligatia de a prezenta elementele finale ale propunerii sale tehnice si financiare, pentru care urmeaza sa se aplice factorii de evaluare.
    Dupa declararea Ofertantului castigator, Autoritatea contractanta are obligatia sa ii ceara acestuia confirmarea rezultatului negocierilor.
    Capitolul 2.6 Evaluarea Ofertelor
    In paragrafele anterioare au fost descrise procedurile de atribuire specifice Contractelor de concesiune. In continuare, vor fi sintetizate cateva elemente referitoare strict la etapa de evaluare a Ofertelor.
    Sectiunea 2.6.1 Principalele drepturi si obligatii ale Comisiei de evaluare
    Legislatia relevanta
   - Capitolul V din HG nr. 71/2007
    Autoritatea contractanta are obligatia de a desemna, pentru atribuirea fiecarui Contract de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii, persoanele responsabile pentru evaluarea Ofertelor, care se constituie intr-o Comisie de evaluare. Membrii Comisiei de evaluare trebuie sa fie in numar de minimum 5 si se nominalizeaza, de regula, din cadrul Colectivului de coordonare si supervizare. Autoritatea contractanta desemneaza, prin hotarare, ordin sau decizie, presedintele Comisiei de evaluare dintre membrii acesteia. Autoritatea contractanta are obligatia de a nominaliza membri de rezerva pentru membrii Comisiei de evaluare. Autoritatea contractanta are dreptul de a inlocui un membru al Comisiei de evaluare cu un membru de rezerva numai daca persoana care urmeaza sa fie inlocuita nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-si indeplini atributiile care rezulta din calitatea de membru al Comisiei de evaluare. Dupa producerea inlocuirii, calitatea de membru al Comisiei de evaluare este preluata de catre membrul de rezerva care isi va exercita atributiile aferente pana la finalizarea procedurii de atribuire.
    Presedintele Comisiei de evaluare are dreptul de a propune conducerii Autoritatii contractante cooptarea in cadrul Comisiei de evaluare a unor experti externi precizand atributiile si responsabilitatile specifice ale expertilor care urmeaza sa fie cooptati in comisia de evaluare si sa justifice necesitatea participarii lor la procesul de evaluare. Expertii cooptati pot fi nominalizati odata cu numirea Comisiei de evaluare sau ulterior, in functie de problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora. Expertii cooptati pentru probleme specifice nu au drept de vot in cadrul Comisiei de evaluare, insa au obligatia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra carora isi exprima punctul de vedere, facilitand astfel Comisiei de evaluare adoptarea deciziilor in cadrul procesului de analiza a Ofertelor si de stabilire a Ofertei castigatoare. Raportul de specialitate se ataseaza la raportul de atribuire si devine parte a dosarului de concesiune.
    Pe parcursul desfasurarii procesului de evaluare, Comisia si expertii cooptati au obligatia de a pastra confidentialitatea asupra continutului Ofertelor, precum si asupra oricaror alte informatii prezentate de Candidati/Ofertanti, a caror dezvaluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-si proteja proprietatea intelectuala sau secretele comerciale. Incalcarea angajamentelor referitoare la confidentialitate se sanctioneaza potrivit legii.
    Cu exceptia sedintei de deschidere a Ofertelor, la intrunirile Comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia si expertii cooptati, dupa caz.
    Regulile de evitare a conflictului de interese sunt egal aplicabile atat Comisiei de evaluare, cat si expertilor cooptati.
    Comisia de evaluare si membrii cooptati au obligatia de a semna pe propria raspundere, inainte de preluarea atributiilor specifice in cadrul procesului de evaluare, o declaratie de confidentialitate si impartialitate si prin care confirma ca nu se afla intr-o situatie care implica existenta unui conflict de interese.
    In cazul in care unul dintre membrii desemnati in Comisia de evaluare sau unul dintre expertii cooptati constata ca se afla intr-o situatie de incompatibilitate, atunci acesta are obligatia de a solicita de indata inlocuirea sa din componenta comisiei respective cu o alta persoana. Situatiile de incompatibilitate pot fi sesizate Autoritatii contractante si de catre orice alta persoana. In cazul in care sunt sesizate astfel de situatii, Autoritatea contractanta are obligatia de a verifica cele semnalate si, daca este cazul, de a adopta masurile necesare pentru evitarea/remedierea oricaror aspecte care pot determina aparitia unui conflict de interese.
    Orice decizie a Comisiei de evaluare trebuie sa intruneasca votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai votanti (aici fiind exclusi expertii externi cooptati).
    In cazul stabilirii Ofertei castigatoare pe baza de punctaj, votul membrilor Comisiei de evaluare se reflecta prin punctajul individual acordat fiecarei Oferte. Membrii Comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptata au obligatia de a-si prezenta punctul de vedere in scris, elaborand in acest sens o nota individuala, care se ataseaza la raportul procedurii de atribuire.
    Principalele responsabilitati ale Comisiei de evaluare
    Principalele atributii ale Comisiei de evaluare sunt urmatoarele:
   a) deschiderea Ofertelor si, dupa caz, a altor documente care insotesc Oferta;
   b) verificarea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie de catre Ofertanti/Candidati, astfel cum au fost acestea solicitate prin Documentatia de atribuire;
   c) realizarea selectiei/preselectiei Candidatilor/Ofertantilor, daca este cazul;
   d) realizarea dialogului cu Candidatii, in cazul aplicarii procedurii de Dialog competitiv;
   e) realizarea negocierilor cu Ofertantii, in cazul aplicarii procedurii de Negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare;
   f) verificarea propunerilor tehnice prezentate de Ofertanti, din punct de vedere al modului in care acestea corespund cerintelor minime din Caietul de sarcini;
   g) verificarea propunerilor financiare prezentate de Ofertanti;
   h) stabilirea Ofertelor admisibile;
   i) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevazut in Documentatia de atribuire, si stabilirea Ofertei castigatoare;
   j) elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire, daca este cazul.
   k) elaborarea raportului procedurii de atribuire.
    In cazul aplicarii procedurii de Dialog competitiv sau de Negociere cu publicare prealabila a unui Anunt de participare, pe parcursul dialogului desfasurat in etapa a doua a acestei proceduri, respectiv pe parcursul etapei de negociere, Comisia de evaluare trebuie sa discute si sa clarifice, in conformitate si in limitele mandatului acordat de conducatorul Autoritatii contractante, elemente esentiale cum ar fi:
   a) identificarea responsabilitatilor de natura tehnica, financiara si juridica ale Concedentului si ale Concesionarului;
   b) modul de distribuire a riscurilor si beneficiilor intre Concesionar si Concedent, fara ca prin aceasta distributie sa se depaseasca limita care stabileste distinctia dintre Contractul de concesiune si cel de achizitie publica;
   c) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, in functie de conditiile de realizare propuse de participantii la dialog/negociere si in masura in care sunt agreate de Autoritatea contractanta;
   d) identificarea clara a standardelor de performanta, a facilitatilor, a echipamentelor care urmeaza a fie realizate pe parcursul derularii contractului, precum si a cerintelor de predare la sfarsitul perioadei de contract;
   e) modul de efectuare a controlului si identificarea mecanismelor de urmarire a costurilor, calitatii si sigurantei prestatiilor, a relatiilor cu tertii, precum si a altor cerinte specifice de operare si intretinere;
   f) aranjamentele alternative pentru cazurile in care Concesionarul intra in stare de insolventa sau lichidare ori in cazul in care, din motive care nu tin de vointa partilor, Concesiunea inceteaza inainte de termen;
   g) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;
   h) elemente referitoare la forta de munca preluata sau angajata pentru realizarea proiectului;
   i) clauzele generale ale contractului care urmeaza sa fie incheiat;
   j) stabilirea categoriilor de bunuri care fac obiectul contractului (bunuri de retur/bunuri proprii);
   k) alte obiective stabilite de Autoritatea contractanta.
    Sectiunea 2.6.2. Procedura de solicitare a clarificarilor
    Legislatia relevanta
   - art. 201 din OUG nr. 34/2006
    Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita clarificari si, dupa caz, completari ale documentelor prezentate de Ofertanti/Candidati pentru demonstrarea indeplinirii cerintelor stabilite prin criteriile de calificare si selectie sau pentru demonstrarea conformitatii Ofertei cu cerintele solicitate. Autoritatea contractanta nu are dreptul ca prin clarificarile/completarile solicitate sa determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui Ofertant/Candidat.
    Comisia de evaluare are obligatia de a identifica clarificarile si informatiile suplimentare necesare pentru evaluarea fiecarei Candidaturi/Oferte, precum si perioada de timp pusa la dispozitia Candidatilor/Ofertantilor pentru prezentarea acestor informatii. Comisia de evaluare are obligatia de a acorda Ofertantului/Candidatului o perioada de timp rezonabila in vederea punerii la dispozitia Comisiei de evaluare a informatiilor solicitate.
    Solicitarea transmisa Candidatului/Ofertantului in aceasta privinta trebuie sa fie clara, precisa si sa defineasca in mod explicit si detaliat cererile Comisiei de evaluare. Daca Ofertantul nu trimite la timp clarificarile/informatiile suplimentare solicitate sau daca explicatiile sale nu sunt concludente, Oferta sa va fi considerata inadmisibila.
    In plus, daca, in urma informatiilor suplimentare furnizate, continutul propunerii financiare a Ofertantului se modifica, Oferta sa va fi considerata inadmisibila. Singura exceptie poate exista in cazul remedierii unor erori aritmetice, Comisia de evaluare avand dreptul de a corecta erorile aritmetice dar numai cu acordul Ofertantului. Daca Ofertantul nu accepta corectarea acestor erori, Oferta sa va fi considerata inadmisibila.
    In cazul in care, in cadrul Ofertei financiare sunt identificate costuri aparent neobisnuit de scazute sau insuficient fundamentate, Comisia de evaluare are obligatia de a solicita Ofertantului, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a acelei Oferte, detalii si precizari pe care le considera semnificative cu privire la Oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica costurile ofertate. Comisia de evaluare are obligatia de a lua in considerare justificarile primite de la Ofertant indeosebi cele care se refera la:
   a) fundamentarea economica a costurilor ofertate, aferente metodelor de executie utilizate sau serviciilor prestate;
   b) solutiile tehnice adoptate si/sau orice conditii deosebit de favorabile de care beneficiaza Ofertantul pentru executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor;
   c) originalitatea Ofertei din punct de vedere al indeplinirii tuturor cerintelor prevazute in Caietul de sarcini;
   d) respectarea dispozitiilor privind protectia muncii si conditiile de lucru aplicabile pentru executarea lucrarii sau prestarea serviciilor;
   e) posibilitatea ca Ofertantul sa beneficieze de ajutor de stat.
    Sectiunea 2.6.3 Proceduri de deschidere a Ofertelor
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006
   - HG nr. 925/2006
    Legislatia in vigoare contine prevederi specifice referitoare la evaluarea Ofertelor finale si declararea Ofertantului castigator. Asadar, in cazul in care procedura de atribuire se desfasoara in mai multe etape, ca, de exemplu, in cazul utilizarii procedurii de Dialog competitiv sau Negociere cu publicare prealabila a unui Anunt de participare, procedurile de deschidere a Ofertelor descrise mai jos sunt aplicabile doar pentru ultima etapa a procedurii de atribuire, respectiv pentru etapa de evaluare a Ofertelor finale.
    Comisia de evaluare are obligatia de a deschide Ofertele depuse la data, ora si locul indicate in:
   a) Anuntul de participare, in cazul unei Licitatii deschise;
   b) Invitatia de participare la etapa a II-a procedurii de Licitatie restransa transmisa Candidatilor pre-selectati;
   c) Invitatia de depunere a Ofertei finale care se va trimite in vederea initierii celei de-a III-a etape a procedurii de Dialog competitiv;
    Autoritatea contractanta are obligatia respectarii confidentialitatii continutului Ofertelor depuse pana la momentul deschiderii acestora.
    Paragraful 2.6.3.1 Participarea Ofertantilor la sedinta de deschidere a Ofertelor finale
    In functie de procedura de atribuire, Ofertantii pot participa la sedinta de deschidere a Ofertelor finale dupa cum urmeaza:
   a) in cazul Licitatiei deschise: orice Ofertant are dreptul de a participa la deschiderea Ofertelor;
   b) in cazul Licitatiei restranse: numai Candidatii pre-selectati in prima etapa a procedurii de Licitatie restransa pot participa la deschiderea Ofertelor;
   c) in cazul Dialogului competitiv: numai Candidatii selectati in urma etapei de dialog pot participa la deschiderea Ofertelor;
    Paragraful 2.6.3.2 Participarea observatorilor UCVAP la derularea procedurii de atribuire
    In cazul in care Autoritatea contractanta are obligatia de a notifica UCVAP in legatura cu demararea procedurii de atribuire pentru un Contract de concesiune (a se vedea Paragraful 2.4.3.1), trebuie sa se asigure ca observatorii numiti de UCVAP participa la sedinta de deschidere a Ofertelor. De asemenea, observatorii pot participa la intalnirile ulterioare ale Comisiei de evaluare in timpul carora sunt evaluate Ofertele.
    Obiectivul functiei de verificare exercitate de observatori este de a contribui la asigurarea conformitatii cu legislatia din domeniu a procedurilor derulate in vederea atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii si a documentelor intocmite in cadrul acestor proceduri. Observatorii nu fac parte din comisiile de evaluare a Ofertelor si nu au dreptul de a interveni in activitatea membrilor evaluatori sau a expertilor cooptati.
    Verificarea aspectelor procedurale se efectueaza prin verificarea conformitatii Documentatiei de atribuire cu legislatia privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii, precum si prin urmarirea directa a modului de derulare a procedurii de atribuire a Contractelor concesiune.
    In actiunea de verificare a procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, observatorii urmaresc, prioritar, urmatoarele elemente-cheie:
   a) respectarea regulilor si principiilor care stau la baza atribuirii Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii;
   b) modul in care se aplica si se respecta procedura de atribuire;
   c) acuratetea documentelor supuse verificarii;
   d) modul in care se aplica de catre Autoritatile contractante criteriile de calificare si selectie a Ofertantilor si criteriile de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii;
   e) semnarea de catre Autoritatea contractanta a contractului cu Ofertantul a carui Oferta a fost declarata castigatoare.
    In indeplinirea atributiilor care le revin, observatorii au urmatoarele obligatii:
   a) participa la sedinta de deschidere a Ofertelor si la sedintele ulterioare ale Comisiei de evaluare avand ca obiect evaluarea, analiza si adjudecarea Ofertei castigatoare;
   b) verifica conformitatea procedurii de atribuire aleasa de Autoritatea contractanta cu legislatia aplicabila, privind: respectarea regulilor de publicitate, respectarea regulilor de participare a operatorilor economici la procedura de atribuire, conformitatea Documentatiei de atribuire a Contractului de concesiune, precum si respectarea regulilor de evitare a conflictului de interese.
    In exercitarea atributiilor, observatorii au acces neingradit la toate documentele si informatiile legate de procedura de atribuire. Acestia pot solicita presedintelui Comisiei de evaluare din cadrul Autoritatii contractante, in cazuri temeinic justificate, informatii suplimentare scrise, de natura sa conduca la lamurirea aspectelor procedurale legate de derularea procedurii de atribuire.
    Accesul observatorilor la documentele si informatiile privind procedurile de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii se realizeaza cu respectarea normelor privind protectia informatiilor clasificate.
    In exercitarea atributiilor de serviciu, Observatorii desemnati pentru efectuarea verificarii aspectelor procedurale intocmesc:
   a) nota intermediara – imediat ce se constata abateri in aplicarea legislatiei din domeniul concesiunilor pe parcursul procedurii de atribuire. Nota intermediara contine si recomandarile pentru corectarea abaterilor. Aceasta nota se inregistreaza la Autoritatea contractanta si se anexeaza la raportul de activitate;
   b) avizul consultativ – cand se constata neconcordante in aplicarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice si Concesiunilor de lucrari publice si servicii. Avizul consultativ contine neconcordantele in aplicarea legislatiei in vigoare din domeniul achizitiilor publice si Concesiunilor de lucrari publice si servicii si se transmite Autoritatii contractante in cel mult 3 zile lucratoare de la stabilirea Ofertei castigatoare. UCVAP. are obligatia de a transmite avizul consultativ si ANRMAP, precum si, dupa caz, organului ierarhic superior al Autoritatii contractante.
   c) raportul de activitate – pentru fiecare procedura de atribuire verificata, dupa finalizarea activitatii de observare, in care consemneaza principalele constatari, anexand toate notele intermediare, precum si avizul consultativ, daca este cazul. Acesta se intocmeste si in cazul in care nu se ajunge la semnarea contractului. Raportul de activitate se inregistreaza la structura UCVAP din care fac parte observatorii si se transmite la Autoritatea contractanta in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea activitatii de verificare.
    Autoritatea contractanta, pe baza notelor intermediare emise de observatori si a avizului consultativ emis de structura UCVAP, poate dispune:
   a) modificarea, incetarea, revocarea si anularea actelor in legatura cu procedura verificata;
   b) continuarea procesului de atribuire a Contractului de concesiune de lucrari publice sau a Contractului de concesiune de servicii.
    Responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procedurii de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii revine Autoritatii contractante. Decizia luata de Autoritatea contractanta se transmite de indata ANRMAP si UCVAP.
    Paragraful 2.6.3.3 Prelungirea termenului de depunere a Ofertelor
    Legislatia relevanta
   - art. 72 si 277 din OUG nr. 34/2006
    Ca regula generala, Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili data limita de depunere a Ofertelor in functie de complexitatea proiectului si/sau de cerintele specifice de elaborare a Ofertelor prevazute in cadrul Documentatiei de atribuire, astfel incat operatorii economici interesati sa aiba la dispozitie timpul necesar in vederea punerii la dispozitia Autoritatii contractante a documentelor solicitate.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a prelungi perioada pentru elaborarea Ofertelor in cazul in care acestea nu pot fi elaborate decat dupa vizitarea amplasamentelor sau dupa consultarea la fata locului a unor documente-anexa la Caietul de sarcini, precum si in cazul in care Autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite Documentatia de atribuire sau raspunsul la solicitarea de clarificari in termenele limita stabilite de prevederile legale in vigoare, desi a primit in timp util o solicitare in acest sens. Intr-o astfel de situatie, data limita de depunere a Ofertelor se decaleaza cu o perioada suficienta, astfel incat orice operator economic interesat sa dispuna de un timp rezonabil necesar pentru obtinerea informatiilor complete si relevante pentru elaborarea Ofertei.
    De asemenea, termenul limita de depunere a Ofertelor trebuie prelungit in mod corespunzator perioadei necesare solutionarii unei contestatii pentru care instanta sau Autoritatea contractanta, din proprie initiativa, a decis suspendarea aplicarii procedurii.
    Legea nu prevede in mod expres alte situatii in care unui Ofertant i se permite sa solicite sau Autoritatii contractante i se permite sa acorde o prelungire a termenului limita pentru depunerea Ofertei.
    Paragraful 2.6.3.4 Procesul-verbal al sedintei de deschidere a Ofertelor
    In cadrul sedintei de deschidere nu este permisa respingerea niciunei Oferte, cu exceptia celor care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
   a) au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in Anuntul de participare;
   b) nu sunt insotite de Garantia de participare astfel cum a fost solicitata in Documentatia de atribuire.
    Sedinta de deschidere se finalizeaza printr-un proces-verbal semnat de membrii Comisiei de evaluare, de expertii cooptati si de reprezentantii operatorilor economici, in care se consemneaza modul de desfasurare a sedintei respective, aspectele formale constatate la deschiderea Ofertelor, elementele principale ale fiecarei Oferte.
    Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanti la procedura de atribuire, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta de deschidere.
    Orice decizie cu privire la calificarea/selectia Ofertantilor/Candidatilor sau, dupa caz, cu privire la evaluarea Ofertelor se adopta de catre Comisia de evaluare in cadrul unor sedinte ulterioare sedintei de deschidere a Ofertelor.
    Continutul cadru al procesului-verbal al sedintei de deschidere a Ofertelor:
   - metodologia aplicata in cadrul sedintei respective, prezenta tuturor membrilor Comisiei de evaluare la sedinta de deschidere, daca anumiti membrii au fost inlocuiti cu membri de rezerva;
   - aspecte procedurale urmarite in cadrul sedintei de deschidere a Ofertelor, cum ar fi: daca plicurile au fost sigilate; daca au fost deschise de presedintele Comisiei de evaluare, daca au fost prezentate Garantiile de participare in forma ceruta in cadrul Documentatiei de atribuire, daca reprezentantii Ofertantilor au prezentat imputernicirile valabile etc; si
   - elementele principalele ale fiecarei Oferte, care trebuie citite cu voce tare de catre presedintele Comisiei de evaluare in timpul sedintei de deschidere a Ofertelor: numele Ofertantilor, modificarile si retragerile de Oferte, elementele principale ale propunerilor financiare, cum ar fi: elemente de cost. cursul de schimb in baza caruia costurile ofertate pot fi comparate la evaluarea Ofertelor; perioada de valabilitate a Ofertei, propunerile de Oferte alternative (daca este cazul).
    Paragraful 2.6.3.5 Sesiunile de evaluare ulterioare sedintei de deschidere a Ofertelor
    Cu exceptia sedintei de deschidere a Ofertelor, numai membrii Comisiei de evaluare si expertii externi cooptati, precum si observatorii din partea UCVAP, pot lua parte la intalnirile de evaluare ale Comisiei de evaluare.
    Sectiunea 2.6.4 Stabilirea Ofertei castigatoare
    Oferta castigatoare se stabileste numai dintre Ofertele admisibile si numai pe baza criteriului de atribuire precizat in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire.
    Oferte admisibile
    Oferta este considerata admisibila daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) nu au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in Anuntul de participare;
   b) sunt insotite de Garantia de participare astfel cum a fost solicitata in Documentatia de atribuire;
   c) a fost depusa de un Ofertant care indeplineste cerintele minime de calificare;
   d) indeplineste cerintele Caietului de sarcini;
   e) nu contine propuneri dezavantajoase pentru Autoritatea contractanta, referitoare la clauzele contractuale;
   f) propunerea financiara este realista si nu implica din partea Autoritatii contractante o contributie de natura sa produca o distribuire majoritara a riscului de exploatare catre ea insasi.
    Oferta poate fi considerata inadmisibila daca a fost depusa de un Ofertant care, in ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu si-a indeplinit sau a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor acestuia.
    Modul de indeplinire a obligatiilor contractuale se dovedeste prin mijloace precum certificatele/documentele, astfel:
   - in cazul aplicarii unei proceduri pentru atribuirea unui Contract de concesiune de servicii, Autoritatea contractanta are dreptul de a le solicita Ofertantilor, in functie de specificul, de volumul si de complexitatea serviciilor ce urmeaza sa fie prestate si numai in masura in care aceste informatii sunt relevante pentru indeplinirea contractului, o lista a principalelor servicii prestate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt Autoritati contractante sau clienti privati. Prestarile de servicii se confirma prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de catre clientul privat beneficiar.
   - in cazul aplicarii unei proceduri pentru atribuirea unui Contract de concesiune de lucrari, Autoritatea contractanta are dreptul de a le solicita Ofertantilor, in functie de specificul, de volumul si de complexitatea lucrarilor ce urmeaza sa fie executate si numai in masura in care aceste informatii sunt relevante pentru indeplinirea contractului o lista a lucrarilor executate in ultimii 5 ani, insotita de certificari de buna executie pentru cele mai importante lucrari si care vor contine valori, perioada si locul executiei lucrarilor, modul de indeplinire a obligatiilor, beneficiari, indiferent daca acestia sunt Autoritati contractante sau clienti privati.
    In termen de 20 de zile de la data deschiderii Ofertelor, Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili Oferta castigatoare, pe baza criteriului de atribuire precizat in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire, in conditiile in care Ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse. In cazuri temeinic motivate, Autoritatea contractanta poate prelungi perioada de evaluare cu cel mult 20 de zile. Motivele temeinice se prezinta intr-o nota justificativa, aprobata de ordonatorul de credite al Autoritatii contractante, si este parte a dosarului Concesiunii.
    Dupa ce a finalizat evaluarea Ofertelor, Comisia de evaluare are obligatia de a elabora raportul procedurii de atribuire, care se inainteaza conducatorului Autoritatii contractante spre aprobare, conform atributiilor legale ce ii revin.
    Activitatea Comisiei de evaluare inceteaza dupa elaborarea raportului procedurii de atribuire.
    Raportul procedurii de atribuire
    Raportul procedurii de atribuire se elaboreaza inainte de incheierea Contractului de concesiune si cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
   a) denumirea si sediul Autoritatii contractante;
   b) obiectul Contractului de concesiune;
   c) daca este cazul, denumirea/numele Candidatilor participanti la procedura;
   d) daca este cazul, denumirea/numele Candidatilor selectati si neselectati, precum si motivele care au stat la baza selectarii sau neselectarii respectivilor Candidati;
   e) denumirea/numele Ofertantilor participanti la procedura;
   f) denumirea/numele Ofertantilor respinsi si motivele care au stat la baza acestei decizii;
   g) daca este cazul, motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre Oferte au fost respinse;
   h) denumirea/numele Ofertantului a carui Oferta a fost declarata castigatoare si motivele care au stat la baza acestei decizii;
   i) in cazul Ofertantului castigator, partea din Contract pe care acesta a declarat ca o subcontracteaza, impreuna cu denumirea/numele subcontractantilor;
   j) daca este cazul, justificarea hotararii de anulare a procedurii de atribuire.
    Paragraful 2.6.4.1 Publicitatea si informarea Candidatilor/Ofertantilor
    Autoritatea contractanta are obligatia de a informa operatorii economici implicati in procedura de atribuire despre deciziile referitoare la rezultatul selectiei, la rezultatul procedurii de atribuire ori, dupa caz, la anularea procedurii de atribuire si eventuala initiere ulterioara a unei noi proceduri, in scris si cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la emiterea acestora.
    Se considera operator economic implicat in procedura de atribuire orice Candidat/Ofertant pe care Autoritatea contractanta nu l-a informat inca despre decizii care ii vizeaza direct Candidatura/Oferta proprie sau orice Candidat/Ofertant a carui Candidatura/Oferta nu a fost inca respinsa definitiv de Autoritatea contractanta. O respingere este considerata definitiva daca a fost comunicata operatorului economic in cauza si fie a fost considerata legala de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau de catre instanta sesizata in legatura cu acest aspect, fie nu a facut ori nu mai poate face obiectul unei cai de atac.
    Comunicarea prin care se transmite informarea se poate face si prin fax sau prin mijloace electronice.
    In cadrul comunicarii, Autoritatea contractanta are obligatia de a informa Ofertantul castigator cu privire la acceptarea Ofertei prezentate, precum si pe Ofertantii/Candidatii care au fost respinsi sau a caror Oferta nu a fost declarata castigatoare asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, dupa cum urmeaza:
   a) fiecarui Candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a Candidaturii sale;
   b) pentru fiecare Oferta respinsa, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele in temeiul carora Oferta a fost considerata inadmisibila, indeosebi elementele Ofertei care nu au corespuns cerintelor Caietului de sarcini;
   c) fiecarui Ofertant care a prezentat o Oferta admisibila, dar care nu a fost declarata castigatoare, caracteristicile si avantajele relative ale Ofertei/Ofertelor castigatoare in raport cu Oferta sa, numele Ofertantului caruia urmeaza sa i se atribuie Contractul de concesiune;
   d) fiecarui Ofertant data-limita pana la care au dreptul de a depune contestatie, avandu-se in vedere prevederile legale in vigoare.
    Autoritatea contractanta are dreptul de a nu comunica anumite informatii din cele prevazute mai sus numai in situatia in care divulgarea acestora:
   a) ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol in aplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrara interesului public;
   b) ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privati, sau ar prejudicia concurenta loiala dintre acestia.
    Comunicarea catre Ofertantul declarat castigator trebuie sa contina si invitatia pentru semnarea contractului.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul cu Ofertantul a carui Oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva Oferta. In cazul in care Autoritatea contractanta nu poate incheia contractul cu Ofertantul a carui Oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, datorita faptului ca Ofertantul in cauza se afla intr-o situatie de forta majora sau in imposibilitatea fortuita de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul sa declare castigatoare Oferta clasata pe locul doi, in conditiile in care aceasta exista si este admisibila. In caz contrar, se anuleaza aplicarea procedurii pentru atribuirea Contractului de concesiune.
    Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia Contractul de concesiune numai dupa implinirea termenelor de:
   a) 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a Contractului de concesiune este mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006;
   b) 6 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in care valoarea estimata a Contractului de concesiune, este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006.
    In cazul in care Autoritatea contractanta nu transmite comunicarea respectiva prin fax sau prin mijloace electronice, termenele de mai sus se majoreaza cu 5 zile.
    Contractul incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute mai sus este lovit de nulitate.
    Ca o exceptie, Autoritatea Contractanta nu are obligatia de a respecta termenele mentionate mai sus in cazul in care contractul se va incheia cu un Ofertant care a fost singurul Ofertant la respectiva procedura de atribuire si nu exista alti operatori economici implicati in procedura de atribuire.
    Paragraful 2.6.4.2 Alte obligatii ale Autoritatii contractante
    Legislatia relevanta
   - OUG nr. 34/2006
   - HG nr. 71/2007
   - HG nr. 925/2006
    In termen de 48 de zile de la data incheierii Contractului de concesiune de lucrari publice sau de servicii, Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare in SEAP informatii referitoare la identitatea Ofertantului castigator, la serviciile sau lucrarile publice care fac obiectul Contractului de concesiune, la redeventa pe care o va primi Autoritatea contractanta sau, dupa caz, la contributia financiara care urmeaza sa fie platita de Autoritatea contractanta.
    Atunci cand atribuie un Contract de concesiune de lucrari publice, Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita:
   a) Concesionarului sa atribuie contracte unor terte parti, intr-un procent de minimum 30% din valoarea totala a lucrarilor care fac obiectul Concesiunii, lasand Candidatilor posibilitatea de a majora partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze;
   b) Candidatilor sa precizeze, in cadrul aplicatiei depuse, valoarea lucrarilor din cadrul Contractului de concesiune pe care acestia intentioneaza sa le atribuie unor terte parti.
    Sectiunea 2.6.5 Anularea procedurii de atribuire
    Legislatia relevanta
   - Capitolul V sectiunea 6 din OUG nr. 34/2006
    Numai in situatii exceptionale Autoritatea contractanta are dreptul de a anula procedura de atribuire demarata in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
    Aceasta decizie trebuie luata, de regula, inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de atribuire si, oricum, inainte de data incheierii contractului.
    Anularea poate surveni numai in urmatoarele situatii expres prevazut de lege:
   a) Autoritatea contractanta se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 86 alin. (2) lit. a), art. 102 alin. (2) lit. a) sau art. 117 alin. (2) lit. a) din OUG 34/2006, respectiv autoritatea considera ca nu este asigurat un nivel satisfacator al concurentei;
   b) au fost depuse numai Oferte inacceptabile si/sau neconforme;
   c) nu a fost depusa nicio Oferta sau au fost depuse Oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi comparate datorita modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/sau financiare;
   d) abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau este imposibila incheierea contractului.
    Procedura de atribuire se considera afectata in cazul in care se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) in cadrul Documentatiei de atribuire si/sau in modul de aplicare a procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor care guverneaza atribuirea contractelor de achizitie publica si concesiune;
   b) Autoritatea contractanta se afla in imposibilitatea de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor care guverneaza atribuirea contractelor de achizitie publica si concesiune.
    In cazul in care cea mai buna Oferta este superioara valorilor estimate de Autoritatea contractanta in cuprinsul Costului comparativ de referinta (CCR) si se constata ca nu se genereaza un Raport cost – beneficiu pozitiv iar proiectul s-ar putea realiza intr-o modalitate mai economica utilizand o achizitie publica traditionala, Autoritatea contractanta are dreptul de a anula procedura de atribuire cu justificarea ca s-au depus numai Oferte neconforme deoarece s-a incalcat principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice. Daca Autoritatea contractanta intentioneaza sa atribuie contractul in regim de Concesiune doar in cazul in care acesta genereaza un Raport cost – beneficiu pozitiv, atunci se recomanda ca acest lucru sa fie clar mentionat in cuprinsul Documentatiei de atribuire, pe langa precizarea valorilor CCR.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si leau creat prin depunerea de Oferte, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.
    Notificarea respectiva se va transmite prin posta, si de asemenea prin fax sau mijloace electronice.
    Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act al Autoritatii contractante, prin incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice si Concesiunilor de lucrari publice sau servicii, poate solicita anularea actului, obligarea Autoritatii contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdictionala sau in justitie.
    Capitolul 2.7 Solutionarea contestatiilor
    Legislatia relevanta
   - Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulerioare
   - Capitolul IX din OUG nr. 34/2006 – Solutionarea contestatiilor
   - Codul de procedura civila
    Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act al Autoritatii contractante, prin incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice si Concesiunilor de lucrari publice sau servicii, poate solicita anularea actului, obligarea Autoritatii contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdictionala sau in justitie.
    Prin persoana vatamata se intelege orice operator economic care:
   a) are sau a avut un interes legitim in legatura cu respectiva procedura de atribuire; si
   b) a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecinta a unui act al Autoritatii contractante, de natura sa produca efecte juridice, ori ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire.
    Prin act al Autoritatii contractante se intelege orice act administrativ, orice alta operatiune administrativa care produce sau poate produce efecte juridice, neindeplinirea in termenul legal a unei obligatii, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumita operatiune, in legatura cu sau in cadrul procedurii de atribuire.
    Prin intermediul contestatiilor, se poate solicita:
   - anularea unui act administrativ emis de Autoritatea contractanta in cadrul si in legatura cu procedura de atribuire;
   - obligarea Autoritatii contractante de a emite un act administrativ in cadrul si in legatura cu procedura de atribuire; sau
   - obligarea Autoritatii contractante de a lua orice masuri necesare in vederea recunoasterii dreptului pretins sau a unui interes legitim in cadrul si in legatura cu procedura de atribuire.
    Sectiunea 2.7.1 Organe competente
    In vederea solutionarii contestatiilor, partea care se considera vatamata se poate adresa tribunalului (Sectia de contencios administrativ si fiscal) in circumscriptia caruia se afla sediul Autoritatii contractante sau pe cale administrativ-jurisdictionala, Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC).
    Prin exceptie, litigiile privind procedurile de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice sau servicii aferente infrastructurii de transport de interes national sunt de competenta exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti.
    Inainte de a se adresa instantei competente, persoana vatamata notifica Autoritatea contractanta cu privire la pretinsa incalcare a dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice si Concesiunilor, precum si la intentia de a sesiza instanta judecatoreasca competenta. Notificarea respectiva nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atribuire, iar lipsa acesteia nu impiedica introducerea cererii in fata instantei competente. Dupa primirea notificarii, Autoritatea contractanta poate adopta orice masuri pe care le considera necesare pentru remedierea pretinsei incalcari, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act emis in cadrul respectivei proceduri. Masurile adoptate se comunica in termen de o zi lucratoare atat persoanei care a notificat Autoritatea contractanta, cat si celorlalti operatori economici implicati in procedura de atribuire. Persoana vatamata care, primind comunicarea, considera ca masurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea pretinsei incalcari va transmite Autoritatii contractante o notificare de renuntare la dreptul de a formula actiune in justitie sau, dupa caz, de renuntare la judecarea actiunii in ceea ce priveste respectiva incalcare. Cu toate acestea, persoana vatamata care a notificat Autoritatea contractanta potrivit prevederilor legale, se poate adresa de indata instantei judecatoresti competente, fara a fi obligata sa astepte comunicarea masurilor de remediere luate de catre aceasta.
    Paragraful 2.7.1.1 Termene limita de depunere a contestatiilor
    Legislatia relevanta
   - art. 55 din OUG nr. 34/2006 prevede pragurile valorice relevante, in functie de care se calculeaza termenele de depunere a contestatiilor, si anume:
   • atunci cand autoritatea contractanta se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. a)-c), iar valoarea estimata a contractului de concesiune de servicii care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat echivalentul in lei a 125.000 euro;
   • atunci cand valoarea estimata a contractului de concesiune de lucrari care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.
    Persoana vatamata poate sesiza Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau, dupa caz, instanta judecatoreasca competenta in vederea anularii actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de:
   a) 10 zile incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta despre un act al Autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea estimata a contractului care urmeaza sa fie atribuit este mai mare decat pragurile valorice prevazute mai sus;
   b) 5 zile incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta despre un act al Autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea estimata a contractului care urmeaza sa fie atribuit, este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute mai sus.
    In caz contrar, contestatia este respinsa ca tardiva.
    In cazul in care contestatia priveste continutul Documentatiei de atribuire, publicata in SEAP in conditiile legii, data luarii la cunostinta este data publicarii Documentatiei de atribuire iar contestatia nu se poate depune decat inainte de data limita stabilita pentru depunerea Ofertelor.
    Paragraful 2.7.1.2 Procedura de solutionare a contestatiilor de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor
    Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) este organul competent pentru solutionarea contestatiilor formulate in cadrul procedurii de atribuire, inainte de incheierea Contractului prin complete specializate, constituite potrivit Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului.
    Contestatia se solutioneaza de un complet format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de presedinte de complet. In cadrul fiecarui complet cel putin presedintele acestuia trebuie sa fie licentiat in drept. Cauzele se distribuie completelor in mod aleatoriu. Procedura de solutionare a contestatiilor se desfasoara cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii si a dreptului la aparare.
    Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina urmatoarele elemente:
   a) numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor si codul unic de inregistrare. In cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le reprezinta si in ce calitate;
   b) denumirea si sediul Autoritatii contractante;
   c) denumirea obiectului contractului si procedura de atribuire aplicata;
   d) obiectul contestatiei;
   e) motivarea in fapt si in drept a cererii;
   f) mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;
   g) semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.
    In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate aceste informatii, va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile de la instiintarea prin care i se aduce la cunostinta aceasta situatie, acesta sa completeze contestatia. In cazul in care contestatorul nu se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, contestatia va fi respinsa.
    Contestatorul va atasa la contestatie si copia actului atacat, in cazul in care acesta a fost emis.
    Contestatiile formulate in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire vor fi conexate de catre Consiliu pentru a se pronunta o solutie unitara. Pentru contestatiile formulate in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire se va pastra continuitatea completului de solutionare.
    Pana la solutionarea contestatiei de catre Consiliu, participantii in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire se pot asocia la contestatie printr-o cerere proprie care trebuie sa intruneasca cerintele legale.
    In termen de o zi lucratoare de la primirea contestatiei, Autoritatea contractanta are obligatia sa ii instiinteze despre aceasta si pe ceilalti participanti inca implicati in procedura de atribuire. Instiintarea trebuie sa contina inclusiv o copie a contestatiei respective.
    In vederea solutionarii contestatiei, Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Consiliului, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data expirarii termenului de 11 (+5 zile, dupa caz), respectiv 6 zile (+5 zile, dupa caz) (termenele specifice incheierii contractului), punctul sau de vedere asupra acesteia/acestora, insotit de orice alte documente considerate edificatoare, precum si, sub sanctiunea amenzii, o copie a dosarului Concesiunii. Lipsa punctului de vedere al Autoritatii contractante nu impiedica solutionarea contestatiei, in masura in care s-a facut dovada comunicarii acesteia. Autoritatea contractanta va notifica punctul de vedere si contestatorului, in termenul prevazut anterior.
    Procedura in fata CNSC este scrisa, iar partile vor fi audiate numai daca acest lucru este considerat necesar de catre completul de solutionare a contestatiei. Partile pot fi reprezentate de avocati si pot depune concluzii scrise in cursul procedurii. De asemenea, partile pot solicita sa depuna concluzii oral in fata Consiliului.
    In vederea solutionarii contestatiei CNSC are dreptul de a solicita lamuriri partilor, de a administra probe si de a solicita orice alte date/documente, in masura in care acestea sunt relevante in raport cu obiectul contestatiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru solutionarea contestatiei si de la alte persoane fizice sau juridice.
    Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde la orice solicitare a Consiliului si de a-i transmite acestuia orice alte documente care prezinta relevanta pentru solutionarea contestatiei, intr-un termen care nu poate depasi 5 zile de la data primirii solicitarii, sub sanctiunea unei amenzi.
    CNSC are obligatia de a solutiona contestatia in termen de 20 de zile de la data primirii dosarului concesiunii de la Autoritatea contractanta. In cazuri temeinic justificate, termenul de solutionare a contestatiei poate fi prelungit cu inca 10 zile. Nerespectarea termenului de solutionare a contestatiei constituie abatere disciplinara si poate atrage inclusiv declansarea procedurii de evaluare a activitatii CNSC si a presedintelui acestuia, in conditiile art. 236, alin. (6) din OUG 34/2006.
    Deciziile CNSC privind solutionarea contestatiei pot fi atacate cu plangere la Curtea de apel, sectia de contencios-administrativ si fiscal in a carei raza teritoriala se afla sediul Autoritatii contractante, in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie. Cu exceptia cazurilor in care plangerea are ca obiect contestarea amenzii, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor nu are calitatea de parte in proces.
    Paragraful 2.7.1.3 Masuri de remediere si solutii pe care le poate pronunta Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor
    Dupa primirea unei contestatii, Autoritatea contractanta are dreptul de a adopta masurile de remediere pe care le considera necesare ca urmare a contestatiei respective. Orice astfel de masuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalti operatori economici implicati in procedura de atribuire, precum si CNSC, nu mai tarziu de o zi lucratoare de la data adoptarii acestora. In situatia in care contestatorul considera ca masurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta va trimite CNSC si Autoritatii contractante o notificare de renuntare la contestatie. In acest caz, Autoritatea contractanta nu mai are obligatia de a comunica punctul sau de vedere CNSC in vederea solutionarii contestatiei.
    In cazul primirii unei contestatii de catre Consiliu si de catre Autoritatea contractanta, pentru care nu sa luat act de renuntare, Autoritatea contractanta nu are dreptul de a incheia contractul pana la expirarea termenului de contestare a deciziei Consiliului (de 10 zile de la comunicare) prevazut la art. 281 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, daca partea interesata nu a introdus plangere la instanta judecatoreasca competenta. In cazul in care expirarea termenului de contestare a deciziei Consiliului (de 10 zile de la comunicare) prevazut la art. 281 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 este anterioara expirarii termenelor de asteptare prevazute la art. 205, alin. (1) si art. 206, alin. (3) (de 11 (+5), respectiv 6 (+5) zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii), Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul numai dupa indeplinirea termenelor de asteptare respective. Contractul incheiat cu nerespectarea acestor prevederi legale este lovit de nulitate.
    CNSC se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate, nu se mai procedeaza la analiza pe fond a cauzei.
    CNSC va examina apoi, din punct de vedere al legalitatii si temeiniciei, actul atacat si poate pronunta o decizie prin care il anuleaza in parte sau in tot, obliga Autoritatea contractanta sa emita un act sau dispune orice alta masura necesara pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.
    In situatia in care CNSC apreciaza ca, in afara de actele contestate in cadrul procedurii de atribuire, exista si alte acte care incalca prevederile legale in domeniu, la care nu s-a facut referire in contestatie, atunci acesta va sesiza ANRMAP, transmitandu-i in acest sens toate datele/documentele relevante in sustinerea sesizarii.
    In cazul in care CNSC admite contestatia si dispune luarea unei masuri de remediere a actului atacat, va preciza si termenul in care aceasta trebuie dusa la indeplinire, care nu poate fi mai scurt decat termenul de 10 zile de exercitare a caii de atac impotriva deciziei Consiliului.
    CNSC poate respinge contestatia ca fiind nefondata, tardiva, lipsita de interes, lipsita de obiect, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate sau neimputernicita sa formuleze contestatia, precum si pe orice alta exceptie de procedura sau de fond.
    In functie de solutia pronuntata, CNSC va decide asupra continuarii sau anularii procedurii de atribuire a Contractelor de concesiune.
    CNSC poate lua act, oricand in cursul solutionarii contestatiei, de renuntarea la aceasta de catre contestator.
    CNSC poate obliga, la cerere, partea in culpa la plata cheltuielilor efectuate in cursul solutionarii contestatiei.
    Decizia CNSC privind modul de solutionare a contestatiei se adopta cu votul majoritatii membrilor completului, acestia neavand posibilitatea de a se abtine.
    Decizia CNSC va fi motivata si comunicata in scris partilor in termen de 3 zile de la pronuntare. Decizia, fara motivarea acesteia, se publica pe pagina de internet a Consiliului inlauntrul aceluiasi termen. Decizia motivata se publica pe pagina de internet a Consiliului, in cadrul buletinului oficial, fara referire la datele de identificare a deciziei si ale partilor, precum si la datele personale, in termen de 10 de zile de la data la care aceasta ramane definitiva si irevocabila.
    Decizia prin care Consiliul a dispus luarea unor masuri de remediere va fi inaintata, in copie, in acelasi termen de 3 zile, catre ANRMAP, care are obligatia de a monitoriza indeplinirea masurilor de remediere.
    Decizia prin care Consiliul anuleaza in parte sau in tot actul atacat ori obliga Autoritatea contractanta sa emita un act sau sa dispuna orice alta masura necesara pentru inlaturarea actelor ce afecteaza procedura de atribuire este executorie
    Decizia Consiliului este obligatorie pentru parti, Contractul de concesiune incheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absoluta.
    Deciziile Consiliului privind solutionarea unei contestatii pot fi atacate cu plangere la Curtea de apel, Sectia de contencios administrativ si fiscal in a carei raza se afla sediul Autoritatii contractante, in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie. Plangerea se solutioneaza conform prevederilor Codului de procedura civila.
    Paragraful 2.7.1.4 Solutionarea litigiilor in instanta
    Trebuie subliniat si faptul ca orice persoana vatamata poate sesiza direct instanta de judecata in vederea anularii actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim. Astfel, procesele si cererile privind actele Autoritatilor contractante, acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a Contractelor de concesiune se solutioneaza in prima instanta de catre Sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul Autoritatii contractante, cu exceptia litigiilor privind procedurile de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii aferente infrastructurii de transport de interes national, care se solutioneaza in prima instanta de catre Curtea de Apel Bucuresti.
    Partea nu se poate adresa, pentru solutionarea aceleiasi cereri, concomitent Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor si instantei judecatoresti competente. In caz contrar, se prezuma renuntarea la calea administrativ-jurisdictionala, partea avand obligatia de a notifica Consiliului introducerea cererii la instanta judecatoreasca competenta. In cazul in care cu privire la acelasi obiect au fost formulate atat contestatie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cat si actiune la instanta judecatoreasca, aceasta din urma, pentru asigurarea unei bune judecati, va putea dispune, la cererea partilor sau din oficiu, prin incheiere, intrunirea cauzelor. In acest sens, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor va transmite dosarul instantei in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii. De asemenea, Autoritatea contractanta are obligatia de a incunostinta instanta despre existenta unei contestatii introduse la Consiliu:
    Litigiile privind desfasurarea procedurilor de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice si a Contractelor de concesiune de servicii, precum si cele privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestor proceduri se solutioneaza de urgenta si cu precadere, cu respectarea prevederilor Codului de procedura civila.
    De asemenea, pentru solutionarea litigiilor care au ca obiect acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat in cadrul procedurii de atribuire, instanta judecatoreasca are competenta exclusiva de a se pronunta pe astfel de cereri, fie in cadrul procedurii de solutionare a contestatiilor prevazute in OUG nr. 34/2006, fie printr-o actiune separata.
    Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune prin rezolutie comunicarea acesteia, precum si a inscrisurilor catre parat. Paratul este obligat sa depuna intampinarea in termen de 3 zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata. Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa depuna raspuns la intampinare in termen de 3 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei. Cererea reconventionala se introduce in acelasi termen de 3 zile.
    In termen de o zi lucratoare de la primirea citatiei, Autoritatea contractanta are obligatia de a-i instiinta pe ceilalti participanti implicati in procedura de atribuire despre existenta unui litigiu privind procedura de atribuire respectiva.
    La data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 20 zile de la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, dispunand citarea partilor. Termenele de judecata ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile.
    Instanta va putea dispune o singura data amanarea judecarii cauzei numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei.
    Paragraful 2.7.1.5 Solutiile pe care le poate pronunta instanta
    In cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate sa dispuna la cererea partii interesate, prin incheiere motivata data cu citarea partilor, masuri cu caracter provizoriu, cum ar fi:
   a) masuri de suspendare sau care sa asigure suspendarea procedurii de atribuire, in stadiul in care se afla;
   b) alte masuri care sa asigure oprirea implementarii anumitor decizii a Autoritatii contractante.
    Instanta solutioneaza cererea de suspendare sau privind o alta masura provizorie, luand in considerare consecintele probabile ale acestei masuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public. Instanta va putea sa nu dispuna masurile provizorii prevazute mai sus, in cazul in care consecintele negative ale acestora ar putea fi mai mari decat beneficiile lor. Hotararea de a nu dispune masuri provizorii nu trebuie sa prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a inaintat cererea. Incheierea prin care se instituie masurile cu caracter provizoriu poate fi atacata cu recurs, in mod separat, in termen de 5 zile de la comunicare.
    Indiferent de decizia instantei cu privire la suspendarea procedurii de atribuire, Autoritatea contractanta nu are in nicio situatie dreptul de a incheia contractul inainte de solutionarea cauzei de catre instanta. In cazul in care hotararea prin care instanta a solutionat cauza este comunicata inainte de expirarea termenelor de asteptare prevazute la art. 205, alin. (1) si art. 206, alin. (3) (de 11 (+5), respectiv 6 (+5) zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii), Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul numai dupa indeplinirea termenelor de asteptare respective.
    De asemenea, instanta, admitand cererea introdusa de persoana vatamata, poate dispune anularea in tot sau in parte a actului Autoritatii contractante, obligarea la emiterea actului de catre Autoritatea contractanta, indeplinirea unei obligatii de catre Autoritatea contractanta, inclusiv eliminarea oricaror specificatii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din Anuntul de participare, din Documentatia de atribuire ori din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire, precum si orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale in materia Concesiunilor de lucrari publice sau servicii.
    Instanta constata nulitatea contractului in urmatoarele cazuri:
   a) Autoritatea contractanta a atribuit contractul fara sa respecte obligatiile referitoare la publicarea unui Anunt de participare conform prevederilor legale in vigoare;
   b) Autoritatea contractanta nu a respectat prevederile legale privind implinirea termenelor de asteptare specifice incheierii Contractelor de concesiune, daca aceasta incalcare a privat un operator economic interesat de posibilitatea de formula o cale de atac inainte de incheierea contractului, in cazul in care aceasta incalcare este coroborata cu incalcarea altor dispozitii in materia achizitiilor publice si Concesiunilor care a afectat sansele operatorului economic interesat de a obtine contractul.
    In cazul in care instanta considera, dupa analizarea tuturor aspectelor relevante, ca motive imperative de interes general impun mentinerea efectelor contractului, aceasta va dispune, in schimb, sanctiuni alternative, dupa cum urmeaza:
   a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de executie al acestuia; si/sau
   b) aplicarea unei amenzi Autoritatii contractante, cuprinsa intre 2% si 15% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proportional cu posibilitatea de a limita efectele contractului, conform dispozitiilor lit. a).
    La aplicarea acestor sanctiuni alternative, instanta va avea in vedere ca acestea sa fie eficiente, proportionate si descurajante. Acordarea de despagubiri nu reprezinta o sanctiune alternativa adecvata.
    Capitolul 2.8 Inchiderea financiara
    Procedura de atribuire a Contractelor de concesiune de lucrari publice sau concesiune de servicii, care implica de obicei finantare privata semnificativa, nu se finalizeaza la semnarea Contractului de concesiune, ci doar atunci cand are loc inchiderea financiara. Inchiderea financiara reprezinta momentul la care Concesionarul a incheiat cu succes contractele de finantare cu bancile in vederea obtinerii resurselor financiare necesare realizarii proiectului.
    Cu toate ca Ofertantii comunica cu finantatorii pe tot parcursul procedurii de atribuire, acestia vor finaliza Documentele de finantare numai dupa declararea Ofertantului castigator. Doar in momentul in care Contractul de concesiune este finalizat, finantatorii pot evalua toate riscurile relationate acestuia.
    Contractele de concesiune de lucrari publice sau concesiune de servicii care necesita finantare privata prealabila contin de obicei clauze suspensive care prevad intrarea in vigoare a contractului la o data ulterioara semnarii lui si numai dupa indeplinirea unor conditii obligatorii. Una dintre aceste conditii poate fi obligatia Concesionarului de a asigura finantarea proiectului. Concesionarul va trebui sa puna la dispozitia Autoritatii contractante toate Documentele de finantare pentru ca aceasta sa poata verifica daca s-au indeplinit toate conditiile necesare realizarii proiectului. Inchiderea financiara se considera realizata imediat ce Autoritatea Contractanta confirma faptul ca respectivul Concesionar a incheiat cu succes contractele de finantare in vederea realizarii proiectului.


    Titlul 3. Analiza economico-financiara (VfM) si Costul comparativ de referinta (CCR)
    Prezentul Titlu prezinta modul in care avantajul economic al unei Concesiuni de lucrari publice sau de servicii se poate compara cu un contract de achizitie publica. Acest avantaj este denumit la nivel international "Value for Money" (VfM)1.
    Analiza economico-financiara ("Value for Money"-VfM) reprezinta una dintre cerintele principale ale Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare. Aceasta ofera Autoritatii contractante posibilitatea de a determina modul in care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o Concesiune, fie printr-un contract traditional de achizitie publica.
    Ulterior, comparatia poate fi utilizata pe tot parcursul procedurii de atribuire pentru a monitoriza evolutia proiectului in functie de reperele identificate in Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare.
    Cuprinsul prezentului Titlu este prezentat mai jos:
    Capitolul 3.1 ofera explicatii referitoare la cadrul conceptual al analizei economico-financiare ("Value for Money").
    Capitolul 3.2 se ocupa de prima etapa: "PSC" 2, o metodologie de calcul a costurilor aferente duratei de viata a proiectului care urmeaza a fi suportate de catre Autoritatea contractanta in cazul in care este utilizata o procedura de achizitie publica traditionala.
    Capitolul 3.3 descrie etapele pe care ar trebui sa le urmeze Autoritatea contractanta pentru a stabili structura Concesiunii.
    Capitolul 3.4 mentioneaza o serie de aspecte specifice care ar trebui luate in considerare in realizarea Analizei economico-financiare.
    Capitolul 3.5 explica metodologia "Comparatorului public-privat" pentru evaluarea Raportului cost – beneficiu al unui proiect realizat in regim de concesiune.
    Capitolul 3.6 explica metodologia "Modelului comparativ" (Shadow model) pentru evaluarea Raportului cost – beneficiu al unui proiect realizat in regim de concesiune.
    ___________
   1 In Romania, acest termen nu are o traducere exacta. De aceea ne vom referi la el in continuare prin traducerea aproximativa "Analiza economico-financiara" (Value for Money).
   2 Public Sector Comparator. Aceasta denumire poate fi tradusa in limba romana drept "Costul Comparativ de Referinta" (CCR)


    Figura 8: Schema Analizei economico-financiare (VfM) pentru un proiect de concesiune
    
+-------------------------------------------------+
|               Calculul CCR (3.2)                |
+------------------------+------------------------+
                         |
                         v
+-------------------------------------------------+
|  Estimarea costurilor si veniturilor pe toata   |
|             durata de viata (3.2.3)             |
+-------------------------------------------------+
+-------------------------------------------------+
|  Identificarea si alocarea riscurilor (3.2.4)   |
+-------------------------------------------------+
+-------------------------------------------------+
|            Pretul riscurilor (3.2.5)            |
+-------------------------------------------------+
+-------------------------------------------------+
|        Analiza de senzitivitate (3.2.6)         |
+------------------------+------------------------+
                         |
                         v
+-------------------------------------------------+
|    Determinarea structurii Concesiunii (3.3)    |
+------------------------+------------------------+
                         |
                         v
+-------------------------------------------------+
|    Matricea de alocare a riscurilor (3.3.1)     |
+------------------------+------------------------+
                         |
                         v
+-------------------------------------------------+
|   Platile pentru seviciul furnizat vor fi in    |
|totalitate suportate de Autoritatea Contractanta?|
+------------------------+------------------------+
        da               |               nu
         +---------------+---------------+
         |                               |
         v                               v
+-----------------+    +------------------------------------+
|Analiza CPP (3.5)|    |Analiza "Modelului Comparativ" (3.6)|
+-----------------+    +------------------------------------+

    Capitolul 3.1 Cadru conceptual
    Unul din principalele obiective ale Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare este sa dovedeasca nu numai fezabilitatea economica a proiectului propus, ci si Raportul cost – beneficiu, daca proiectul respectiv urmeaza sa fie realizat in regim de concesiune. Analiza economico-financiara (VfM) pentru o Concesiune poate fi realizata prin urmatoarele etape:
    Etapa 1: Intocmirea Costului comparativ de referinta (CCR)
    O analiza CCR furnizeaza o estimare indicativa a costurilor si veniturilor totale aferente duratei de viata a unui proiect, precum si o estimare indicativa a cerintelor de buget necesare realizarii proiectului prin metoda traditionala de achizitie publica. Scopul acestei etape este stabilirea obiectivului si a accesibilitatii proiectului, precum si intocmirea unui comparator relevant in baza caruia sa poata fi evaluate Ofertele operatorilor economici interesati pentru a determina Raportul cost – beneficiu. Acest CCR include identificarea si evaluarea riscurilor aferente proiectului.
    Autoritatea Contractanta trebuie sa aiba in vedere faptul ca se poate stabili un CCR doar cand sunt disponibile date corecte si sigure.
    Etapa 2: Determinarea structurii preliminare a Concesiunii
    Aceasta etapa cuprinde o vedere de ansamblu a tuturor detaliilor proiectului de concesiune. Accentul cade asupra detaliilor si problemelor de ordin juridic, organizational si de finantare.
    Etapa 3: Determinarea Analizei economico-financiare (Value for Money)
    Pe baza CCR-ului elaborat in cadrul etapei 1, se evalueaza Raportul cost-beneficiu atunci cand proiectul este realizat in regim de concesiune comparativ cu scenariul realizarii proiectului prin metoda traditionala de achizitie publica. Doua metodologii pot fi folosite pentru aceasta analiza economicofinanciara (Value for Money). Metodologia care va fi adoptata depinde de Mecanismul de plata ales pentru proiectul de concesiune respectiv.
    Sectiunea 3.1.1 Metodologii pentru realizarea Analizei economico-financiare (Value for Money)
    Analiza economico-financiara (VfM) poate fi realizata cu ajutorul a doua instrumente diferite:
   1. Metoda "Comparatorului public-privat" (CPP): CCR este comparat cu cea mai buna estimare a scenariului Concesiunii. Scenariul Concesiunii este realizat in baza datelor CCR si dezvoltat luandu-se in considerare impactul inovatiilor si cresterii eficientei generate prin implementarea proiectului in regim de concesiune. In acest fel, CPP se focalizeaza asupra diferentelor-cheie intre cele doua optiuni; sau
   2. Analiza "Modelului comparativ" (Shadow model): CCR este comparat cu un model complet nou ce delimiteaza ceea ce operatorul economic ar putea propune pentru realizarea proiectului in regim de concesiune. Acest Model comparativ este construit pe baza cercetarii de piata, a exemplelor din proiectele anterioare de concesiune si a expertizei in domeniu.
    Cand se utilizeaza metoda "Comparatorului public-privat" (CPP), cand se utilizeaza analiza "Modelului comparativ"?
    Alegerea metodei va fi de regula determinata de evaluarea circumstantelor specifice ale proiectului propus, de la caz la caz:
   - Daca proiectul (respectiv serviciul furnizat in cadrul proiectului de concesiune) nu genereaza niciun fel de venituri de la utilizatorii finali, ci numai plati efectuate Concesionarului de catre Autoritatea contractanta, ca de ex. plati de disponibilitate, atunci este potrivita metoda CPP.
   - Daca proiectul (respectiv serviciul furnizat in cadrul proiectului de concesiune) genereaza venituri direct de la utilizatorii finali si, ca atare, este expus cerintei pietei, atunci este potrivita metoda "Modelului comparativ". Aceasta alegere implica, insa, evaluari mai detaliate (de ex. previziuni de piata) pentru a previziona costurile aferente unei Oferte comparative (Shadow bid) realizate de un potential Concesionar.
   - In cazul in care Mecanismul de plata al Concesiunii este un hibrid intre cele doua modele prezentate mai sus, atunci metoda "Modelului comparativ" poate fi folosita mai ales daca veniturile sunt supuse fluctuatiilor cererii.
    Sectiunea 3.1.2 Testarea bancabilitatii proiectului prin intermediul metodei "Modelului comparativ" (Shadow model)
    Bancabilitatea proiectului trebuie intotdeauna testata inainte de lansarea procedurii de atribuire a contractului (a se vedea Paragraful 1.4.7.3).
   1. In cazul platilor de disponibilitate efectuate de catre Autoritatea contractanta catre Concesionar, bancabilitatea este relativ certa si lipsita de riscuri, cu prevederea ca Ofertantii trebuie sa se asigure ca Autoritatea contractanta va efectua plati suficiente pentru a acoperi costurile, serviciul datoriei si randamentul investitiei de capital. Bancabilitatea trebuie testata pe piata pentru a se asigura faptul ca institutiile finantatoare agreeaza structura propusa de Concesiune si studiul analizei diagnostic efectuat in special in ceea ce priveste solvabilitatea Autoritatii contractante.
   2. In cazul in care o parte semnificativa din plati rezulta din platile utilizatorilor finali, de exemplu taxele de utilizare, bancabilitatea este mult mai putin certa. Intr-un astfel de caz, pentru a asigura fezabilitatea economica si bancabilitatea proiectului, Autoritatea contractanta trebuie sa construiasca un asa numit Model comparativ. Acest Model comparativ va contine, de exemplu, previziuni de trafic, date privind elasticitatea preturilor taxelor de utilizare si va include un model financiar comprehensiv (flux de numerar) care sa indice contributiile si beneficiile investitorilor si ale creditorilor.
    Dezvoltarea unui Model comparativ este complexa si necesita o perioada mare de timp. De regula, necesita expertiza externa si poate fi costisitoare. Prin urmare, se recomanda dezvoltarea unui Model comparativ doar cand este absolut necesara demonstrarea fezabilitatii economice si a bancabilitatii Concesiunii comparativ cu schema traditionala de achizitie publica.
    Capitolul 3.2 Estimarea costurilor proiectului (CCR) si analiza riscurilor
    Sectiunea 3.2.1 Conceptul CCR
    In Studiul de fundamentare, CCR-ul reprezinta o indicatie importanta a accesibilitatii unui proiect. El reprezinta estimarea cheltuielilor si veniturilor pe intreaga durata de viata a unui proiect realizat in sistem de achizitie publica traditionala.
    Cheltuielile si veniturile pe durata de viata a proiectului inseamna ca sunt luate in calcul nu numai costurile de constructie, ci si totalul cheltuielilor si veniturilor aferente operarii si intretinerii de-a lungul perioadei proiectului. Intrucat CCR este folosit pentru a compara costurile unei abordari traditionale de achizitie publica cu cele ale unei Concesiuni, costurile pe durata de viata sunt in general calculate pe parcursul duratei estimate a Concesiunii, care se situeaza de cele mai multe ori intre 20 si 35 de ani. Este, insa, importanta comparatia unor elemente similare, respectiv perioada CCR trebuie sa fie aceeasi cu cea a Concesiunii.
    CCR are un dublu scop:
   1. de a furniza o perspectiva atenta asupra tuturor costurilor, veniturilor si riscurilor care pot aparea pe parcursul duratei de viata al proiectului.
   2. de a furniza un reper pentru procesul ulterior de atribuire prin achizitie publica. CCR poate fi utilizat pentru a compara Ofertele de Concesiune cu scenariul traditional de atribuire prin achizitie publica. Rezultatele acestei comparatii arata daca Ofertele depuse in cadrul unei proceduri de atribuire a unui Contract de concesiune genereza un Raport cost – beneficiu optim pentru Autoritatea contractanta.
    Sectiunea 3.2.2 Structura CCR
    CCR cuprinde un calcul a Valorii actualizate nete (VAN) a fluxurilor de numerar aferente duratei de viata a proiectului. Aceste fluxuri de numerar sunt construite pe baza unui CCR brut si a analizei riscurilor.
    Calculul CCR
    Exprimat sub forma de formula, CCR se calculeaza dupa cum urmeaza:
    CCR = CCR brut + riscuri + consideratii financiare suplimentare
    CCR-ul brut este "cea mai buna estimare" a tuturor costurilor si veniturilor estimate pe intreg ciclul de viata a proiectului.
    Analiza riscurilor se bazeaza pe identificarea, alocarea si cuantificarea riscurilor aferente proiectului.
    Consideratiile financiare suplimentare se refera la acele aspecte care ar putea avea un impact asupra valorii actualizate nete a proiectului, dar care sunt greu de cuantificat, ca de exemplu inovatia, transferul de tehnologie. Intrucat aceste consideratii pot avea totusi un impact pe viitor, includerea lor in CCR este importanta.
    In prima etapa, se intocmeste CCR-ul brut. Estimarea CCR-ului brut cuprinde toate costurile pregatirii proiectului, costurile si veniturile aferente constructiei si operarii impreuna cu un calendar al acestor costuri pe intreaga durata de viata a proiectului. Acestea constituie date de intrare (inputuri) pentru o previzionare a fluxului de numerar.
    A doua etapa cuprinde analiza riscurilor, in cadrul careia riscurile sunt cuantificate si adaugate in previzionarea fluxului de numerar. Daca este cazul, este luata in considerare si perioada in care pot aparea riscurile.
    In cea de-a treia etapa, toate fluxurile de numerar sunt indexate pentru a tine seama de inflatie (in cazul in care estimarile costurilor nu includ deja o rezerva pentru acest element). Astfel, se obtin fluxurile de numerar nominale pentru scenariul traditional CCR. Aceasta proiectie ofera o indicatie privind totalul costurilor proiectului de-a lungul intregii perioade de viata.
    In final, Valoarea actualizata neta (VAN) din scenariul traditional se calculeaza cu ajutorul unei rate de actualizare (discontare) ce reflecta costul capitalului suportat de catre Autoritatea contractanta (a se vedea Capitolul 4.7).


    Figura 9: Structura CCR


   


    Etapele ce reprezinta calcularea CCR sunt prezentate mai sus.
    Legislatia romana prevede reglementari clare pentru estimarea costurilor de pregatire si constructie. Acestea se gasesc in Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 48/2008.
    Sectiunea 3.2.3 Costurile si veniturile proiectului pe durata de viata a proiectului: dezvoltarea CCR-ului brut
    Procesul de dezvoltare pentru stabilirea CCR-ului brut incepe prin intocmirea unei situatii generale a tuturor costurilor si veniturilor ce ar putea fi implicate in cazul in care proiectul este atribuit prin procedura de achizitie publica traditionala. Cu toate acestea, la inceput trebuie stabilita o data de referinta de la care trebuie sa inceapa evaluarea costurilor.
    Data de referinta este, de regula, data la care demareaza procedura de achizitie publica. Aceasta inseamna ca toate costurile de pregatire a proiectului – de exemplu, realizarea Studiului de fezabilitate si a Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare – nu trebuie incluse in CCR, intrucat aceste costuri au fost deja suportate pana la data respectiva.
    Costurile de constructie aferente proiectului au fost deja estimate in Studiul de fezabilitate (a se vedea Paragraful 1.1.1.6). Cu toate acestea, in cadrul CCR, ar trebui adaugate si costurile de operare si intretinere estimate pentru aceeasi durata de viata ca pentru Concesiune.
    Tabelul de mai jos contine tipurile de costuri si venituri care sunt luate in general in considerare in dezvoltarea CCR-ului brut.
    Intrucat nu toate costurile si veniturile survin in acelasi timp, ci pe durata ciclului de viata al proiectului, trebuie intocmit un Model financiar al fluxului de numerar, in care sunt prelucrate toate datele de intrare (a se vedea Titlul 4).
    
+------------+-------------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+
|Costurile de|Acestea sunt costurile               |                                                                       |
|tranzactie  |corespunzatoare procedurii de        |                                                                       |
|            |atribuire prin achizitie publica     |                                                                       |
|            |traditionala. Ele constau de         |                                                                       |
|            |regula din costurile consultantilor  |                                                                       |
|            |externi si interni care ofera        |                                                                       |
|            |Autoritatii Contractante asistenta   |                                                                       |
|            |juridica, tehnica si financiara.     |                                                                       |
+------------+-------------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+
|Costurile de|Aceste costuri sunt cunoscute si     |- costuri de proiectare;                                               |
|implementare|ca investitii initiale si trebuie sa |- costuri de achizitie sau inchiriere, si de amenajare a terenului;    |
|            |includa nu numai costul              |- costuri aparute in legatura cu obtinerea de informatii privind       |
|            |proiectarii si al constructiei, ci si|proiectul;                                                             |
|            |costurile implicate in modificarea   |- costurile cu forta de munca necesare constructiei;                   |
|            |structurilor existente.              |- materii prime necesare constructiei;                                 |
|            |                                     |- plati catre furnizori;                                               |
|            |                                     |- utilaje si echipamente necesare constructiei;                        |
|            |                                     |- costuri de asigurare in decursul perioadei de constructie;           |
|            |                                     |- costuri de management in decursul etapelor de proiectare si          |
|            |                                     |constructie; si                                                        |
|            |                                     |- costuri legate de migrarea sistemelor IT sau alte costuri de         |
|            |                                     |restructurare                                                          |
+------------+-------------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+
|Costuri de  |Costurile de operare sunt toate      |Costurile de intretinere sunt costurile de investitii si de intretinere|
|operare     |costurile suportate in timpul        |aparute dupa competitia Ofertantilor pe intreaga durata de viata       |
|            |operarii si intretinerii. Estimarile |a proiectului. Iata cateva exemple de costuri de intretinere:          |
|            |acestor costuri se bazeaza pe        |- inlocuire echipamente;                                               |
|            |experienta din alte proiecte si      |- reparatii capitale;                                                  |
|            |trebuie indexate intrucat vor fi     |- cheltuieli de exploatare.                                            |
|            |incluse in Oferte. Se recomanda      |Dupa cum se poate vedea din aceasta lista, cea mai importanta          |
|            |documentarea tuturor ipotezelor      |diferenta intre costurile de implementare si costurile de              |
|            |lor intr-o anexa separata astfel     |exploatare este momentul in timp la care apar acestea.                 |
|            |incat sa se poata identifica cu      +-----------------------------------------------------------------------+
|            |usurinta modul in care au fost       |Costurile operationale sunt suportate pe intreaga durata de viata      |
|            |calculate anumite sume si cum        |a proiectului pentru a presta serviciul. Natura acestor costuri        |
|            |pot fi acestea modificate ulterior.  |depinde de proiect. Iata cateva exemple de costuri operationale:       |
|            |Costurile de operare pot fi          |- costurile cu personalul odata ce proiectul este operational,         |
|            |detaliate/subdivizate in costuri     |inclusiv platile de asigurari sociale, contributii la fondul de pensii |
|            |operationale si de intretinere.      |si alte costuri directe de personal;                                   |
|            |                                     |- costuri de recrutare, educatie si instruire;                         |
|            |                                     |- costuri cu materiile prime si consumabilele;                         |
|            |                                     |- costuri de management si control odata ce proiectul este             |
|            |                                     |operational;                                                           |
|            |                                     |- cheltuieli administrative generale pentru managementul de            |
|            |                                     |proiect;                                                               |
|            |                                     |- costul gestionarii activelor pe intreaga durata de viata a           |
|            |                                     |proiectului; si                                                        |
|            |                                     |- costuri de asigurare odata ce proiectul este operational.            |
+------------+-------------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+
|Elemente de |Elementele de venituri constau       |- venituri din vanzari sau inchirieri                                  |
|venit       |din toate veniturile estimate a fi   |- venituri bazate pe valoarea reziduala.                               |
|            |generate de catre proiect            |- venituri bazate pe taxa (indirecta)                                  |
|            |                                     |- venituri bazate pe taxa de utilizare efectiva                        |
+------------+-------------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+

    Paragraful 3.2.3.1 Estimarea veniturilor proiectului, aferente utilizatorilor, pe durata de viata a proiectului
    In cazul in care proiectul implica taxe de utilizare, trebuie efectuat un studiu pentru a estima veniturile pe termen lung. In cazul unei taxe de drum, acest studiu include de regula o previziune de trafic si un studiu referitor la disponibilitatea utilizatorilor de a plati taxe. Aceste studii pot necesita perioade mari de timp si sume substantiale de bani. Cu toate acestea, studiile sunt foarte importante pentru evaluarea fezabilitatii economice si a bancabilitatii proiectului intrucat vor fi solicitate de catre finantatori.
    Sectiunea 3.2.4 Analiza riscurilor
    Orice proiect de investitii publice implica riscuri. Nu este neobisnuit ca, in cazul proiectelor complexe, sa existe diferente intre costurile si estimarile de timp reale si cele estimate initial. Intarzierile si depasirile de costuri apar in mod invariabil din riscurile neprevazute ce apar in practica.
    Riscul poate fi definit ca fiind incertitudinea veniturilor, cheltuielilor si a planificarii proiectului, cu alte cuvinte riscul influenteaza gama rezultatelor posibile. Prin urmare, pentru a obtine o estimare realista a costurilor aparute de-a lungul duratei de viata a unui proiect, riscurile relevante aferente proiectului trebuie identificate, evaluate si incluse in CCR. Procesul este cunoscut drept analiza riscurilor.
    Paragraful 3.2.4.1 Identificarea riscurilor
    Cea mai frecvent utilizata metodologie de identificare a riscurilor este Matricea riscurilor. Aceasta poate fi reprezentata ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului in ceea ce priveste cheltuielile, veniturile si planificarea.
    Legislatia romana contine si prevederi privind Matricea riscurilor
    Mai jos, se explica in detaliu modul in care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractanta poate folosi, drept cadru de referinta, si Matricea preliminara pentru alocarea riscurilor care este detaliata in Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007, atasata ca Anexa la prezentul Ghid. Totusi, dat fiind faptul ca fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizata ca referinta. Matricea riscurilor trebuie sa fie elaborata conform caracteristicilor specifice fiecarui proiect.
    In general, o Matrice a riscurilor este impartita pe categorii in functie de tipul de riscuri, de ex. riscuri de constructie, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va contine, insa, un numar de riscuri interdependente, de exemplu intarzieri in constructii si depasiri de costuri, in care un astfel de risc are impact asupra altuia si viceversa.
    La elaborarea Matricei Riscurilor, se recomanda ca riscurile sa fie grupate in categorii pe baza ordinii cronologice a evenimentelor din cadrul proiectului pentru a evita cuantificarea de doua ori a aceluiasi risc.
    Odata lista completata, ea trebuie revizuita si cele mai importante riscuri trebuie selectate, respectiv acelea care pot avea cel mai mare impact asupra proiectului. In practica, o Matrice a riscurilor poate contine de la 60 pana la 120 de riscuri distincte. Anexa 1 contine o lista a riscurilor care pot fi utilizate ca referinta pentru identificarea riscurilor pentru un proiect. Cu toate acestea, fiecare proiect poate avea riscuri specifice care nu sunt mentionate in aceasta lista, iar riscurile mentionate in lista pot fi sau nu aplicabile unui anumit proiect.
    De asemenea, este recomandabila ajustarea procesului de identificare a riscurilor prin organizarea sesiunilor de "brainstorming", la care ar trebui sa participe membrii proiectului si specialistii interni sau externi cu experienta financiara, juridica si tehnica care au fost implicati in proiecte similare. In plus, este recomandabil sa fie utilizate liste de verificare precum si experienta rezultata din proiecte de referinta.
    Paragraful 3.2.4.2 Impartirea riscurilor pe categorii si alocarea riscurilor
    In Matricea riscurilor, sunt alese in mod obisnuit urmatoarele categorii de riscuri:
    Riscuri de planificare si de proiectare
    Riscurile de proiectare sunt acele riscuri care ar putea aparea in cursul fazei de planificare si de proiectare a proiectului. De exemplu, poate exista riscul sa apara vicii de proiectare care sa constituie ulterior cauza unor intarzieri sau a unor depasiri de costuri.
    Riscuri de constructie
    Riscurile de constructie sunt toate riscurile ce ar putea aparea in timpul constructiei proiectului sau ca rezultat direct al acesteia. Printre acestea se pot numara, de exemplu, riscul geologic, riscul de inundatii, riscuri arheologice si de mediu care pot duce de asemenea la depasiri de costuri.
    Riscuri de intretinere si operare
    O trasatura cheie pentru aceste riscuri consta in faptul ca pot aparea in fiecare an pe perioada operarii proiectului, respectiv in decurs de 20-30 de ani, in functie de durata de viata a proiectului. De regula, riscul de intretinere si operare este mai mare in primii 1-3 ani de la darea in folosinta a obiectivului de investitii. Acestea pot include si riscul majorarii cheltuielilor cu forta de munca fata de previziunile initiale.
    Riscuri de cerere
    Riscurile de cerere sunt relevante doar in acele cazuri in care exista taxe de utilizare. De aici, riscurile de cerere pot, de exemplu, sa apara atunci cand proiectul este o statie de epurare a apei unde consumatorii platesc apa pe care o produce statia respectiva, un drum cu taxa sau un aeroport unde pasagerii platesc operatorului anumite taxe. Riscurile de cerere sunt legate de orice riscuri ce ar putea influenta castigurile reale ale proiectului prin gradul de utilizare de catre beneficiari a serviciului prestat de catre Concesionar.
    In cazul in care Autoritatea contractanta plateste serviciile furnizate in cadrul proiectului, nu va exista, in mod normal, riscul de cerere. Acesta poate fi cazul unui proiect ce presupune construirea si operarea unei inchisori, a unei scoli sau unei autostrazi fara taxa, cand platile se efectueaza catre Concesionar de catre Autoritatea Contractanta pe baza de disponibilitate. Pot aparea exceptii atunci cand Mecanismul de plata se bazeaza pe utilizare sau trafic; de exemplu pot fi permise majorari de plata de disponibilitate pentru o autostrada realizata in regim de concesiune atunci cand nivelul cererii este mult superior celui estimat, pentru a acoperi costurile intretinerii suplimentare, in cazul in care incasarile suplimentare nu acopera aceste costuri.
    Alte riscuri
    Fiecare proiect va avea anumite riscuri generale care nu sunt legate de nici una dintre categoriile de mai sus. Exemple ar putea fi modificarile legislatiei sau ale regulamentelor, modificarile ale cursului de schimb etc.
    Alocarea riscurilor
    Pentru alocarea riscurilor, trebuie luate in considerare urmatoarele reguli:
   1. Fiecarui risc i se atribuie un numar unic.
   2. Fiecarui risc i se atribuie o denumire specifica, legata de natura riscului.
   3. Trebuie stabilit, pentru fiecare risc, daca acesta:
   (a) va fi retinut de Autoritatea contractanta;
   (b) va fi alocat Concesionarului sau
   (c) va fi impartit intre ambele parti.
    Trebuie luat in considerare faptul ca, in aceasta etapa, procedura de alocare a riscurilor este elaborata pe baza analizei unui contract traditional de achizitie publica (si nu a unei Concesiuni). Chiar si pentru un proiect finantat din fonduri publice, pot exista anumite riscuri pe care Autoritatea contractanta sa le poata transfera tertilor, de exemplu riscul de constructie prin contracte cu pret fix.
    Tabelul 3: Fragment dintr-o Matrice a riscurilor pentru un CCR
    
+-----+-------------+-------------------------+---------------------------------+
|     |             |                         |             Alocare             |
| Nr. |  Denumirea  |   Descrierea riscului   +------------+---------+----------+
|     |  riscului   |                         | Autoritate |Impartita|Contractor|
|     |             |                         |contractanta|         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
|Riscuri de planificare                                                         |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
|  4  |Costuri cu   |Achizitia terenurilor    |     x      |         |          |
|     |achizitia de |necesare duce la costuri |            |         |          |
|     |terenuri     |mai mari decat cele      |            |         |          |
|     |             |estimate.                |            |         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
| 12  |Depasiri     |Costul constructiei este |            |         |    x     |
|     |generale de  |mai mare decat cel       |            |         |          |
|     |costuri      |prevazut de catre        |            |         |          |
|     |             |concesionar in oferta sa.|            |         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
| 15  |Descoperirea |Descoperirea de vestigii |     x      |         |          |
|     |de vestigii  |arheologice pe           |            |         |          |
|     |arheologice  |amplasament impiedica    |            |         |          |
|     |             |constructia provocand    |            |         |          |
|     |             |intarzieri si majorari de|            |         |          |
|     |             |costuri                  |            |         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
| 18  |Depasiri de  |Tunel considerat         |            |    x    |          |
|     |costuri      |neadecvat din motive     |            |         |          |
|     |datorita     |geologice dupa sapaturile|            |         |          |
|     |unor         |initiale                 |            |         |          |
|     |circumstante |                         |            |         |          |
|     |geologice    |                         |            |         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
|Riscuri de intretinere                                                         |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+
| 26  |Conditii     |Conditii imprevizibile   |            |    x    |          |
|     |imprevizibile|cauzeaza cresterea       |            |         |          |
|     |             |costurilor cu forta de   |            |         |          |
|     |             |munca pentru intretinerea|            |         |          |
|     |             |activelor existente sau a|            |         |          |
|     |             |activelor noi            |            |         |          |
+-----+-------------+-------------------------+------------+---------+----------+

    Sectiunea 3.2.5 Evaluarea riscurilor
    Urmatorul pas este evaluarea acestor riscuri. Sunt disponibile diverse metodologii, de la simpla estimare a valorii impactului unui eveniment de risc la analiza sofisticata a probabilitatilor. Odata evaluate, riscurile pot fi alocate partilor identificate anterior.
    Experienta a aratat ca, de cele mai multe ori, datele disponibile pentru a lua o decizie, in cunostinta de cauza, privind impactul sau valoarea unui anumit risc si, in plus, probabilitatea ca evenimentul reprezentat de risc sa aiba efectiv loc, sunt destul de subiective si speculative. Experti diferiti pot avea opinii diferite, astfel incat analistul se afla in situatia de a face un compromis intre diferitele previziuni. In aceste circumstante, o analiza de probabilitate foarte sofisticata poate sa nu conduca la rezultatele optime.
    De aceea, este adeseori recomandabil ca analiza sa fie simpla si clara, punand accentul asupra identificarii riscurilor cheie ale proiectului si, ulterior, asupra utilizarii tehnicilor de atenuare si gestionare a riscurilor respective.
    Mai jos, este prezentat un exemplu de evaluare simplificata a riscurilor cu privire la o autostrada realizata in regim de Concesiune.


    Tabelul 4: Evaluarea simplificata a riscurilor.
    
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|                  |               | Valoarea |Probabilitatea|               |Alocarea la|  Alocarea la  |
|       Risc       | Cost de baza  |Impactului|  producerii  | Valoare Risc  |Concesionar|  Concesionar  |
|                  |[milioane euro]|   [%]    |   riscului   |[milioane euro]|    [%]    |[milioane euro]|
|                  |               |          |     [%]      |               |           |               |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|De planificare    |      565      |   10%    |     50%      |     28,25     |     0%    |         0     |
|Achizitie de      |               |          |              |               |           |               |
|terenuri          |               |          |              |               |           |               |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|De planificare    |      565      |   10%    |      5%      |      2,83     |   100%    |      2,83     |
|Proiectare        |               |          |              |               |           |               |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|De constructie    |      565      |   25%    |     10%      |     14,13     |   100%    |     14,13     |
|Finalizare        |               |          |              |               |           |               |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|Tehnic            |      565      |   20%    |      5%      |      5,65     |   100%    |      5,65     |
|Vicii materiale   |               |          |              |               |           |               |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|De mediu          |      565      |   15%    |     15%      |     12,71     |    50%    |      6,36     |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+
|TOTAL             |               |          |              |     63,57     |           |     28,97     |
+------------------+---------------+----------+--------------+---------------+-----------+---------------+

    In tabelul de mai sus, toate datele pentru valoarea impactului pentru fiecare risc si probabilitatea ca riscul respectiv sa se produca sunt ipoteze de lucru intocmite de catre experti. Produsul datelor din primele trei coloane ofera valoarea aferenta fiecarui risc.
    Cea de-a treia coloana (valoarea impactului) reflecta depasirea de cost pentru fiecare risc in cazul in care acesta apare, exprimata procentual din totalul costurilor estimate. Cea de-a patra coloana (probabilitatea producerii riscului) reprezinta sansa ca riscul/riscurile sa se materializeze. Cea de-a cincea coloana reflecta valoarea riscului, calculata ca produsul celei de-a treia cu cea de-a patra coloana.
    Rezultatele indica faptul ca pentru un proiect cu un cost de baza (respectiv cost de capital) de 565 de milioane euro, riscul asociat proiectului in cauza se ridica la valoarea de 63,57 milioane euro. Din aceasta suma, aproximativ 45% sau 28,97 milioane euro se pot aloca Concesionarului, in timp ce restul riscului evaluat la 34,60 milioane euro va ramane in sarcina Autoritatii contractante.
    Sectiunea 3.2.6 Analiza de senzitivitate
    Desi, teoretic, riscurile pot fi identificate si evaluate, nu se poate estima ce riscuri apar efectiv in practica. Din acest motiv, trebuie efectuata o analiza de senzitivitate. Aceasta analiza este realizata pentru a identifica factorii cu un efect semnificativ asupra Valorii actualizate nete (VAN) a proiectului.
    Atunci cand Modelul financiar al CCR a fost pregatit si a fost calculata o Valoare actualizata neta, pot fi alesi cativa parametri pentru a fi modificati cu 10% in plus sau in minus din valoare. Realizarea acestor analize de senzitivitate poate ajuta la identificarea parametrilor cu cel mai mare impact asupra Valorii actualizate nete.
    Capitolul 3.3 Stabilirea structurii preliminare a Concesiunii
    Scopul structurarii unei Concesiuni il reprezinta, in practica, identificarea rolurilor alocate Autoritatii contractante, respectiv Concesionarului in implementarea proiectului.
    Pentru a contura structura preliminara a Concesiunii, trebuie identificate mai intai principalele responsabilitati ale ambelor parti. Aceste responsabilitati se pot referi la:
   1. Natura juridica a activelor Concesiunii
    Conform legislatiei in vigoare, activele rezultate in urma realizarii proiectului de concesiune se afla in proprietatea publica a statului/unitatilor administrativ teritoriale si in administrarea Concesionarului. Cadrul legal din Romania nu permite realizarea unui transfer a dreptului de proprietate a acestor bunuri catre Concesionar.
   2. Finantare
    In cadrul unui Contract de concesiune de lucrari publice, constructia obiectivului este finantata de catre Concesionar. Costurile de intretinere si operare (impreuna cu serviciul datoriei si randamentul capitalului propriu investit) sunt acoperite din platile realizate pe perioada derularii Contractului de concesiune. Cu toate acestea, pot exista structuri de Concesiune in care lucrarile de constructie sunt finantate, in tot sau in parte, de catre Autoritatea contractanta – posibil cu co-finantare din fondurile UE – iar lucrarile de operare si de intretinere sunt preluate de catre Concesionar.
   3. Sursa platii pentru serviciile care urmeaza sa fie prestate de catre Concesionar
    Pentru a intelege structura Concesiunii, trebuie stabilit cu exactitate daca utilizatorii proiectului platesc serviciile furnizate de catre Concesionar (drumuri cu taxa, aeroporturi, etc.) sau daca Autoritatea contractanta va efectua plati catre Concesionar (respectiv, plati de disponibilitate pentru scoli, drumuri fara taxa, inchisori, etc.).
   4. Activitatile din fiecare etapa a proiectului de Concesiune
    O Concesiune este de regula un contract pe termen lung care poate include mai multe etape, dupa cum urmeaza:
   - Etapa de planificare
    Etapa de planificare a proiectului se refera la activitati cum ar fi stabilirea amplasamentului, achizitia de terenuri etc.
   - Etapa de proiectare
    Aceasta etapa se refera la elaborarea documentatiei tehnico-economice (ex. Studiu de pre-fezabilitate, daca este cazul, Studiul de fezabilitate, Proiectul tehnic etc).
   - Etapa de constructie
    Aceasta etapa se refera la realizarea efectiva a activelor ce fac obiectul Contractului de concesiune si fara de care nu se pot furniza serviciile conexe.
   - Etapa de intretinere si operare
    Etapa de intretinere si operare incepe atunci cand activele ce fac obiectul Contractului de concesiune devin functionale (de exemplu: autostrada este deschisa pentru trafic sau scoala este deschisa pentru cursuri). In aceasta etapa, activele trebuie operate la standardele tehnice de performanta specificate in contract. Totodata, aceasta etapa ar putea implica si activitati de colectare a taxelor aferente prestarii serviciului. Etapa de intretinere si operare se incheie la data finalizarii contractului.
   - Etapa de transfer
    Activele ce se constituie in bunuri de retur, inclusiv obligatiile de intretinere si operare a acestora, revin de plin drept, gratuit, in buna stare conform prevederilor contractuale si libere de orice sarcini sau obligatii Concedentului la sfarsitul perioadei de concesiune.


    Tabelul 5: Structura exemplificativa a unui Contract de concesiune pentru proiectarea, construirea, operarea si intretinerea unei autostrazi
    
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Proprietate                        |Activele care urmeaza a fi realizate vor ramane in proprietatea publica a     |
|                                   |Autoritatii contractante pe toata durata Concesiunii                          |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Finantare                          |Concesionarul va asigura finantarea proiectului (constructia, operarea si     |
|                                   |intretinerea)                                                                 |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Modalitatea recuperarii investitiei|Concesionarul poate incasa taxe de utilizare a infrastructurii, in cadrul     |
|                                   |unor plafoane/marje stabilite prin Contract. In cazul in care veniturile din  |
|                                   |taxele directe nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile de constructie si|
|                                   |operare, Autoritatea contractanta va aloca plati de disponibilitate.          |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Principalele responsabilitati ale partilor pe durata de viata a proiectului                                       |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Etapa de planificare               |Autoritatea contractanta este responsabila pentru stabilirea                  |
|                                   |amplasamentului si achizitia terenurilor. Intrarea in vigoare a Contractului  |
|                                   |de concesiune este conditionata de indeplinirea obligatiilor Autoritatii      |
|                                   |contractante in legatura cu etapa de planificare.                             |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Etapa de proiectare                |Autoritatea contractanta va defini in mod clar specificatii tehnice de        |
|                                   |calitate in cadrul Contractului de concesiune. Concesionarul este             |
|                                   |responsabil de realizarea proiectului tehnic si a detaliilor tehnice de       |
|                                   |executie, care vor respecta cerintele stabilite de Autoritatea contractanta.  |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Etapa de constructie               |Concesionarul este responsabil pentru constructia autostrazii, inclusiv       |
|                                   |managementul proiectulu, conform specificatiilor tehnice de calitate          |
|                                   |prevazute in Contractul de concesiune.                                        |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Etapa de intretinere si operare    |Concesionarului i se va acorda dreptul de exploatare a infrastructurii        |
|                                   |realizate si va fi responsabil de intretinerea si operarea acesteia, inclusiv |
|                                   |colectarea taxelor de utilizare, pana la incheierea Contractului de           |
|                                   |concesiune. Nivelul taxelor va trebui aprobat de catre Autoritatea            |
|                                   |contractanta.                                                                 |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+
|Etapa de transfer                  |La sfarsitul perioadei de Concesiune, Concesionarul va transfera              |
|                                   |Autoritatii contractante activele ce se constituie in bunuri de retur precum  |
|                                   |si obligatia operarii si intretinerii acestora.                               |
+-----------------------------------+------------------------------------------------------------------------------+

    Sectiunea 3.3.1 Matricea riscurilor Concesiunii
    In cadrul CCR, au fost identificate (a se vedea Paragraful 3.2.4.1) si alocate riscurile proiectului.
    Dupa cum s-a precizat mai sus, in cadrul unei Concesiuni, Concesionarul preia diferite responsabilitati pentru realizarea si operarea proiectului. Multe dintre riscuri sunt de asemenea transferate impreuna cu aceste responsabilitati. Identificarea si alocarea corecta a riscurilor este foarte importanta pentru aprecierea in intregime a structurii Concesiunii.
    Fiecare risc poate fi alocat fie Autoritatii contractante, fie Concesionarului, sau poate fi impartit intre Autoritatea contractanta si Concesionar, in functie de partea capabila sa-l gestioneze cel mai bine.
    Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare cuprinde definirea si cuantificarea riscurilor aferente proiectului, in termeni economici si financiari, luand in considerare alternativele identificate de distributie a riscurilor intre partile contractuale.
    Pentru a defini structura Concesiunii, Matricea riscurilor trebuie actualizata. Aceasta actiune se poate realiza in urmatoarele doua etape:
   1. Realocarea fiecarui risc
    Matricea riscurilor ar trebui, pentru fiecare risc, sa identifice partea care il va prelua: Autoritatea contractanta, Concesionarul sau ambele parti. In cadrul unei Concesiuni, alocarea riscurilor poate fi foarte diferita de cea dezvoltata pentru un proiect atribuit in mod traditional prin achizitie publica.
    Diferentele de alocare a riscurilor in cadrul unei Concesiuni reprezinta sursa pentru Raportul cost – beneficiu (potential) al proiectului.
   2. Stabilirea tratamentului riscului
    Pentru fiecare risc, impactul (financiar) al producerii acestuia trebuie definit in contextul costurilor suportate de catre Autoritatea contractanta sau de catre Concesionar. Cu alte cuvinte, trebuie stabilita partea care va suporta consecintele financiare in cazul in care riscul se materializeaza in practica.
    Cea mai buna abordare practica a alocarii riscurilor de proiect
    Regula generala pentru alocarea unui risc este aceea ca acesta trebuie suportat de catre partea (Autoritatea contractanta sau Concesionar) care poate atenua riscul in cea mai mare masura si/sau care poate controla consecintele in cea mai mare masura. Cu toate acestea, definirea alocarii riscurilor nu este un proces simplu si poate fi relativ complex. Nu exista o alocare "tipica" sau "standard" a riscurilor pentru toate tipurile de proiecte de concesiune. Toate riscurile identificate trebuie re-evaluate de la caz la caz. In general, exista riscuri "tipice" alocate Autoritatii Contractante, riscuri care sunt alocate de regula Concesionarului si riscuri care sunt alocate diferit in functie de specificitatea proiectului.
    O intelegere eronata a situatiei este aceea ca scopul unei Concesiuni este de a aloca "toate riscurile" Concesionarului. Desi in cadrul unei Concesiuni, Autoritatea Contractanta isi asuma mai putine riscuri decat in cazul unei achizitii publice traditionale, alocarea riscurilor trebuie sa fie acceptabila pentru Concesionar si finantatori. Autoritatea Contractanta trebuie sa isi asume riscurile pe care este in masura sa le gestioneze pentru a optimiza bancabilitatea proiectului. In general, Autoritatea contractanta trebuie sa preia orice risc care este de obicei neasigurabil pe piata internationala sau orice risc care ar fi nerezonabil pentru Concesionar.
    In general, sectorul privat este impotriva preluarii riscurilor pe care nu le poate controla. In cazul in care alocarea riscurilor propusa de catre Autoritatea contractanta este neadecvata, atribuirea Concesiunii poate esua daca Autoritatea contractanta nu doreste sa preia anumite riscuri pe parcursul derularii procedurilor de Dialog competitiv sau Negociere.
    Alocarea riscurilor, asa cum este ea stabilita in Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare, nu este statica. Trebuie sa se bazeze pe scopul si constrangerile Autoritatii contractante si trebuie sa tina seama daca alocarea riscurilor este acceptabila pentru investitori si finantatori. Pe parcursul derularii procedurilor de atribuire a Contractului de concesiune, Matricea riscurilor este adesea actualizata ca urmare a negocierilor/dialogului cu Ofertantii.


    Tabelul 6: Exemplu dintr-un fragment de Matrice a riscurilor utilizate in pregatirea unui proiect de Concesiune
    
+----+-------------+-------------------------------+---------------------------------+------------------------+
|    |             |                               |             Alocare             |                        |
|Nr. |  Denumirea  |      Descrierea riscului      +------------+--------+-----------+ Managementul riscului  |
|    |  riscului   |                               |Autoritatea |Impartit|Concesionar|                        |
|    |             |                               |contractanta|        |           |                        |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
|Riscuri de planificare                                                                                       |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
|  4 |Costurile    |Achizitia terenurilor necesare |     x      |        |           |Autoritatea contractanta|
|    |achizitiei de|pentru realizarea proiectului  |            |        |           |va suporta costurile    |
|    |terenuri     |poate conduce la costuri mai   |            |        |           |suplimentare.           |
|    |             |mari decat cele estimate.      |            |        |           |                        |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
|Riscuri de constructie                                                                                       |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
| 12 |Depasiri     |Costul constructiei este mai   |            |        |     x     |                        |
|    |generale de  |mare decat cel prevazut de     |            |        |           |                        |
|    |costuri      |catre Concesionar in oferta sa.|            |        |           |                        |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
| 15 |Descoperirea |Descoperirea de vestigii       |            |   x    |           |Costurile aferente      |
|    |de vestigii  |arheologice pe amplasament     |            |        |           |intarzierilor pentru    |
|    |arheologice  |impiedica lucrarile de         |            |        |           |Concesionar. Costurile  |
|    |             |constructie, provocand         |            |        |           |de cercetare si         |
|    |             |intarzieri si majorari de      |            |        |           |conservare a vestigiilor|
|    |             |costuri                        |            |        |           |pentru Autoritatea      |
|    |             |                               |            |        |           |contractanta.           |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
|Risc de intretinere                                                                                          |
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+
| 26 |Conditii     |Conditiile neprevazute         |            |   x    |           |Concesionarul va fi     |
|    |neprevazute  |determina lucrari de           |            |        |           |despagubit numai in     |
|    |             |intretinere suplimentare.      |            |        |           |cazul in care nivelul   |
|    |             |                               |            |        |           |cererii depaseste in    |
|    |             |                               |            |        |           |mod semnificativ        |
|    |             |                               |            |        |           |estimarile previzionate.|
+----+-------------+-------------------------------+------------+--------+-----------+------------------------+

    Capitolul 3.4 Aspecte specifice
    Intrucat structura unei Concesiuni difera in mod semnificativ de cea a unei achizitii publice traditionale, pot exista aspecte specifice care nu sunt acoperite de CCR si de Matricea riscurilor. Aceste aspecte pot fi, insa, relevante pentru Analiza economico-financiara (Value for Money).
    Sectiunea 3.4.1 Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
    In general, costurile cuprinse in CCR nu includ TVA. Pe de alta parte, exista anumite cazuri in care TVA-ul este facturat in cadrul Concesiunii.
    Sectiunea 3.4.2 Costuri suplimentare asociate finalizarii lucrarilor inainte de termenul contractual
    Darea in folosinta a activelor, precum si inceperea furnizarii serviciilor ce fac obiectul Contractului de concesiune, anterior datei prevazute in contract, este in beneficiul si in interesul public. Cu toate acestea, din punct de vedere financiar, aceasta situatie poate avea drept rezultat aparitia unor cheltuieli suplimentare pentru Autoritatea contractanta, atunci cand proiectul se bazeaza pe platile de disponibilitate (a se vedea Titlul 5).
    In calcularea CCR are relevanta respectarea datei limita de dare in folosinta a activelor sau de incepere a furnizarii serviciilor, numai in masura in care aceasta este relationata impunerii unor penalitati de intarziere sau acordarii unui bonus pentru finalizarea inainte de termen.
    Sectiunea 3.4.3 Costul relicitarii contractului
    Autoritatea contractanta are dreptul de a anula procedura de atribuire a unui Contract de concesiune in conditiile prevazute de lege. Costurile organizarii unei noi proceduri de atribuire – eventual, prin achizitie publica traditionala – nu sunt cuantificate in cadrul CCR. Cu toate acestea, acestea trebuie avute in vedere atunci cand se ia decizia finala in vederea atribuirii unui astfel de contract.
    Sectiunea 3.4.4 Venituri din refinantarea proiectului
    In general, riscurile de proiectare si constructie se reduc spre finalul perioadei de constructie si, prin urmare, se vor reduce si costurile asociate finantarii proiectului, putandu-se realiza o refinantare in termeni avantajosi. De obicei, orice beneficiu financiar dobandit prin refinantarea proiectului este impartit intre Concesionar si Autoritatea contractanta.
    Deoarece posibilitatea producerii unui astfel de eveniment este pur speculativa, nu se recomanda introducerea acestui element in analiza CCR. Desi conceptul de impartire a beneficiilor din refinantare este in prezent o practica general acceptata, detaliile fac, de regula, obiectul negocierilor intre partile contractante.
    Sectiunea 3.4.5 Costuri de monitorizare si administrare a proiectului
    In cadrul analizei optiunii de realizare a proiectului in regim de concesiune, trebuie avut in vedere un cost pentru monitorizarea si administrarea proiectului, care urmeaza sa fie suportat de catre Autoritatea contractanta. O estimare a acestui element trebuie inclusa in costul anual al Concesiunii.
    Sectiunea 3.4.6 Asigurari
    In general, proiectele din sectorul public nu sunt asigurate. In cazul proiectelor de concesiune, finantatorii vor impune Concesionarului asigurarea riscurilor de proiect. De regula, Concesionarul este cel care realizeaza aranjamentele necesare in vederea incheierii asigurarilor. In acest caz, costurile anuale corespunzatoare trebuie excluse din CCR pentru a se asigura faptul ca ambele optiuni sunt comparate pe baze identice.
    Sectiunea 3.4.7 Rata de discontare
    Pentru orice calcul de flux de numerar actualizat pe o perioada de 20-30 de ani (in cazul obtinerii Valorilor nete actualizate (VAN), de exemplu), rata de discontare utilizata va fi extrem de importanta. Capitolul 4.7 descrie modul in care aceasta rata de discontare poate fi obtinuta, insa in mod clar o diferenta de 1% poate da genera diferente semnificative ale valorilor VAN.
    Avand in vedere faptul ca stabilirea ratei de discontare nu reprezinta o stiinta exacta, desi aceasta reflecta, de regula, dobanda cu care se imprumuta sectorul public, iar rata de discontare este utilizata ca instrument ce ajuta la diferentierea celor doua optiuni – optiunea traditionala CCR fata de optiunea de realizare a proiectului in regim de concesiune – se recomanda realizarea mai multor scenarii ce folosesc rate de discontare diferite, pornindu-se de la estimarea cosiderata cea mai favorabila. In cazul in care o modificare a ratei de discontare poate schimba decizia Autoritatii contractante in ceea ce priveste modalitatea de realizarea a proiectului, se impune realizarea unei analize mai aprofundate pentru selectarea variantei optime.
    Capitolul 3.5 Stabilirea Raportului cost-beneficiu: metoda CPP
    Prin intermediul metodei CPP se evalueaza, intr-o maniera relativ rapida si usoara, Raportul costbeneficiu al unui potential proiect de concesiune in comparatie cu optiunea traditionala de achizitie publica. Se aplica in cazul in care platile provin in principal de la Autoritatea contractanta (de exemplu plati de disponibilitate).
    Sectiunea 3.5.1 Analiza cantitativa
    Punctul de plecare in realizarea analizei CPP este evaluarea cantitativa a CCR.
    Fiecare cost, venit si risc trebuie studiat si evaluat, realizandu-se o permanenta comparatie intre modalitatea de realizare a proiectului in regim de concesiune, respectiv achizitie publica traditionala, astfel:
   - se elimina costurile corespunzatoare unor elemente si riscuri aplicabile ambelor modalitati de realizare a proiectului, intrucat acestea nu au un impact direct in stabilirea variantei optime; si
   - sunt evidentiate costurile si riscurile specifice in cadrul estimarii fluxului de numerar, calculandu-se VAN pentru fiecare dintre modalitatile de realizare a proiectului, cu aplicarea ratei de discontare.
    Diferentele rezultate din cuantificarea costurilor, a veniturilor si a riscurilor aferente fiecarei optiuni in parte se prezinta in raport procentual (vezi Tabelul 7).
    Pentru a stabili raport procentual, se pot utiliza diverse metodologii. De exemplu, ar putea fi analizate alte proiecte similare sau alte Oferte depuse in cadrul unor proceduri de atribuire a unor Contracte de concesiune derulate in Romania. De asemenea, se recomanda contractarea unei consultante de specialitate pentru realizarea acestei analize.
    Iata cateva dintre elementele care pot diferentia modalitatea de realizare a proiectului in regim de achizitie publica fata de Concesiune:
   - coordonarea etapei de proiectare cu cea de constructie;
   - eficienta procedurilor de achizitie a materialelor;
   - multiple utilizari pentru activele ce fac obiectul contractului (de exemplu: cladirea unei scoli ce poate fi folosita ziua pentru activitati didactice, seara poate fi inchiriata pentru activitati sportive sau de divertisment; infrastructura rutiera poate fi folosita si pentru amplsarea echipamentelor de telecomunicatii). Orice venituri suplimentare sunt caracteristice abordarii comerciale a optiunii de realizare a proiectului in regim de concesiune si trebuie luate in considerare la analizarea Raportului cost-beneficiu;
   - un bun management al fluxului de numerar, caz in care costurile de operare pot fi diminuate;
   - inventii si inovatii ce pot avea drept rezultat cresterea calitatii activelor la momentul predarii acestora catre Autoritatea contractanta la finalizarea contractului.
    Sectiunea 3.5.2 Evaluarea Raportului cost-beneficiu in cursul procedurii de atribuire


    Tabelul 7: Exemplu de utilizare a analizei CPP
    
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|   Valoare nominala   |Scenariu de achizitie publica|Scenariu de concesiune|Diferenta %|
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Costuri de proiectare |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Costuri de constructie|                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Cost de intretinere   |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Venituri din taxe     |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Riscuri comune        |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Riscuri specifice     |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Total proiect         |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|         VAN          |Scenariu de achizitie publica|Scenariu de concesiune|Diferenta %|
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Costuri de proiectare |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Costuri de constructie|                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Cost de intretinere   |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Venituri din taxe     |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Riscuri comune        |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Riscuri specifice     |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+
|Total proiect         |                             |                      |           |
+----------------------+-----------------------------+----------------------+-----------+

    Tabelul 7 prezinta un rezumat al modului in care pot fi prezentate fluxurile de numerar nominale si Valoarea actualizata neta din scenariul traditional si din cel de Concesiune. Factorul cel mai important este, desigur, diferenta procentuala dintre VAN in scenariul traditional si VAN in scenariul Concesiunii, intrucat aceasta indica Raportul cost-beneficiu.
    Capitolul 3.6 Stabilirea Raportului cost – beneficiu: metoda "Modelului comparativ" (Shadow model)
    Metoda alternativa ce poate fi utilizata pentru a stabili Raportul cost – beneficiu al unei Concesiuni comparativ cu optiunea de atribuire prin achizitie publica, este dezvoltarea unui Model comparativ (Shadow model). Metoda "Modelului comparativ" are la baza dezvoltarea unei Oferte similare celei ce ar putea fi depusa de un operator economic interesat. Aceasta metoda poate fi aplicata atunci cand Autoritatea contractanta nu efectueaza plati pentru serviciile furnizate in cadrul proiectului sau atunci cand contributia sa este redusa.
    Modelul financiar care sta la baza metodei comparative realizeaza o analiza detaliata a scenariului de Concesiune, luand in considerare toate costurile, veniturile si riscurile Concesionarului. Metoda "Modelului comparativ" este, de altfel, si o metoda eficienta pentru evaluarea bancabilitatii proiectului de Concesiune (a se vedea Paragraful 1.4.7.4).
    Structura si modalitatea de utilizare a unui model financiar similar celui care sta la baza metodei comparative, este tratat extensiv in cuprinsul Titlului 4. Prezentul capitol detaliaza elemente referitore la definirea datelor de intrare (inputuri) sau a rezultatelor (outputuri) luate in considerare la realizarea Modelului comparativ, modalitatile de testare a bancabilitatii proiectului, precum si modul in care este evaluat Raportul cost-beneficiu in timpul procedurii de atribuire.
    Procesul de realizare a Modelului comparativ este urmatorul:
    Etapa 1: Contractarea consultantei de specialitate
    Realizarea, optimizarea si utilizarea unui Model comparativ este o activitate complexa ce necesita expertiza de specialitate. Prin urmare, se recomanda contractarea unor consultanti specializati in modelare financiara (a se vedea Sectiunea 1.3.3).
    Etapa 2: Colectarea datelor de intrare (inputuri)
    La realizarea Modelului comparativ, trebuie selectate, intr-un mod cat mai detaliat posibil, urmatoarele date de intrare (inputuri) pentru modalitatea de realizare a proiectului in regim de concesiune:
   - costuri de proiectare
   - costuri de constructie
   - costuri de finantare
   - costuri aferente pregatirii si participarii la procedura de atribuire
   - costuri de intretinere
   - costuri de operare
   - identificarea si cuantificarea financiara a riscurilor
   - stabilirea unui calendar pentru realizarea etapelor specifice pregatirii, atribuirii si implementarii proiectului
   - date macro-economice (de exemplu: previzionarea ratei dobanzii, a inflatiei, a indicelui preturilor de consum etc.) cu impact asupra elementelor Concesiunii.
    In colectarea acestor date se recomanda consultarea unor experti in domeniu.
    Trebuie acordata o atentie speciala costurilor de finantare din urmatoarele motive:
   - costurile de finantare ale proiectului sunt influentate de nivelul si repartitia riscurilor;
   - totodata, profilul de risc al proiectului va avea un impact direct si asupra fluxurilor de numerar;
   - fluxurile de numerar pot fi influentate de calitatea constructiei si nivelul incasarilor din taxe de la utilizatorii finali (de exemplu, taxe de utilizare);
   - trebuie evaluat in detaliu sistemul de taxare. Autoritatea contractanta trebuie sa:
   • evalueze realist veniturile luand in considerare riscul de cerere
   • asigure un mecanism de compensare
   • sugereze o structura de finantare care sa se potriveasca acestui profil de risc.
   - expertii in domeniul modelarii financiare trebuie sa incorporeze structura de finantare si mecanismele de compensare in Modelul comparativ;
   - o evaluare primara a bancabilitatii proiectului, inclusiv parametrii precum VAN si RIR, se pot obtine in urma realizarii activitatilor de mai sus.
    Sectiunea 3.6.1 Realizarea Modelului financiar
    In general, Modelul comparativ optimizeaza datele rezultate in urma analizei CCR luand in considerare optiunea realizarii proiectului in regim de concesiune. Optimizarea datelor in cuprinsul Modelului comparativ trebuie sa conduca la cea mai mica VAN posibila si la cea mai mare RIR a capitalului privat investit. Titlul 4 furnizeaza mai multe informatii cu privire la Modelarea financiara.
    Titlul 4. Modelarea financiara
    Acest Titlu se refera la tehnica modelarii financiare. Scopul Titlului nu este sa ofere instructiuni complete asupra modului in care trebuie realizat un Model financiar. In mod normal, acesta este facut de consultanti financiari.
    In cazul reprezentantilor Autoritatii contractante implicati in proiectele de concesiune, este relevant sa se inteleaga care este scopul Modelului financiar, ce date trebuie introduse, ce rezultate poate produce acest model si cum se interpreteaza rezultatele sale.
    Capitolul 4.1 prezinta o introducere in aceasta problematica.
    Capitolul 4.2 detaliaza potentialele obiective ale unui Model financiar.
    Capitolul 4.3 contine recomandari utile in procesul de realizare a unui Model financiar.
    Capitolul 4.4 detaliaza modul in care poate fi structurat un Model financiar.
    Capitolul 4.5 se refera la organizarea datelor si a fiselor de lucru in cadrul Modelului financiar.
    Capitolul 4.6 detaliaza structura datelor care trebuie procesate in cuprinsul unui Model financiar si relevanta ipotezelor.
    Capitolul 4.7 se refera la potentialele rezultate ale unui Model financiar, precum si la modalitati de interpretare a acestora.
    Capitolul 4.8 explica pe scurt utilizarea software-ului specific in realizarea unui Model financiar (Microsoft Excel).
    Capitolul 4.9 explica pe scurt folosirea modelului fluxului de numerar in analiza proiectelor de concesiune.


    Capitolul 4.1 Introducere
    Acest Titlu descrie folosirea modelarii financiare in proiectele de concesiune, punand accentul asupra tehnicilor si conceptelor aplicabile. Acolo unde este posibil, aceste doua subiecte sunt interconectate astfel incat sa ofere o imagine cat mai completa a modelarii financiare specifice unui proiect de concesiune.
    Modelarea financiara este un proces care nu este dependent de tipul de software folosit, ci, mai degraba, de practicile folosite pentru crearea Modelului insusi. Aceasta inseamna ca folosirea adecvata a software-ului nu garanteaza ca Modelul va fi corect realizat si nu va genera erori. Este necesar in permanenta ca analistul sa inteleaga complet mecanismele care influenteaza relatiile dintre variabilele care compun un Model, astfel incat verificarile sa poata fi facute in timp ce procesul continua si sa existe certitudinea corectitudinii simularii situatiei financiare supuse analizei in cadrul Modelului.
    Microsoft Excel este unul dintre cele mai utilizate programe software pentru modelare financiara, iar acest Titlu descrie detalii si tehnicile care pot fi de ajutor si pot economisi timp cand este realizat un Model financiar in Excel. Informatiile cuprinse in acest Titlu sunt relevante atat pentru realizatorii Modelului, cat si pentru cei care il revizuiesc.
    Obiectivul acestui Titlu este de a prezenta utilizatorilor Ghidului:
   - Bune practici si recomandari pentru realizarea unui Model financiar.
   - O serie de detalii si tehnici specifice Excel utilizate in realizarea si revizuirea Modelului financiar.
   - Folosirea modelarii financiare in diferite etape ale pregatirii si atribuirii Contractului de concesiune.
    Capitolul 4.2 Obiectivele unui Model financiar
    Asa cum a fost precizat in introducerea la acest Ghid, dezvoltarea unui proiect de investitii de la conceptul initial la faza operarii proiectului presupune patru etape:


    Figure 10: Principalele faze ale dezvoltarii unui proiect de investitii
    
+-------------------+
| Faza de pregatire |
+---------+---------+
          |
          v
+-------------------+
| Faza de atribuire |
+---------+---------+
          |
          v
+-------------------+
|Faza de constructie|
| (daca este cazul) |
+---------+---------+
          |
          v
+-------------------+
|Faza de exploatare |
+-------------------+

    Modelul financiar reprezinta un instrument util in luarea deciziilor in fiecare faza a acestui proces.
    In timpul etapei de pregatire, Modelul financiar este folosit in vederea:
   a. Realizarii Analizei economico-financiare (Value for Money) si stabilirii Raportului costbeneficiu al Concesiunii: Modelul este folosit de Autoritatea contractanta ca suport in stabilirea modalitatii optime de realizare a proiectului (prin procedura traditionala de achizitie publica sau prin Concesiune). Prin urmare, Modelul va sta la baza procesului detaliat in cuprinsul Titlului 3.
   b. Determinarii structurii de finantare a Concesiunii si a volumului de finantare necesar: Modelul este folosit pentru stabilirea rentabilitatii investitiei prin evaluarea costurilor si veniturilor pe care proiectul le va genera.
   c. Identificarii factorilor de risc pentru structura de finantare a Concesiunii: Modelul este supus unor analize de senzitivitate in scopul determinarii riscurilor cu impact asupra realizarii proiectului si al testarii si evaluarii diferitelor modalitati de finantare.
    In timpul etapei de atribuire, Modelul financiar este un instrument util pentru:
   a. Asistarea Autoritatii contractante in timpul procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, in special in etapele de dialog sau de negociere, daca este cazul.
   b. Monitorizarea continua a rezultatelor Analizei economico-financiare (Value for Money) si a rentabilitatii proiectului ce urmeaza a fi realizat in regim de concesiune.
    Este recomandat ca la momentul realizarii inchiderii financiare sa devina parte integranta a Contractului de concesiune si o copie auditata a Modelului financiar agreat intre parti, precum si cu institutiile finantatoare. Acesta trebuie folosit ca referinta pentru orice modificare aparuta pe toata durata Concesiunii.
    In timpul etapei de constructie si operare, Modelul poate fi folosit pentru:
   a. Monitorizarea performantei constructiei si a serviciilor de operare.
   b. Sustinerea termenilor si conditiilor contractului de imprumut (de exemplu: verificarea si confirmarea rambursarilor periodice efectuate de catre Concesionar).
    Pe parcursul derularii etapelor de pregatire, atribuire si implementare a proiectului de concesiune, Modelul financiar se poate dezvolta si schimba, utilizarile acestuia capatand valente multimple.
    Sectiunea 4.2.1 Evaluarea preliminara a rentabilitatii investitiei
    Modelul financiar ofera o analiza, de obicei bazata pe date preliminare, relativ brute, si pe ipoteze financiare simplificate, care pot fi folosite pentru a stabili rentabilitatea realizarii investitiei in regim de concesiune si necesitatea realizarii unei analize aprofundate. In mod obisnuit, rezultatele includ:
   a. O estimare a nivelului veniturilor necesare in vederea acoperirii costurilor si realizarii unui profit rezonabil;
   b. Stabilirea Ratei interne a rentabilitatii capitalului investit;
   c. Valorile estimate ale datoriei si capitalului necesare pentru finantarea proiectului si
   d. Estimarea duratei maxime in care Concesionarul urmeaza a-si recupera investitia si a realiza profitul rezonabil permis de lege si agreat prin contract.
    Sectiunea 4.2.2 Stabilirea nivelului finantarii si a structurii de finantare a Concesiunii
    Odata ce a fost luata decizia realizarii proiectului in regim de concesiune, Modelul financiar este dezvoltat pe baza structurii optime de finantare a proiectului. Identificarea acestei structuri presupune evaluarea diferitelor tipuri si niveluri de finantare potential disponibile (de exemplu raportul datoriecapital, precum si structura si nivelul de finantare care poate fi sustinut de previziunile fluxului de numerar). Analiza pentru stabilirea unui raport adecvat datorie-capital va folosi elemente precum: rata de acoperire a serviciului datoriei, calculul randamentului capitalului investit si rezultatul analizei de risc.
    Atunci cand a fost identificata structura optima de finantare, va fi realizata o analiza detaliata a volumului datoriei in raport de capitalul investit in vederea verificarii soliditatii structurii financiare supuse mai multor scenarii de senzitivitate. In plus fata de acest volum de finantare, Modelul financiar poate furniza o estimare a nivelului de finantare suplimentara necesar acoperirii cheltuielilor neprevazute.
    Pe masura ce se dezvolta structura proiectului de concesiune, este importanta reflectarea corespunzatoare a structurii de finantare a acestuia in cuprinsul prevederilor contractuale.
    Sectiunea 4.2.3 Identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finantare
    Realizarea unei analize de senzitivitate permite identificarea acelor variabile sau riscuri la care fluxurile de numerar sunt in mod particular sensibile. Aspectele critice pentru economia proiectului vor fi abordate prin ajustarea structurii proiectului, iar riscurile cheie vor fi atenuate sau eliminate.
    Sectiunea 4.2.4 Suport pe parcursul derularii procedurii de atribuire a Contractului de concesiune
    Pe parcursul derularii procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, Modelul financiar poate fi utilizat pentru a furniza Autoritatii contractante informatii relevante in legatura cu:
   - nivelul maxim al tarifelor sau al platilor de disponibilitate acceptabil in cadrul Ofertelor depuse de operatorii economici interesati, astfel incat sa poata fi asigurat Raportul costbeneficiu,
   - costurile totale ale realizarii investitiei care pot fi utilizate de fiecare Ofertant in realizarea propriilor proiectii ale fluxurilor de numerar.
    Sectiunea 4.2.5 Suport in etapele de dialog/negociere specifice procedurilor de Dialog competitiv si Negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare
    In timpul etapelor de dialog/negociere, Modelul financiar poate fi utilizat pentru a identifica valorilor si elementelor financiare acceptabile propuse de catre Ofertanti fara a afecta nivelul finantarii si obiectivele Autoritatii contractante.
    Sectiunea 4.2.6 Sustinerea termenilor si conditiilor contractului de imprumut
    Contract de imprumut poate contine clauze referitoare la realizarea unor verificari periodice ale indeplinirii conditiilor de finantare. Pe baza rezultatelor acestor verificari, se pot institui restrictii asupra tragerilor din imprumut sau se poate cere rambursarea anticipata a imprumutului. In aceste cazuri, se recomanda includerea atat in Contractul de concesiune, cat si in cel de imprumut, a unei versiuni auditate a Modelului financiar final.
    Capitolul 4.3 Realizarea Modelului financiar
    Avand in vedere multitudinea de utilizari a Modelului financiar, este important ca scopul acestuia sa fie precizat in mod clar de la inceput, astfel incat structura acestuia sa furnizeze datele necesare realizarii obiectivului propus.
    De exemplu, un Model financiar al carui scop este generarea de situatii financiare lunare va necesita date mult mai detaliate referitoare la costuri si venituri decat un Model realizat pentru rapoarte trimestriale sau bianuale. In acelasi timp, un Model elaborat pentru un singur scop nu va fi neaparat adecvat pentru a fi utilizat in alt scop, desi se pot folosi aceleasi date.
    Sectiunea 4.3.1 Formate folosite
    Realizarea unui Model financiar pentru un proiect de Concesiune satisface mai multe obiective. Avand in vedere complexitatea pregatirii si atribuirii unui Contract de concesiune, Modelul financiar este structurat si rafinat progresiv, odata cu identificarea tututor datelor si elementelor componente.
    In situatia in care proiectele evolueaza de o asa maniera incat versiunile subsecvente ale Modelului nu mai corespund obiectivului initial, dezvoltarea unui nou Model financiar se poate dovedi mult mai eficienta. Aceasta varianta poate fi luata in considerare numai in anumite conditii. Riscul ca un Model sa devina inadecvat scopului sau initial poate fi atenuat prin mentinerea Modelului la un nivel simplist si cat mai flexibil cu putinta.
    Sectiunea 4.3.2 Stabilirea Raportului cost-beneficiu al proiectului de Concesiune pe baza rezultatelor Modelului financiar
    Modelul financiar este folosit inca de la nivelul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare pentru a stabili Raportul cost-beneficiu al Concesiunii. In aceasta etapa, Modelul finanicar se bazeaza doar pe date generale privind nivelul de finantare necesar si fluxul de numerar previzionat.
    Modelul financiar poate fi structurat astfel incat sa prezinte operatorilor economici interesati diferite estimari ale Ratei interne de rentabilitate a capitalului propriu investit in raport cu costurile si veniturile proiectului.
    Modelul financiar initial trebuie structurat astfel incat sa permita o dezvoltare ulterioara pe toata perioada implementarii proiectului de Concesiune. Chiar daca datele cuprinse in Modelul financiar initial nu sunt suficient de detaliate, structurarea si pozitionarea acestora trebuie sa aiba in vedere bunele practici in domeniu. De exemplu, chiar daca sunt disponibile doar date anuale sau multianuale, Modelul financiar trebuie, totusi, elaborat pe baze semestriale pentru a evita necesitatea revizuirii acestuia in mod repetat pe masura ce devin disponibile mai multe informatii. Un motiv l-ar putea constitui faptul ca imprumuturile acordate in vederea realizarii proiectului si care reprezinta, de regula, 80-90% din necesarul de finantare, trebuie rambursate semestrial.
    Sectiunea 4.3.3 Dezvoltarea Modelului financiar in perioada de implementare a proiectului
    In etapa de implementare a proiectului de Concesiune, Modelul financiar va fi supus unor modificari considerabile. Acesta va deveni mult mai complex decat cel initial, elaborat in cursul etapei de pregatire a proiectului, in cuprinsul Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare, integrand date si ipoteze detaliate si reflectand mai multe scenarii pe masura ce sunt revizuite si evaluate optiunile de implementare. In acest stadiu, Modelul trebuie sa poata reflecta modificarile sau dezvoltarile ulterioare ale proiectului, fara a necesita o redimensionare majora.
    Capitolul 4.4 Structura si proiectarea Modelului
    Un Model financiar cuprinde cel putin urmatoarele trei sectiuni distincte:


    Figura 11: Sectiunile specifice unui Model financiar
    
          +----------------------------------------------------------+
          |                  Sectiuni de input-uri                   |
          |(date de intrare si ipoteze de calcul, marcaje si butoane)|
          +----------------------------+-----------------------------+
                                       |
                                       v
          +----------------------------------------------------------+
          |              Sectiuni de formule si calcule              |
          +----------------------------+-----------------------------+
                                       |
                                       v
          +----------------------------------------------------------+
          |            Sectiuni de rezultate (outputuri)             |
          +----------------------------------------------------------+

    Sectiunea 4.4.1 Date de intrare (inputuri)
    Aceasta sectiune contine datele si ipotezele de calcul care urmeaza a fi procesate in vederea obtinerii rezultatelor propuse. Datele sunt de regula introduse ca valori specifice si pot fi modificate la alegerea utilizatorului. Pentru a facilita intelegerea a ceea ce reprezinta fiecare dintre datele de intrare, precum si modalitatea de utilizare a acestora, fiecarui element ii sunt atasate descrieri succinte. Cateva dintre ipotezele de lucru pot fi, de asemenea, cuprinse in Model. Datele de intrare pot viza, de regula:
   - ratele de crestere ale veniturilor (atat pentru volum, cat si pentru preturi)
   - costuri
   - rata inflatiei
   - taxe si impozite
   - informatii legate de organizare (de ex. organigrama si salarizare)
   - nivelul investitiilor capitale si rata de depreciere
   - datele evenimentelor-cheie in cursul ciclului de viata al proiectului (de ex. datele la care urmeaza a se realiza lucrari de intretinere periodica sau intretinerea capitala)
   - detalii privind nivelul si rambursarea imprumutului si rata dobanzii
   - cerinte privind contul de rezerva.
    Datele de intrare pot fi exprimate in procente pentru a limita erorile.
    De asemenea, este important sa ne asiguram ca intrarile sunt introduse numai in sectiunea de intrari si nu in alta parte din Model, intrucat toate calculele vor fi interconectate cu fisa de lucru privind intrarile. Daca o schimbare este introdusa in mod inadecvat intr-o alta zona din Model, calculele pot sa nu mai fie corect interconectate cu datele din intrari, iar rezultatele (outputurile) nu vor reflecta aceasta schimbare.
    Sectiunea 4.4.2 Calcule
    Aceasta sectiune va cuprinde, de regula, modalitati de calcul a unor elemente precum: veniturile, costurile de operare si de intretinere, cheltuielile de capital, depreciere, structuri de finantare, rambursarea imprumutului si dobanzile, capitalul subscris, dividendele achitate si profitul realizat, impozite si alte elemente specifice sectorului si tarii unde se deruleaza proiectul.
    Pentru a permite intelegerea usoara a calculelor prezentate in Modelul financiar, fluxul logic dintr-o fisa de lucru trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
   - De la stanga la dreapta si de sus in jos.
   - O singura fisa de lucru pentru un singur subiect, unde este posibil: fise de lucru separate pentru venituri, costuri, cheltuieli de finantare (NB: veniturile si cheltuielile pot fi combinate pe o singura fisa de lucru pentru a ilustra faptul ca veniturile sunt egale cu rambursarile imprumutului plus dividendele), impozite etc.
   - Avand in vederea imbunatatirea permanenta a platformelor informatice de realizare a Modelelor financiare (Excel-ul fiind cel mai utilizat), exista posibilitatea de a nu se include toate calculele pe o singura fisa de lucru. O abordare mai structurata faciliteaza intelegerea fluxului de informatii si a logicii fiecarei abordari in parte, facilitand verificarea formulelor de calcul care stau la baza rezultatelor furnizate de Model si crescand astfel siguranta utilizatorului Modelului.
   - Cu cat se realizeaza o defalcare mai detaliata a calculelor, cu atat este mai usor inteleasa logica Modelului, ipotezele de lucru care stau la baza calculelor, precum si verificarea rezultatelor.
    Sectiunea 4.4.3 Rezultate (outputuri)
    Sectiunea de rezultate va contine, de regula, rezumate ale fluxurilor de numerar anuale sau bianuale, nivelul VAN si al rentabilitatii interne a capitalului propriu investit, precum si indicii ai ratei de acoperire a finantarii. Rezultatele pot fi prezentate si in grafice si scheme, astfel incat sa fie mai usor pentru utilizator sa localizeze evolutiile, sa le compare si sa poata plasa scenariile de finantare intr-un context mai larg.
    Sectiunea de rezultate nu ar trebui combinata cu sectiunea de calcule. Astfel, daca formatul sectiunii de rezultate este modificat la solicitarea utilizatorului (eventual in pe parcursul procedurii de atribuire), formulele si calculele care stau la baza Modelului raman nemodificate. De exemplu, chiar daca sinteza situatiilor financiare anuale ar putea fi incluse in sectiunea de calcule, se impune prezentarea acesteia, din nou, in cuprinsul sectiunii de rezultate. Pe de alta parte, sectiunea de rezultate poate fi prezentata utilizandu-se perioade de referinta diferite fata de cele folosite pentru restul Modelului (de ex. anuala si nu bi-anuala, ca cea pe care se pot baza calculele din Model).
    Sectiunea 4.4.4 Dezvoltarea Modelului
    Asa cum s-a accentuat anterior, flexibilitatea este esentiala in dezvoltarea Modelului financiar din perspectiva realizarii unor scenarii de senzitivitate variate pe tot parcursul pregatirii si derularii proiectului.
    Diferitele scenariile ofera alternative structurale la Modelul financiar initial, in timp ce senzitivitatile au impact asupra elementelor unitare.
    De exemplu, modificarea unui element unitar din cuprinsul Modelului financiar ar testa impactul respectivei modificari asupra proiectului, in timp ce modificarea unui numar mai mare de factori in acelasi timp (cum ar fi intrarile, structura de finantare etc.) ar putea oferi posibilitatea de comparatie cu un scenariu de Concesiune complet nou. De regula, scenariile sunt utilizate pentru a testa Concesiunea in trei situatii posibile: cazul de baza, cazul cel mai favorabil si cazul cel mai putin favorabil.
    Flexibilitatea Modelului este o trasatura importanta pentru a asigura capacitatea acestuia de simulare a tuturor circumstantelor estimate. De cele mai multe ori, testarea senzitivitatii si simularea de scenarii poate fi evaluata doar prin simpla ajustare a intrarilor de date-cheie in cadrul Modelului. Cu toate acestea, in cazul in care este necesar un Model financiar mai sofisticat, butoane, marcaje si comenzi specifice Excel sau unui alt program similar, pot fi folosite pentru a usura utilizarea acestuia. Recomandam consultarea unui specialist in modelare financiara pentru realizarea acestor scheme complexe.
    Capitolul 4.5 Organizarea datelor si modele de fise de lucru
    Un Model financiar trebuie sa respecte, cel putin, urmatoarea structura de baza:
   1. Cuprins (care sa realizeze conexiuni cu fisele de lucru separate si o reprezentare prin diagrama a fluxului si structurii Modelului)
   2. Fise de lucru care includ datele de intrare – inputurile (printre care se poate numara si o fisa de coordonare temporala)
   3. Fise de calcul
   4. Fise de lucru care includ rezultatele (outputuri)
   5. Fise de lucru care includ verificarile.
    Fluxul logic al Modelului financiar trebuie respecte cateva reguli de baza:
   1. sa inceapa cu prima fisa si sa se incheie cu ultima fisa de lucru din cuprinsul Modelului,
   2. sa inceapa de la primul rand si sa se incheie la ultimul rand,
   3. sa inceapa de la prima coloana si sa se incheie la ultima coloana.
    Prima regula de mai sus se aplica mai ales organizarii datelor, celelalte doua se aplica fiselor de lucru individuale.
    Este de asemenea esentiala consecventa in pozitionarea in pagina, precum si la nivel de continut. Consecventa la nivel de continut inseamna, in esenta, ca formulele folosite pentru fiecare rand trebuie sa fie aceleasi pentru toate casutele din rand. Prin urmare, formula utilizata pentru fiecare rand trebuie sa fie suficient de flexibila pentru a putea fi ajustata corespunzator modificarii perioadelor de timp de pe randul respectiv. De exemplu, daca veniturile sunt calculate pe un rand, formula de calcul utilizata in perioada 1 (casuta 1 din rand) trebuie sa fie aceeasi pentru toate casutele din randul respectiv.
    Consecventa la nivel de continut confera flexibilitate si siguranta Modelului, mai ales daca sunt schimbari ale perioadelor de timp care ar fi reflectate in mod automat in Model.
    De asemenea, este recomandata defalcarea calculelor pentru a permite utilizatorului sa urmareasca si sa verifice fluxul logic al Modelului.
    Pentru claritate, este foarte importanta folosirea de etichete, descrieri si unitati. Primele doua servesc unei mai bune intelegeri a scopului respectivului calcul sau a rezultatelor calculelor dintr-o anumita sectiune. Al treilea precizeaza in ce moneda sau in ce unitate de masura sunt exprimate datele, pentru a se evita erorile de interpretare a calculelor.
    Capitolul 4.6 Date de intrare si ipoteze de lucru
    Datele de intrare pot fi clasificate, in general, in cinci categorii principale:
   1. Ipoteze macroeconomice
   2. Nivelul investitiilor necesare pentru realizarea proiectului si structura de finantare aleasa
   3. Costurile si veniturile relationate etapei de operare si intretinere
   4. Trageri din imprumut si serviciul datoriei
   5. Impozitare si contabilitate
    Aceste intrari trebuie sa tina cont de prevederile Contractului de concesiune referitoare data de finalizare a lucrarilor, calendarul platilor si posibilele bonusuri si penalitati.
    Sectiunea 4.6.1 Ipotezele macroeconomice
    Prezumtiile macroeconomice sunt general aplicabile tuturor proiectelor si afecteaza rezultatele financiare ale Modelului. Aceasta categorie poate include:
   1. Rata inflatiei (alti factori de crestere, care sunt specifici elementelor de costuri si venituri, pot fi luati in considerare separat de inflatie);
   2. Indicele preturilor de consum;
   3. Cursul de schimb valutar; si
   4. Indicele de crestere economica.
    Intrucat Modelul financiar specific unui proiect de Concesiune se raporteaza la o perioada de timp relativ indelungata, inflatia este un element important ce trebuie luat in calcul. Cu toate acestea, este important ca acelasi nivel al ratei inflatiei specific unei perioade de referinta sa fie folosit atat in estimarea veniturilor cat si a cheltuielilor.
    Indicele preturilor de consum poate influenta rezultatele Modelului financiar in mod semnificativ, intrucat nivelul preturilor poate fi volatil pe termen scurt si este important ca proiectul de Concesiune sa fie suficient de solid pentru a absorbi aceste fluctuatii.
    Cursul de schimb valutar este relevant cand unele date de intrare sunt exprimate in monede diferite sau moneda de raportare este diferita fata de monedele in care sunt exprimate datele de intrare. Daca sunt implicate monede diferite, trebuie acordata o atentie speciala fluctuatiilor cursului de schimb valutar si posibilelor riscuri asociate.
    Pot prezenta relevanta si alte elemente precum nivelul PIB. De exemplu, in cadrul unui proiect de infrastructura rutiera sau aeroportuara, cresterea economica are impact direct asupra traficului rutier, respectiv aerian. De exemplu, traficul rutier creste, de regula, de doua ori mai repede decat PIB-ul, astfel incat luarea in considerare a cresterii economice in cadrul unui proiect de infrastructura rutiera poate deveni extrem de important.
    Sectiunea 4.6.2 Costurile proiectului si structura de finantare
    Costurile proiectului inglobeaza toate costurile aferente etapei de pregatire a proiectului, procedurii de atribuire a contractului si realizarii lucrarilor, pana la finalizarea acestora si inceperea etapei de operare si intretinere. Prin urmare, printre aceste costuri se numara: (a) costurile de constructie; (b) onorariile consultantilor in perioada de pregatire si atribuire a contractului; (c) echipamente si utilaje; (d) prime de asigurare achitate pentru lucrarile de constructie; (d) costuri de administrare a proiectului pentru Autoritatea contractanta in cursul constructiei; si (e) dobanda capitalizata, respectiv dobanda aplicata imprumutului contractat in vederea finantarii lucrarilor, dar neachitata in cursul perioadei de constructie.
    Odata ce costurile proiectului au fost calculate – ca parte a CCR (a se vedea Capitolul 3.2) – poate fi determinat nivelul de finantare necesar. In general, proiectele de infrastructura expuse riscului de cerere vor fi finantate intr-o proportie mai mare prin intermediul capitalului propriu si intr-o masura mai redusa din imprumuturi, dar odata cu cresterea certitudinii platilor, nivelul datoriei in cadrul structurii finantarii poate creste. Cu toate acestea, structura capitalului (raportul datorie/capital propriu investit) este specifica fiecarui proiect in parte, iar Modelul financiar reprezinta un instrument util pentru stabilirea raportului optim in vederea realizarii proiectului de concesiune.
    Sectiunea 4.6.3 Costuri si venituri in timpul perioadei de operare
    O data ce a fost determinat raportul optim datorie/capital propriu investit, este necesara estimarea fluxului de numerar necesar in vederea acoperirii atat a serviciului datoriei, cat si a Ratei interne de rentabilitate. Fluxul de numerar disponibil pentru serviciul datoriei (FNDSD) este definit ca fiind diferenta intre veniturile din operare si costurile de operare, tinand cont de costurile de intretinere si excluzand alte cheltuieli care nu sunt efectuate in numerar, cum ar fi deprecierea.
    Costurile de operare includ costurile directe (de ex. salarii, materii prime, utilitati etc.), plati de subcontractare, impozite si asigurari, de ex.:
   1. in cazul unei scoli/spital/inchisoare realizate in regim de concesiune – costuri cu paza, curatenia, catering, reparatii periodice, reinnoirea si inlocuirea echipamentelor si dotarilor etc.;
   2. in cazul unui proiect de infrastructura rutiera realizat in regim de concesiune- intretinerea capitala si cea periodica, asigurarea indicatoarelor, iluminatul etc. Costurile de intretinere capitala se ridica, de cele mai multe ori, la valori semnificative pe intrega durata a ciclului de viata a proiectului si, prin urmare, trebuie acordata o atentie speciala cuantificarii acestor costuri.
    Veniturile din operare provin din:
   1. taxele reale de utilizare sau
   2. platile de disponibilitate facturate sau incasate de catre Concesionar pentru furnizarea serviciului.
    Pentru mai multe detalii privind Mecanismele de plata, a se vedea Titlul 5.
    Sectiunea 4.6.4 Trageri din imprumut si serviciul datoriei
    Fluxul de numerar (veniturile realizate dupa acoperirea tuturor costurilor de operare si intretinere) este utilizat pentru a plati in primul rand imprumutul principal si dobanda aferenta si pentru a distribui orice excedent catre investitori sub forma de dividende. De aceea, aceste fluxuri de numerar trebuie sa fie suficiente pentru a acoperi serviciul datoriei (respectiv rambursarea imprumutului, dobanzi plus taxe) si a ratei interne de rentabilitate a capitalului propriu al investitorilor. Trebuie realizata o evaluare continua care sa permita:
   - Asigurarea in permanenta ca fondurile colectate (imprumuturi plus capital propriu investiti) acopera toate costurile proiectului;
   - Verificarea in permanenta ca toate imprumuturile contractate sunt rambursate, inclusiv orice dobanzi capitalizate pe intreaga durata a Concesiunii;
    Mentionam ca functia "PMT" din MS Excel calculeaza dobanda la imprumut si rambursarile pe baza de cota anuala, insa cele mai multe imprumuturi internationale impun rambursarea principalului in rate egale bi-anuale (sau uneori anuale), cu dobanda platibila in arierate la valoarea imprumutului nerambursat.
    Cele mai multe imprumuturi internationale au o rata a dobanzii bazata pe marja aplicata peste o rata a pietei, care variaza zilnic (de ex. LIBOR). De aceea, realitatea este ca rata totala a dobanzii este variabila. Cu toate acestea, in practica se obisnuieste incheierea de contracte swap pe rata dobanzii (care sunt deja disponibile pe piata) pentru a atenua riscul aferent variatiei ratei dobanzii. Prin urmare, cele mai multe proiectii de flux de numerar se vor baza pe o rata fixa a dobanzii pentru imprumuturi.
    In cazul in care exista intarzieri ale proiectului si, de aceea, platile pentru serviciul datoriei sunt intarziate sau amanate pe perioada de intarziere, este rezonabil sa presupunem ca termenele de rambursare a imprumutului vor ramane neschimbate, insa poate exista o taxa care sa acopere ajustarea la aranjamentele swap. Aceasta taxa poate fi destul de semnificativa pentru scadentele pe termen lung ale acestor swap-uri.
    Sectiunea 4.6.5 Taxe si impozite
    Indiferent daca proiectul este realizat prin procedura traditionala de achizitie publica sau in regim de concesiune, lucrarile de constructie vor fi realizate, in tot sau in parte, de operatori economici privati. In ambele cazuri, operatorii economici privati vor fi platitori de TVA, acest fapt neputand influenta alegerea optiunii optime de realizare a proiectului. In perioada de operare insa, profitul realizat de Concesionar va fi supus impozitarii, devenind o sursa de venit la bugetul de stat. Profitul supus impozitarii se calculeaza prin deducerea din veniturile proiectului a costurilor de operare si intretinere, a deprecierii si a dobanzilor aplicabile.
    Sectiunea 4.6.6 Inflatie si indexare
    Intrucat proiectiile fluxului de numerar includ simulari ale modelelor de finantare si a nivelului impozitelor, fluxurile de numerar trebuie estimate in termeni nominali, incluzand o ajustare cu rata inflatiei. Intrucat datele privind costurile si veniturile aferente proiectelor de concesiune au fost destul de des generate in termeni "reali", excluzand o ajustare cu rata inflatiei si costul finantarii, recomandam estimarea fluxurilor de numerar corespondente situatiei actuale in termeni "nominali".
    Pentru cele mai multe elemente care sunt supuse inflatiei, rata folosita va fi cea a Indicelui preturilor de consum (IPC) care se va aplica atat costurilor, cat si veniturilor (daca acestea nu sunt ferm stabilite in cuprinsul Contractului de concesiune). Destul de frecvent, IPC nu reflecta cu precizie activitatile economice specifice unui Contract de concesiune, putand fi folosit un alt indice. Trebuie stablit daca indicele folosit include sau nu o componenta de inflatie. Totusi, ceea ce este important este ca indicele ales sa fie disponibil, publicat in mod regulat si acceptat de toate partile contractuale.
    In cazul in care, un astfel de indice este disponibil doar anual, trebuie convertit intr-un indice lunar (vezi pagina de internet: www.insse.ro). Mecanismul specific realizarii acestei conversii poate fi cel prezentat mai jos:
    
            1/12
Y = [(1 + I)     - 1] x 100%

    Unde I este rata anuala a inflatiei exprimata ca zecimala din 100 (adica 10% = 0.10), iar Y este rata lunara a inflatiei exprimata ca procent (%).
    Sectiunea 4.6.7 Curs valutar
    Fluctuatiile de curs valutar pot avea un impact major, pe termen lung, asupra proiectelor de concesiune in care, destul de frecvent, toate costurile si veniturile sunt exprimate in moneda locala, finantarea fiind realizata intr-o alta moneda. Acest lucru se aplica si in cazul Romaniei in prezent, costurile si veniturile unui proiect fiind exprimate in RON, in timp ce majoritatea finantarilor sunt exprimate in EUR (pentru informatii despre cursul valutar, a se vedea www.bnr.ro, sectiunea informatii financiare).
    Se pot obtine swap-uri valutare pe termen lung la un curs fix pentru a atenua acest risc, insa va exista in permanenta un risc rezidual cat timp exista o nepotrivire valutara. In astfel de cazuri, este prudenta testarea senzitivitatii pentru identificarea si evaluarea posibilului impact al fluctuatiilor valutare. In acest sens se poate analiza si chestiunea ipotezelor de revalorizare sau devalorizare in proiectiile fluxurilor de numerar.
    Unele studii au indicat ca, pe termen lung, aprecierea sau deprecierea unei valute fata de alta reflecta indeaproape, in mod empiric, o inflatie diferentiala. Principiul nu este perfect, insa poate fi folosit ca punct initial pentru testarea senzitivitatii cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca fie si numai o devalorizare foarte mica a monedei nationale fata de moneda principala a finantarii poate avea un impact (negativ) semnificativ asupra fluxurilor de numerar pe o perioada de 20-30 de ani.
    Capitolul 4.7 Teoria fluxurilor de numerar actualizate
    O Concesiune se intinde pe o perioada mare de timp, adesea intre 25 si 30 de ani, astfel incat este clar ca Raportul cost-beneficiu este afectat de trecerea timpului. Valoarea de 1 euro astazi este diferita de valoarea 1 (unui) euro peste un an. O comparatie intre cele doua sume de bani trebuie facuta prin raportarea la acelasi moment. Pentru a face acest lucru, se utilizeaza un mecanism pentru a calcula valoarea actuala a unei sume in numerar la un anumit moment in viitor, respectiv valoarea a 1 euro dupa 1 an este convertita in valoarea prezenta, de azi, sau valoarea sumei de 1 euro de azi este convertita in valoarea sa peste un an.
    Metodologia de evaluare a acestor valori viitoare este denumita "Teoria fluxurilor de numerar actualizate". Conceptul care sta la baza acestei teorii este descris in diagramele de mai jos, pornindu-se de la o serie de prezumtii:


    Figura 12: Fluxuri de numerar actualizate


   


    Figura 12 reprezinta o serie de costuri egale (sau venituri) in decurs de trei ani. In cazul in care costul banilor (sau costul capitalului) este 10% pe an (asumptie), atunci 1200 de azi ar fi echivalent cu 1320 peste un an si cu 145,20 peste doi ani. In mod similar, VAN a 145,20 peste doi ani ar fi de 0120 (in prezent), pornind de la un Cost al Capitalului de 10% p.a..
    Astfel, daca am avea o serie de plati de 1200, 1320 si 145,20 in decurs de trei ani ca mai sus, valoarea actualizata totala ar fi de 3600.
    Pentru un proiect tipic, costurile si veniturile nete, respectiv veniturile minus costurile de operare, pot fi reprezentate ca in Figura 13 de mai jos:


    Figura 13: Fluxuri de numerar ale proiectului.


   


    Pe o baza neactualizata, totalul costurilor este egal cu 180, iar veniturile nete se ridica la 268. Totusi, daca aceste date ar fi actualizate la valorile de azi, s-ar obtine cifrele prezentate mai jos in Figura 14.


    Figura 14: Rata de rentabilitate a proiectului


   


    Prin actualizarea acestor fluxuri de numerar la 10%, VAN a costurilor este de 1660, iar aceea a veniturilor nete este de 1720. De aceea, un investitor cu un cost al capitalului de 10% ar avea o perspectiva favorabila asupra rentabilitatii proiectului, intrucat ar furniza o VAN pozitiva de 60.
    Apoi, acest investitor ar putea compara aceasta valoarea cu o serie de oportunitati de investitii alternative si, rational, ar alege apoi acea oportunitate din care rezulta cea mai mare VAN (pozitiva). VAN este doar un instrument utilizat pentru analiza reantabilitatii si oportunitatii realizarii unei investitii. De asemenea, atunci cand se efectueaza aceste evaluari, este important sa se ia in considerare si alti factori cum ar fi diferitele profiluri de risc specifice fiecarei oportunitati de investitii. Drept urmare, evaluarea oportunitatilor de investitii cu ajutorul VAN drept criteriu principal are limitarile sale.
    Sectiunea 4.7.1 Rata interna de rentabilitate
    In mod normal, in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii, investitorii folosesc un instrument analitic mai simplu: Rata interna de rentabilitate. Rata de interna de rentabilitate exprima rata actualizata a fluxurilor de numerar viitoare la acel nivel care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea VAN sa fie egala cu zero.
    Aplicarea acestei metode este ilustrata in Figura 15, de mai jos:


    Figura 15: Rata interna de rentabilitate a proiectului (2)


   


    Asa cum se arata mai sus, o rata de dicontare de 11% are drept rezultat o VAN nula. De aceea, daca un investitor asteapta sa obtina o rentabilitate minima a investitiei de 10%, oportunitatea de proiect ilustrata mai sus ar fi atragatoare, intrucat ar realiza o rata de rentabilitate de 11%.
    Analistii folosesc mai multe categorii de RIR diferite in cadrul analizei financiare si nu exista in mod necesar o definitie general valabila a termenului. Elementele specifice sunt urmatoarele:
   a. Rata de rentabilitate a proiectului: reprezinta RIR-ul rezultat din actualizarea acelor fluxuri de numerar care iau in considerare numai costurile de capital si costurile de operare, alaturi de veniturile generate de proiect;
   b. Rata de rentabilitate economica: fluxurile de numerar care vor fi actualizate sunt aceleasi ca si cele calculate in cadrul ratei de rentabilitate a proiectului, numai ca se mai iau in considerare si alte eventuale costuri si beneficii economice; si
   c. Rata de rentabilitate a capitalului: in acest caz, fluxurile de numerar se calculeaza ca diferenta intre dividendele platite investitorului in fiecare perioada si cheltuielile sale de capital in acea perioada. Rata de rentabilitate a capitalului reprezinta RIR-ul acestor fluxuri. O atentie sporita trebuie acordata in cazul in care dividendele platite sunt mai mici decat profitul de repartizat. In acest caz, este normal ca investitorul sa evalueze: (a) rata de rentabilitate a capitalului luand in seama numai dividendele efectiv platite; si (b) sa evalueze aceleasi fluxuri ca si in cazul (a), dar considerand si rezultatul reportat (profitul nedistribuit) ca un venit al investitorului la sfarsitul proiectului.
    Sectiunea 4.7.2 Criteriile finantatorilor
    Finantatorii vor utiliza o modalitate diferita de evaluare a fluxurilor de numerar. Ei vor examina acoperirea pe care o furnizeaza fluxurile respective de numerar pentru costurile de operare ale proiectului plus valorile periodice ale serviciului datoriei.
    Paragraful 4.7.2.1 Rata de acoperire a serviciului datoriei
    Instrumentul principal pentru finantatori este Rata de acoperire a serviciului datoriei ("RASD"), definita ca:
    
                                              FluxuriNumerarNete
RASD[pentru_fiecare_perioada_a_proiectului] = ------------------
                                                  PlatiFixe

    Profitul Net din Exploatare [respectiv veniturile minus costurile de operare]
    [Plus: deprecierea daca a fost inclusa o rezerva pentru depreciere in costurile de operare]
    Minus: majorarile capitalului de lucru fara ultima perioada
    Minus: cheltuielile de capital suplimentare
    Minus: impozitul
    Plus: orice excedent in numerar din perioada anterioara.
    Platile Fixe reprezinta: Rambursarea imprumutului in acea perioada
    Plus: plata dobanzilor (si a oricaror taxe aplicabile)
    Plus: orice dividende sau plati de chirii obligatorii


    Daca acest raport este mai mic de 1.0, atunci proiectul nu va putea sa-si indeplineasca obiectivele in perioada supusa analizei.
    In mod normal, finantatorii se asteapta la o rata intre 1.2 si 1.5 sau mai mare. Daca riscurile inerente ale proiectului sunt mici, de exemplu, pentru o Concesiune care nu se confrunta cu riscuri majore, aceasta rata ar putea fi mai mica, de ex. 1.15.
    O trasatura suplimentara a acestei rate este aceea ca tinde sa fie scazuta in primii ani de operare, dar se imbunatateste ulterior. Cu toate acestea, daca raportul ramane scazut, de ex. 1.15 – 1.3 timp de multi ani, finantatorii isi pot exprima ingrijorarea, intrucat exista riscul aparitiei unui impact negativ semnificativ asupra fluxurilor de numerar ale proiectului.
    Paragraful 4.7.2.2 Rata de acoperire a dobanzilor
    Al doilea instrument de evaluare folosit de finantatori este Rata de acoperire a dobanzilor. In esenta, el se calculeaza la fel ca RASD, singura diferenta fiind aceea ca numitorul (platile fixe) iau in calcul numai plata dobanzilor aferente imprumutului. Acest instrument nu ia deci in considerare capacitatea imprumutatului de a rambursa imprumutul, ci numai de a plati dobanda aferenta acestuia. In general, aceasta rata ar trebui sa se incadreze in intervalul 1,5 – 1,8 si sa se imbunatateasca pe parcursul duratei de viata a proiectului.
    Paragraful 4.7.2.3 Rata de acoperire a imprumutului pe toata durata viata a proiectului
    Al treilea instrument utilizat de finantatori este Rata de acoperire a imprumutului pe toata durata de viata a proiectului (RAIV). Si acesta este asemanator cu RASD, diferenta fiind ca in loc de a folosi valori specifice fiecarei perioade pentru numarator si numitor, se vor folosi valorile actualizate ale acestora restul duratei de viata a proiectului. Rata de actualizare folosita de obicei este costul capitalului companiei de proiect. In general, RAIV este mai mare decat RASD, dar utilitatea sa in cazul Concesiunilor este limitata.
    Sectiunea 4.7.3 Alegerea Ratelor de actualizare
    In termeni economici, Rata de actualizare reprezinta un "cost de oportunitate", respectiv Rata de rentabilitate a unui proiect la care un investitor renunta pentru a investi in altul. Cu alte cuvinte, beneficiile pe care investitorul le-ar fi primit prin investitia in acel al doilea proiect.
    In alegerea Ratei de actualizare, trebuie sa se tina cont de fluxurile de numerar si de optiunile de finantare.
    Conceptual, Rata de actualizare trebuie sa reflecte costul capitalului pentru evaluator. De exemplu, daca evaluarea se face pentru sectorul public, ca in cazul CCR atunci Rata de actualizare ar putea fi costul finantarii pe termen lung, costul pe 20 – 30 ani al obligatiunilor guvernamentale. Pe de alta parte, daca evaluarea se face pentru investitori, Costul Capitalului lor ar putea fi mult mai mare si ar trebui sa reflecte Rata de rentabilitate minima pentru investitie, de asemenea pe o perioada de 20 – 30 ani. Alegerea unei Rate de actualizare care reflecta o perioada mult mai scurta de investitie, presupune ca investitorul va reusi sa-si vanda participatia sa in cadrul Companiei de proiect si sa realizeze profitul anticipat la o data anterioara incheierii contractului. In acest caz, Autoritatea contractanta trebuie sa analizeze daca este acceptabil pentru ea ca investitorul privat sa paraseasca proiectul inainte de incheierea duratei de viata a acestuia, permitand asadar altor investitori sa intre in proiect pe termen lung.
    In cazul Companiei de proiect, de cele mai multe ori se foloseste Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC). El reflecta atat costul fondurilor proprii, cat si a celor imprumutate considerate in structura capitalului.
    In practica, nu exista o metoda exacta de aflare a Ratei de actualizare. De aceea, un analist prudent va realiza intotdeauna teste de senzitivitate pentru a evalua impactul diferitelor valori ale acestei rate asupra proiectului.
    Capitolul 4.8 Aplicarea instrumentelor de modelare in Excel
    Microsoft Excel ofera formule pentru calcularea VAN (functia NPV) si RIR (functia IRR). Cel care foloseste aceste functii trebuie sa acorde o atentie sporita localizarii in timp a fluxurilor de numerar utilizate. Aceste functii lucreaza cu fluxuri de numerar de la sfarsitul perioadei, in timp ce evaluatorul poate folosi un model ce calculeaza fluxuri de numerar la inceputul unei perioade (de exemplu, al unui an). In acest caz, perioada 1 in cadrul functiei este perioada 2 in model: fluxul de la inceputul perioadei 2 din model reprezinta de fapt fluxul la sfarsitul perioadei 1, asa incat fluxurile considerate incep de la perioada 2. Fluxul din perioada 1 se adauga la VAN-ul obtinut.
    Ideal ar fi ca cel care realizeaza modelul sa testeze acuratetea acestor functii printr-un calcul simplu, cu un numar limitat de date, pentru a asigura corectitudinea valorii de inceput a functiei.
    Capitolul 4.9 Utilizarea modelului financiar pentru analizarea rentabilitatii unui proiect de concesiune
    Atunci cand se efectueaza o analiza a rentabilitatii unui proiect de concesiune, Autoritatea contractanta trebuie sa estimeze fluxurile de numerar ale viitorului Concesionar pe baza cerintelor si asteptarilor posibililor investitori si finantatori.
    Cu toate acestea, principiul care ar trebui sa stea intotdeauna la baza mecanismului de estimare a acestor fluxuri de numerar este posibilitatea verificarii permanente, in toate fazele pregatirii, atribuirii si implementarii proiectului, a datelor procesate si calculele de baza, precum si prezentarea rezultatelor intr-un mod clar si fara echivoc.
    Titlul 5. Mecanisme de plata
    Mecanismul de plata reprezinta o caracteristica importanta a oricarei Concesiuni, deoarece finantarea si plata unui proiect de concesiune difera in mod semnificativ de un proiect traditional de achizitie publica. Mecanismul trebuie elaborat astfel incat sa asigure bancabilitatea proiectului si sa se constituie intr-un stimulent pentru Concesionar, astfel incat acesta sa indeplineasca obiectivele proiectului stabilite de catre Autoritatea contractanta.
    Acest Titlu detaliaza diferitele mecanisme care pot fi aplicate.
    Capitolul 5.1 prezinta o scurta introducere in problematica tratata de acest Titlu.
    Capitolul 5.2 explica Mecanismul de plata bazat pe nivelul cererii
    Capitolul 5.3 explica Mecanismul de plata bazat pe disponibilitate
    Capitolul 5.4 contine un exemplu de Mecanism de plata de disponibilitate cu formule si calcule exemplificative
    Capitolul 5.5 detaliaza anumite aspecte referitoare la plati, facturare si ajustari.


    Capitolul 5.1 Introducere si sumar
    Acest Titlu descrie principiile de baza necesare dezvoltarii Mecanismelor de plata specifice Contractelor de concesiune. Trebuie subliniate, inca de la inceput, un numar de caracteristici si trasaturi principale:
   - Mecanismul de plata ales in cadrul unui Contract de concesiune trebuie sa fie simplu, clar si transparent atat pentru Autoritatea contractanta cat si pentru Concesionar;
   - Mecanismul de plata trebuie sa fie usor de inteles pentru toate partile implicate in realizarea obiectivelor Contractului de concesiune, altele decat partile contractante (de exemplu: autoritatile de reglementare);
   - Mecanismul de plata trebuie sa reflecte alocarea riscurilor in cadrul Concesiunii si ar trebui sa reprezinte un mecanism corect de remunerare pentru Concesionar pentru serviciile furnizate in cadrul proiectului de Concesiune;
   - Avand in vedere faptul ca fiecare proiect de Concesiune prezinta o alocare specifica a riscurilor care corespunde circumstantelor particulare de realizare a acestuia, Mecanismul de plata pentru fiecare Concesiune trebuie ajustat astfel incat sa se potriveasca scopului. Drept urmare, nu exista niciun Mecanism de plata standard care sa poata fi folosit in cazul tuturor proiectelor;
   - In elaborarea unui Mecanism de plata, este important ca atat Concesionarul cat si Autoritatea contractanta sa inteleaga in totalitate elementele si formulele pe baza carora se realizeaza platile, astfel incat sa poata fi obtinut un Raport optim cost-beneficiu, in contextul unui maxim de eficieta in prestarea serviciilor pe toata durata Contractului de concesiune;
   - Este recomandat ca datele din Mecanismul de plata, care sunt in general anuale, sa fie revizuite de o terta parte independenta.
    Sectiunile de mai jos descriu principiile, structurile alternative, formulele, termenii si conditiile care pot fi utilizate pentru a crea, elabora si gestiona un Mecanism de plata care sa corespunda acestor criterii.
    Au fost identificate doua tipuri de mecanisme diferite, dupa cum sunt descrise mai jos:
   - Mecanismul 1: Bazat pe nivelul cererii
   - Mecanismul 2: Plati de disponibilitate
    De asemenea, pot exista Mecanisme de plata mixte care intrunesc caracteristici specifice celor doua dintre mecansimele enuntate mai sus.
    Capitolul 5.2 Mecanismul de Plata 1: bazat pe nivelul cererii
    Sectiunea 5.2.1 Scenarii
    Acest tip de Mecanism de plata este utilizat, de obicei, in cazul Contractelor de concesiune de lucrari publice in care plata pentru utilizarea activelor ce fac obiectul Contractului (inclusiv cele rezultate in urma implementarii acestuia) se face direct de catre utilizatorii finali. Printre exemple se numara:
   - taxele de drum;
   - taxele de pod;
   - toate tipurile de transport public in care pasagerii sau utilizatorii platesc;
   - porturile, si
   - aeroporturile.
    Acest mecanism poate fi aplicat, de asemenea, anumitor Contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii in domenii precum utilitatile publice sau energia, in care Concesionarul furnizeaza un serviciu public catre populatie, iar utilizatorii finali platesc Concesionarului pentru serviciul primit.
    In asemenea imprejurari, in timp ce Concesionarul primeste o plata directa de la utilizatorul final, este foarte posibil ca serviciul prestat in baza Contractului de concesiune sa fie reglementat tocmai pentru a proteja interesul public impotriva abuzurilor pietei si a prestatorilor. Autoritatile de reglementare vor examina si analiza Mecanismul de plata pe care Concesionarul il va adopta, in vederea aprobarii nivelului tarifului instituit sau platii pe care il/o va primi Concesionarul de la clienti.
    De exemplu, in Romania, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC) este autoritatea de reglementare competenta in domeniul serviciilor de utilitati, si anume: alimentarea cu apa; canalizarea si epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale; producerea, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat; salubrizarea localitatilor; iluminatul public; administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale si transportul public local. ANRSC, potrivit competentelor acordate conform legii, elibereaza licente, elaboreaza metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilitati publice din sfera de reglementare si pentru piata acestor servicii si monitorizeaza modul de respectare si implementare a legislatiei aplicabile acestor servicii.
    Sectiunea 5.2.2 Tehnici de plata
    Deoarece Concesionarul, in acest scenariu, va fi expus direct riscului de piata, nu poate exista niciun Mecanism de plata standardizat. Clientul va trebui sa plateasca pretul pietei, iar Concesionarul va elabora propria sa structura de stabilire a preturilor pentru a-si maximiza profitul.
    Cu toate acestea, este posibil ca acest "pret de piata" sa fie reglementat, dupa cum s-a indicat mai sus, in acest caz Autoritatea de reglementare analizand structura costurilor si a profitului impreuna cu riscurile asociate Concesiunii, toate acestea urmand a fi reflectate in nivelul tarifelor/preturilor.
    In cazul unui Mecanism de plata bazat pe nivelul cererii in cadrul unui Contract de concesiune al carui Raport cost-beneficiu este pozitiv, Concesionarul poate fi obligat sa plateasca Autoritatii contractante o redeventa sau poate imparti cu aceasta veniturile inregistrate peste nivelul de rentabilitate a capitalului propriu investit, stabilit prin contract. In situatia in care veniturile excedentare se impart intre Concedent si Concesionar, proportia se stabileste prin contract, putand fi utilizate praguri valorice.
    Sectiunea 5.2.3 Politici de stabilire a preturilor
    Avand in vedere faptul ca, in baza unui Mecanism de plata bazat pe nivelul cererii, Concesionarul incaseaza tariful direct de la utilizatorii finali, este recomandat ca Autoritatea contractanta sa controleze structura si nivelul preturilor prin intermediul unui mecanism de reglementare/ licentiere. In acest caz, Concesionarul trebuie sa depuna la Autoritatea de reglementare estimari si previziuni periodice ale costurilor, care, pe baza unei analize, va emite un punct de vedere, luand intotdeauna in considerare inflatia, etc.
    Capitolul 5.3 Mecanismul de plata 2: plati de disponibilitate
    Acest mecanism este in prezent cel mai des folosit pentru proiectele de concesiune. Acesta poate fi aplicat la:
   - toate modalitatile si proiectele de transport, care pot fi viabile din punct de vedere economic, dar nu si din punct de vedere financiar si in cazurile in care Mecanismul de plata "in functie de gradul de utilizare" nu reprezinta o optiune. In asemenea imprejurari, este posibil ca scenariul realizarii de catre un investitor privat a unui randament acceptabil prin intermediul taxelor de utilizator sa nu fie posibil, astfel incat e necesara o contributie publica, sub o forma sau alta, pentru a se asigura viabilitatea. Adeseori, aceasta contributie si acest sprijin sunt obtinute in mod optim prin intermediul unei Concesiuni in care Concesionarul furnizeaza si finanteaza activele de transport si furnizeaza serviciul, platile fiind efectuate in functie de criterii de performanta sau de disponibilitate, iar Autoritatea contractanta isi asuma riscul de cerere.
   - alte servicii publice sau municipale, cum ar fi statii de tratare a deseurilor, termoficare, scoli, universitati, centre de instruire/training, facilitati militare, spitale, inchisori, intretinere a drumurilor, iluminat stradal si sedii municipale sau guvernamentale si facilitati de cazare.
    Sectiunea 5.3.1 Principiile platii
    Un Mecanism de plata de disponibilitate pentru Concesiune are, de obicei, urmatoarele principii cheie:
   - In cazul in care Concesionarul nu furnizeaza serviciul specificat in cadrul Contractului de concesiune, nu se efectueaza nicio plata.
   - Este esential ca Autoritatea contractanta sa defineasca detaliat specificatiile tehnice de calitate corespunzatoare serviciului care urmeaza a fi furnizate si criteriile care urmeaza a fi utilizate pentru a se decide daca aceste specificatii au fost indeplinite si, prin urmare, plata (plati unitare) poate fi achitata catre Concesionar.
   - Specificatiile tehnice de calitate, dupa cum sunt definite, trebuie sa se aplice pentru toti cei 20- 30 ani de Concesiune, de exemplu. Prin urmare, acestea trebuie sa fie sustenabile in toate imprejurarile.
   - Specificatiile tehnice de calitate vor fi incluse in clauzele Mecanismului de plata din Contractul de concesiune. Prin urmare, Autoritatea contractanta ar trebui sa evite, daca este posibil, modificarile aduse acestor specificatii tehnice de calitate, deoarece orice schimbare ar putea fi considerata de catre Concesionar ca fiind o modificare contractuala. In asemenea imprejurari, este probabil ca respectivul Concesionar sa caute o anumita compensatie in cazul in care astfel de modificari ale Concesiunii sunt acceptabile.
   - De cele mai multe ori, modificarile sunt adeseori inevitabile in cazul unor Concesiuni pe termen lung, nu mai putin in domeniul tehnologic. Drept consecinta, numeroase Contracte de concesiune vor include prevederi referitoare la modificarea specificatiilor tehnice de calitate. Adeseori prevaleaza principiul asigurarii faptului ca, urmare unor asemenea modificari, Concesionarul nu este dezavantajat din punct de vedere financiar, iar baza pentru costurile impactului oricaror modificari poate fi determinata in prealabil prin Contractul de concesiune.
   - Concesionarul primeste plati de disponibilitate periodice (plati unitare) pe parcursul duratei de viata a Concesiunii, odata ce constructia s-a finalizat, acoperind atat costurile pentru operare si intretinere cat si finantare, datorie/imprumut si capital.
   - Platile periodice de disponibilitate sunt efectuate, de obicei, lunar sau trimestrial, retroactiv, si in mod exceptional la 6 luni sau anual.
    Sectiunea 5.3.2 Structura si componentele unui Mecanism de plata bazat pe disponibilitate
    Nu exista niciun model standard pentru Mecanismul de plata al unei Concesiuni. Cu toate acestea, prin prisma experientei si trecerii timpului, un numar de caracteristici cheie sunt considerate in continuare drept optime. Sunt efectuate plati periodice, de obicei trimestriale sau lunare, catre Concesionar, in schimbul serviciilor furnizate, cu alte cuvinte disponibilitatea unei autostrazi. Astfel de plati pot fi descrise drept plati "brute", si sunt alcatuite din preturile ofertate de catre Concesionar in Oferta sa.
    Concesionarul va avea definit, in Oferta sa, iar Concesiunea va fi bazata pe plati care vor fi alcatuite din doua componente:
   a) Costuri pentru operare & intretinere (O & I); si
   b) Costuri de finantare: serviciul datoriei si randamentul/rentabilitatea pentru investitori.
    Ocazional, Ofertele vor necesita ca aceste doua componente sa fie combinate sub forma uneia singure, dar acest lucru reduce transparenta preturilor cotate in Oferta.
    Aceste doua componente de plati se vor modifica de la o perioada la alta de-a lungul perioadei de viata a Concesiunii, de exemplu 30 de ani. Cu toate acestea, indiferent de faptul ca platile periodice sunt efectuate trimestrial sau lunar, Ofertele vor fi adeseori cotate in valori anuale, care sunt divizate pentru a obtine sumele "brute" datorate pentru perioada respectiva.
    In cazul in care un Concesionar are performante inferioare, se vor percepe puncte de penalizare pentru aceste plati bazate pe anumite evenimente de indisponibilitate definite si masurate. Mecanismele de penalizare utilizate pot fi vaste si variate, in conformitate cu specificitatea Contractului de concesiunii. Fiecare tip de eveniment de indisponibilitate va atrage diferite valori de puncte de penalizare (de exemplu 1 euro = 1 punct), iar acestea pot fi in functie de lungimea autostrazii afectate, perioada de timp pe parcursul careia s-a manifestat evenimentul si momentul zilei la care s-a petrecut acest eveniment. Aceste puncte de penalizare vor fi deduse din platile "Brute" pentru perioada respectiva, cu alte cuvinte inclusiv componentele O & I si de finantare pentru a obtine platile "Nete".
    Se pot aplica anumite ajustari suplimentare la aceste plati periodice/regulate:
   a) In eventualitatea unei finalizari cu intarziere a lucrarilor, si anume, intarzierea punerii in functiune a autostrazii, se poate impune o penalizare financiara pe criteriu izolat, pe baza numarului de zile cu care executarea/finalizarea este in intarziere, dupa o perioada de gratie convenita. Aceasta penalizare va fi perceputa/taxata la platile trimestriale "brute", cu alte cuvinte inclusiv O & I si finantare.
   b) Pentru a recompensa Concesionarul pentru costurile inflatiei, se poate permite numai indexarea costurilor O & I, calculate in functie de un index de constructie convenit.
   c) In cazul in care baza pentru indexul respectiv se modifica in timpul Concesiunii, se pot face demersurile corespunzatoare pentru a se asigura ca respectivul Concesionar nu va suferi nici o pierdere economica.
   d) In eventualitatea in care traficul previzionat pe autostrada este mai mare (sau mai mic) decat cel estimat, ajustarile la platile O & I pot fi realizate pentru orice crestere (descrestere) ale valorilor asteptate.
   e) In vederea incurajarii Concesionarilor pentru a reduce penalizarile si a-si imbunatati performanta, se poate opera o ajustare ("Factor de deducere") a penalizarilor totale impuse in perioada respectiva utilizandu-se o baza multipla pentru raportul penalizarilor efectuate in perioada curenta fata de penalizarile medii ponderate pentru cele 4 perioade anterioare.
    Detaliile pentru un asemenea Mecanism de plata, cu exemple, sunt prezentate in capitolul urmator. Formula de mai jos este o formula tipica pentru un Mecanism de plata de disponibilitate care contine componentele specificate mai sus.


    Formula Tipica de Plata de Disponibilitate


    PND = PBTDF + [(PBTDOI x AT) - (PPTA x FD)] x I


    Unde:
    PND = Plata Neta de Disponibilitate
    PBTDF = Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate: Finantare
    PBTDOI = Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate: Operare & Intretinere ("O&I")
    AT = Ajustarea Traficului
    PPTA = Puncte de Penalizare Totale Acumulate pentru Perioada curenta
    FD = Factor de Deducere
    I = Indexare (pentru inflatie)


    Componentele cheie ale Mecanismului de plata pe baza de disponibilitate sunt rezumate in tabelul de mai jos:


    Tabelul 8: Componentele cheie ale Mecanismului de plata pe baza de disponibilitate:
    
+----------------+----------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|                |Parti componente ale platii                                                                                     |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Componenta de Plata                                    |Deduceri/penalizari corespunzatoare                     |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Plata bruta de disponibilitate                         |Deduceri din plata de disponibilitate                   |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Plata relationata nivelului de performanta             |Deduceri relationate nivelului de performanta           |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|Plata neta catre|Plata relationata nivelului sigurantei                 |Deduceri relationate nivelului sigurantei               |
|  Concesionar   +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Plata pentru finalizarea inainte de termen a lucrarilor|Penalizare pentru finalizarea cu intarziere a lucrarilor|
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Factor de indexare                                     |                                                        |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Plata relationata volumului de trafic                  |Deduceri relationate volumului de trafic                |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Suprafata de rulare                                    |                                                        |
|                +-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+
|                |Piste de bicicleta                                     |                                                        |
+----------------+-------------------------------------------------------+--------------------------------------------------------+

    Tabelul 9: Elemente cheie ale unui Mecanism de plata pe baza de disponibilitate
    
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
| Parte componenta                |           Elemente              |              Aspecte relevante               |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Plata de                         |- Suma bruta                     |Periodicitatea efectuarii platilor si         |
|disponibilitate                  |                                 |fundamentarea acestora.                       |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Deduceri din plata               |- Momentul zilei                 |Caracteristicile disponibilitatii             |
|de disponibilitate               |- Momentul anului                |Deduceri in fuctie de nivelul riscului asumat.|
|                                 |- Lungimea drumului              |                                              |
|                                 |- Perioada de indisponibilitate  |                                              |
|                                 |- Gravitatea indisponibilitatii  |                                              |
|                                 |- Repetare                       |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Plata relationata                |- Aderenta                       |Impactul asupra nivelului de performanta      |
|nivelului de performanta         |- Deseuri                        |prevazut in contract.                         |
|                                 |- Spatiu verde                   |Evaluari, analize si masuratori.              |
|                                 |- Inspectii                      |                                              |
|                                 |- Semnalizare                    |                                              |
|                                 |- Deszapezire                    |                                              |
|                                 |- Fluidizarea traficului dupa    |                                              |
|                                 |  producerea unor accidente      |                                              |
|                                 |- Intretinere de iarna           |                                              |
|                                 |- Realizarea raportarilor        |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Deduceri relationate nivelului   |Valoarea punctului de penalizare.|Deduceri in fuctie de nivelul riscului asumat.|
|de performanta                   |                                 |                                              |
|                                 |                                 |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Plati/Deduceri relationate       |Masuri de siguranta care intra   |Deduceri in fuctie de nivelul riscului asumat.|
|nivelului sigurantei             |in sfera obligativitatilor       |                                              |
|                                 |Concesionarului.                 |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Plata pentru finalizarea         |Sistem de bonificatii pentru     |Nivelul bonificatiilor acordate.              |
|lucrarilor inainte de termen a   |finalizarea lucrarilor inainte   |                                              |
|lucrarilor                       |de termen.                       |                                              |
|                                 |                                 |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Penalizari pentru finalizarea cu |Deduceri pentru finalizarea cu   |Nivelul deducerilor.                          |
|intarziere a lucrarilor          |intarziere a lucrarilor.         |                                              |
|                                 |Impactul asupra duratei          |                                              |
|                                 |Concesiunii                      |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Factor de indexare               |Identificarea componentelor de   |                                              |
|                                 |plati care urmeaza a fi indexate,|                                              |
|                                 |precum si stabilirea formulei de |                                              |
|                                 |calcul.                          |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+
|Altele                           |Timpi medii de transport         |Ponderea acestor criterii.                    |
|                                 |Reducerea zgomotului             |                                              |
|                                 |Controlul traficului.            |                                              |
+---------------------------------+---------------------------------+----------------------------------------------+

    Capitolul 5.4 Exemplu de Mecanism de plata pe baza de disponibilitate
    Mecanismele de plata au fost elaborate astfel incat sa se asigure realizarea obiectivelor Autoritatii contractante in cadrul Contractului de concesiune, prin aplicarea unui sistem de bonificatii si/sau deduceri de natura financiara.
    Nu exista Mecansime de plata general aplicabile si fiecare dintre acestea ar trebui ajustat in functie de circumstantele individuale constatate intr-un proiect. Cu toate acestea, in acest capitol sunt furnizate exemple ale masurilor care trebuie luate pentru a se obtine un Mecanism complet de plata pe baza de disponibilitate specific unui Contract de concesiune pentru construirea, operarea si intretinerea unei autostrazi.
    Sectiunea 5.4.1 Formule si tehnici generale
    Formulele de baza care includ platile de disponibilitate sunt simple din punct de vedere al conceptului si structurii. Complexitatea intervine numai atunci cand se realizeaza masuratori detaliate ale performantei Concesionarului tinand cont de factorul timp, la care se adauga influenta altor factorilor externi.
    Platile periodice/unitare includ, de obicei, doua componente care reflecta atat costurile de operare si intretinere, cat si costul finantarii. Cu toate acestea, din perspectiva Autoritatii contractante, platile periodice/unitare sunt efectuate sub forma unei plati unice. Repartitia sumelor primite pentru acoperirea celor doua componente cade in sarcina Concesionarului.
    Formula de plata include, de obicei, prevederi referitoare la indexarea anumitor costuri cu rata inflatiei. De obicei, numai costurile de operare si intretinere pot fi indexate, costurile de finantare fiind asumate drept fixe la data semnaturii sau intrarii in vigoare a Contractului de concesiune.
    Prin urmare, o formula tipica pentru plata de disponibilitate va cuprinde urmatoarele elemente:
    
P =   P (1-k)  +  P x k x I
    [finantare] [costuri O&I]

    unde:
    P = plata unitara periodica
    k = proportia din plata unitara la care se aplica indexarea.
    I = multiplicatorul utilizat pentru a reflecta majorarile datorate inflatiei.
    De obicei, "k" reprezinta ponderea costurilor de Operare siIntretinere in plata unitara generala.


    Exact ca si in cazul inflatiei, ajustarile pot fi permise si pentru impactul fluctuatiilor cursului de schimb valutar. In timp ce Concesiunile cuprind, in mod invariabil, costuri si venituri exprimate in moneda nationala, investitia de capital pentru Concesiune va necesita capital pe termen lung, care este posibil sa nu fie disponibil imediat la nivel local, caz in care finantarea datoriei/imprumutului ar putea proveni de pe piata internationala, fiind exprimata in alta moneda. In plus, anumite date de intrare ale proiectului, de exemplu pretul petrolului, pot fi cotate, de asemenea, in alta moneda. In astfel de imprejurari, ar putea exista un caz in care se permite indexarea fie a costurilor, fie a finantarii asociate cu aceste expuneri la cursul de schimb valutar.
    Ca si in cazul cursului de schimb valutar si al costurilor in general, utilizarea lucrarilor publice se poate modifica cu timpul. De exemplu: un proiect de infrastructura rutiera realizat in regim de concesiune poate fi structurat pe un Mecanism de plata pe baza de disponibilitate, dar, in timp, cererea poate suferi fluctuatii. Oferta initiala a Concesionarului pentru platile unitare poate avea la baza previziuni de trafic realizate de Autoritatea contractanta, dar, in timp, acestea ar ar putea sa nu mai reflecte realitatea. Prin urmare, nivelul cererii ar putea fi mai mic sau mai mare decat cel previzionat, iar aceasta ar putea avea impact asupra costurilor de operare si intretinere. De obicei, Contractul de concesiune permite ajustari ale platilor unitare pentru a reflecta aceste variatii.
    O componenta cheie a Mecanismului de plata este reprezentata de sistemul deducerilor in vederea asigurarii atingerii performantelor asteptate de la Concesionar si afectuarea platilor la nivelul maxim prevazut in Contract. Un astfel de sistem de deduceri trebuie sa reflecte cat mai fidel posibil specificatiile tehnice de calitate stabilite. In acelasi timp, trebuie sa se ia in considerare ca specificatiile tehnice de calitate includ atat: (a) disponibilitatea serviciului, cat si (b) calitatea acestuia. In multe cazuri, aceste criterii sunt interdependente, astfel incat exista riscul dublei penalizari a Concesionarului.
    Exista mai multe variante pentru realizarea sistemului de deduceri propriu unui Contract de concesiune, dar caracteristicile comune includ:
   a) Un sistem de deducere bazat pe puncte de indisponibilitate;
   b) O lista de evenimente care genereaza penalizari, de exemplu finalizarea cu intarziere a lucrarilor;
   c) Puncte alocate pentru fiecare eveniment de indisponibilitate;
   d) O valoare alocata pentru fiecare punct de indisponibilitate;
   e) Puncte aplicate pentru perioada de timp in care indisponibilitatea persista;
   f) Limite de timp pentru impunerea penalizarii;
   g) Aplicarea diferentiata, in functie de momentul la care se produce evenimentul de indisponibilitate;
   h) Cumularea punctelor de indisponibilitate;
   i) Ponderarea sau stabilirea de pragurilor specifice sistemului de deducere, astfel incat indisponibilitatea repetata sa fie sanctionata cu penalizari tot mai severe;
   j) Stabilirea unui sistem de acumulare a punctelor de indisponibilitate intr-un anumit interval de timp, care declanseaza penalitati suplimentare sau chiar rezilierea contractului.
    Sistemul de deduceri, dupa cum este acesta prezentat mai sus, poate fi deosebit de complex. Structura si severitatea unui astfel de sistem reprezinta intotdeauna un element de negociere intre Concesionar si Autoritatea contractanta. Sistemul adoptat trebuie sa fie eficient prin incurajarea performantei optime a Concesionarului. Sistemul de deduceri trebuie acceptat drept rezonabil, masurabil si corect de catre ambele parti.
    Tinand cont de criteriile de mai sus, formula specifica platilor de disponibilitate poate fi, in general:


    P = P (1-k) + (P x k – D) x I


    unde:
    Plata unitara periodica;
    Proportia din plata unitara la care se poate aplica indexarea;
    Multiplicatorul utilizat pentru a reflecta majorarile datorate inflatie;.
    Deduceri pentru performante sub-optime, de exemplu: penalizari


    Sectiunea 5.4.2 Specificatii tehnice de performanta specifice prestarii serviciului
    Specificatiile tehnice de performanta specifice prestarii serviciului sunt identificate mai jos pentru diferite tipuri de proiecte de Concesiune. In legatura cu masurarea efectiva a performantei Concesionarului, anumite cazuri pot fi interpretate in mod subiectiv. In acest caz, Autoritatea contractanta ar trebui sa demonstreze o flexibilitate rezonabila in cuantificarea acestora. Unele dintre criteriile enumerate mai jos, marcate cu "U" vor fi considerate si tratate drept evenimente de indisponibilitate. In mod corespunzator, se va aplica deducerea pentru fiecare punct de indisponibilitate inregistrat.


    Tabelul 10: Specificatii tehnice de performanta specifice pentru diferite proiecte de concesiune
    
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|                             |   Cale ferata usoara in   |                            |      Facilitati de cazare       |
|  Autostrada in concesiune   |        concesiune         |  Statie de tratare a apei  |  (de exemplu: scoala, spital,   |
|                             |                           |                            |        inchisoare, etc.)        |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Inchidere banda [U]          |Indisponibilitatea         |Incapacitate de prelucrare  |Indisponibilitate pentru un      |
|                             |materialului rulant [U]    |a volumului minim (zilnic)  |numar specificat de incaperi [U] |
|                             |                           |de apa                      |                                 |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Calitatea caii de rulare     |Neconformitatea cu orarul  |Intretinere nesatisfacatoare|Lipsa iluminatului sau incalzirii|
|                             |prestabilit                |                            |(poate fi considerata eveniment  |
|                             |                           |                            |de indisponibilitate in anumite  |
|                             |                           |                            |imprejurari, de exemplu: lipsa   |
|                             |                           |                            |incalzirii pe timpul iernii)     |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Imposibilitatea de a inlocui |Vehicule murdare           |Neconformitate cu           |Lipsa intretinerii capitale      |
|sau repara marcajele rutiere |                           |procedurile de siguranta    |                                 |
|                             |                           |                            |                                 |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Monitorizarea indeplinirii   |Defectare scara rulanta (U)|Incalcarea standardelor de  |Lipsa curateniei                 |
|standardelor de siguranta    |                           |mediu                       |                                 |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Congestie                    |Satisfactia clientului/    |Nelivrare de apa pentru o   |Sistem de securitate (relevanta  |
|                             |timpul de reactie la       |perioada ce depaseste o     |in cazul inchisorilor)           |
|                             |reclamatiile clientilor    |anumita limita de timp [U]  |                                 |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Intreruperea neplanificata a |                           |                            |Asigurarea accesului de la       |
|prestarii serviciului        |                           |                            |cladire la soseaua principala    |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Fluidizarea traficului dupa  |                           |                            |Alimentarea cu apa potabila/apa  |
|producerea unor accidente    |                           |                            |calda                            |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Deszapezire                  |                           |                            |Intretinerea sistemelor de       |
|                             |                           |                            |securitate                       |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Imposibilitatea de a         |                           |                            |Performanta centrelor de         |
|respecta Planul de Masuri    |                           |                            |primajutor/gradul de prealuare a |
|in Situatii de Urgenta       |                           |                            |apelurilor                       |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+
|Penalizari diferentiate intre|                           |                            |Standardul minim al facilitatilor|
|orele cu trafic de varf si   |                           |                            |(bucatarii/dusuri)               |
|traficul de noapte           |                           |                            |                                 |
+-----------------------------+---------------------------+----------------------------+---------------------------------+

    Sectiunea 5.4.3 Exemplu de plata de disponibilitate
    Mecanismul de plata specific unui Contract de concesiune poate fi deosebit de complex. De cele mai multe ori, Mecanismul de plata este detaliat sub forma unei anexe la Contractul de concesiune.
    Cu toate acestea, trebuie subliniat ca un astfel de mecanism trebuie sa fie, de asemenea:
   a) Eficient;
   b) Masurabil;
   c) Comprehensiv;
   d) Echilibrat sub aspectul alocarii riscurilor si
   e) Transparent.
    Echilibrarea acestor elemente poate reprezenta o adevarata provocare. Un proiect de concesiune pentru constructia, operarea si intretinerea unei autostrazi, spre exemplu, in care platile vor fi efectuate pe baza de disponibilitate, dupa cum este descris mai jos, furnizeaza un model util pentru evidentierea numeroaselor aspecte care vor trebui confruntate si a modului in care aceste aspecte pot fi convertite intr-un Mecanism de plata.
    Complexitatea Mecanismului de plata poate varia intre si in cadrul sectoarelor.
    Paragraful 5.4.3.1 Ipoteze referitoare la sistemul de deduceri
   a) Sa presupunem ca etapa de operare din acest exemplu este de 25 de ani de la finalizarea constructiei.
   b) Platile unitare periodice vor fi efectuate trimestrial in euro, in functie de disponibilitatea autostrazii.
   c) Concesionarul va defini, in Oferta sa, platile brute de disponibilitate anuale pe baza a doua componente: costuri de operare si intretinere ("O & I") si costuri de finantare (serviciul datoriei – dobanda si principal) si rentabilitatea capitalului privat investit).
   d) In vederea realizarii platilor unitare trimestriale, plata bruta anuala de disponibilitate este redusa proportional, in functie de numarul de zile calendaristice din trimestrul respectiv.
    Punctele de indisponibilitate vor fi cuantificate si aplicate in functie de nivelul platilor unitare bazate pe anumite evenimente de indisponibilitate definite.
   a) Fiecare eveniment va atrage valori diferite ale punctelor de indisponibilitate (1 euro = 1 punct), iar acestea pot avea, de asemenea, legatura cu: (a) lungimea zonei afectate; (b) perioada de timp in care apare evenimentul; si (c) momentul zilei in care apare evenimentul respectiv;
   b) Aceste puncte de indisponibilitate, evaluate in acest mod, vor fi deduse din platile brute unitare trimestriale, din ambele componente (O & I si de finantare);
   c) Se vor aplica anumite ajustari la aceste plati trimestriale;
   d) In caz de intarziere in finalizarea lucrarilor ce fac obiectul Contractului de concesiune, se va impune o penalizare financiara pe criteriu individual, bazata pe numarul de zile cu care a intarziat executia, dupa o perioada de gratie convenita;
   e) In vederea actualizarii cu rata inflatiei, va fi permisa numai indexarea componentei de costurilor O & I, calculata fata de indicele convenit pentru industria constructiilor (IPC);
   f) In cazul in care baza pentru indicele respectiv se modifica pe perioada derularii Contractului de concesiune, trebuie intreprinse demersurile corespunzatoare in vederea limitarii eventualelor pierderi ale Concesionarului.
   g) In eventualitatea in care nivelul cererii este mai mare sau mai mic decat cel previzionat la momentul demararii procedurii de atribuire, ajustarea componentelor de O & I din cadrul platilor de disponibilitate poate fi realizata pentru orice fluctuatii ale valorilor estimate mai mari de 10%; si
   h) Pentru a incuraja Concesionarii sa performeze la standarde cat mai ridicate, se poate opera o ajustare a penalizarilor totale impuse pentru trimestrul respectiv, avandu-se in vedere raportul penalizarilor din trimestrul respectiv fata de penalizarile medii ponderate pentru cele 4 trimestre anterioare.
    Paragraful 5.4.3.2 Formula generala pentru calcularea platii unitare totale
    In vederea calcularii platii periodice/ unitare totale se poate folosi urmatoarea formula:


    PND = [(PBTDOI x AT) - (PPTA x DF)] x I + PBTDF


    Unde:
    Plata Neta de Disponibilitate, si anume Plata care se va efectua dupa efectuarea deducerilor
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru Operare & Intretinere ("O&I")
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare
    Ajustarea Traficului
    Puncte de Penalizare Totale Acumulate pentru Perioada curenta
    Factor de Deducere
    I = Indexare (cu rata inflatie)


    O penalizare pe criteriu individual pentru intarziere in executie poate fi, de asemenea, dedusa din plata neta de disponibilitate datorata in prima perioada (si perioadele ulterioare, in cazul in care penalizarea pentru intarziere excede plata neta de disponibilitate datorata in primul trimestru) a etapei de operare.
    Sectiunea 5.4.4 Descrierea detaliata a componentelor formulei
    Paragraful 5.4.4.1 Plata bruta de disponibilitate
    Plata bruta de disponibilitate (PBD) defineste suma maxima de plata catre Concesionar pentru prestarea serviciului la sau deasupra standardelor tehnice de performanta, astfel cum sunt acestea definite in cuprinsul Contractului de concesiune, pentru fiecare an pe parcursul perioadei de Concesiune.
    Cu alte cuvinte, plata bruta de disponibilitate defineste nivelul platilor anuale datorate Concesionarului inainte de calcularea oricaror deduceri. Plata bruta de disponibilitate poate, de asemenea, varia de la un an la altul (a se vedea mai jos).
    Plata bruta de disponibilitate ofertata de catre Concesionar poate viza doua componente:
   - Plata bruta de disponibilitate care acopera costurile de operare si intretinere ("O&I") (PBDOI);
    si
   - Plata bruta de disponibilitate care acopera costurile de finantare, si anume serviciul datoriei si rentabilitatea capitalului propriu (PBDF).
    Prin urmare, pentru orice an calendaristic:


    PBD = PBDOI + PBDF


    In Oferta depusa in cadrul procedurii de atribuire a Contractului de concesiune, Concesionarul va evidentia preturi (la nivelul datelor de baza) pentru ambele componente de mai sus pentru fiecare an de Concesiune, dupa cum este descris mai jos:
    
+-------------+--------------+-------------+-------------+-------------+
|    An 1     |     Data     |    PBDOI    |    PBDF     |     PBD     |
+-------------+--------------+-------------+-------------+-------------+
|      1      |     2010     |      -      |      -      |      -      |
+-------------+--------------+-------------+-------------+-------------+
|      2      |     2011     |      -      |      -      |      -      |
+-------------+--------------+-------------+-------------+-------------+
|      3      |     2012     |      -      |      -      |      -      |
+-------------+--------------+-------------+-------------+-------------+

    Pentru anii care includ data finalizarii constructiei si data incheierii Concesiunii, Concesionarul va furniza preturi anuale pentru PBDF si PBDOI in Oferta acestuia.
    Paragraful 5.4.4.2 Data de baza & moneda
    Platile anuale brute de disponibilitate prezentate de catre Concesionar in Oferta sa vor reprezenta nivelurile de pret la "data de baza". "Data de baza" va fi definita in Contractul de concesiune si este adeseori aleasa drept data la care trebuie sa fie depuse toate Ofertele in cadrul procedurii de atribuire.
    In eventualitatea in care data de depunere a Ofertelor finale este prelungita, atunci data de baza va trebui prelungita in consecinta.
    In al doilea rand, va trebui definita moneda in care se va afectua plata. De obicei, aceasta va fi fie moneda locala, fie moneda finantarii pe termen lung, de exemplu: euro, astfel incat sa se atenueze riscurile schimbului de curs valutar pe perioada derularii Contractului de concesiune.
    Paragraful 5.4.4.3 Perioade de calcul
    "Perioada de calcul" este perioada pentru care sunt calculate si achitate platile efective de disponibilitate. Perioadele de calcul pot fi reprezentate de trimestre calendaristice.
    Prima perioada de calcul incepe la data finalizarii constructiei si se termina in ultima zi a trimestrului calendaristic in care se realizeaza finalizarea constructiei (de exemplu: la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, sau 31 decembrie).
    Ultima perioada de calcul incepe in prima zi a ultimului trimestru calendaristic inainte de data incheierii Contractului de concesiune (si anume, la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie sau 1 octombrie) si se termina la data incheierii Contractului de concesiune ("Data incheierii contractului" este ultima zi a perioadei de Concesiune).
    Prin urmare, toate celelalte perioade de calcul vor coincide si vor fi armonizate cu trimestrele calendaristice.
    Pentru clarificare, primul trimestru calendaristic in oricare an poate fi definit ca debutand la data de 1 ianuarie si finalizandu-se la data de 31 martie, al doilea trimestru calendaristic debuteaza la data de 1 aprilie si se finalizeaza la data de 30 iunie, al treilea trimestru calendaristic debuteaza la data de 1 iulie si se finalizeaza la data de 30 septembrie, iar al patrulea trimestru calendaristic debuteaza la data de 1 octombrie si se finalizeaza la data de 31 decembrie.
    In calcularea numarului total de zile din orice perioada de calcul, sunt incluse, de obicei, toate zilele calendaristice atat data de debut, cat si cea de finalizare.
    In final, in vederea clarificarii, indicele "n" este utilizat, uneori, pentru a se referi la o perioada de calcul (trimestriala) specifica, iar indicele "c" este utilizat pentru a se referi la un an calendaristic specific.
    Un an calendaristic va fi definit in contract ca debutand la data de 1 ianuarie si finalizandu-se la data de 31 decembrie.
    Paragraful 5.4.4.4 Plata trimestriala bruta de disponibilitate
    Plata trimestriala bruta de disponibilitate (PTBD) este acea parte din plata anuala bruta de disponibilitate platibila Concesionarului pentru o perioada trimestriala "n" in anul calendaristic "c".
    Plata trimestriala bruta de disponibilitate este calculata pe baza urmatoarei formule:


    PTBD = PTBDOI + PTBDF


    unde:
    PBTDOI = PBDOI x DP/DY si
    PTBDF = PBDF x DP/DY
    Pentru Perioada de Calcul "n":
    Plata Bruta trimestriala de Disponibilitate
    Plata Bruta trimestriala de Disponibilitate pentru O & I
    Plata Bruta trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I pentru Anul Calendaristic "c" in care este inclusa Perioada de Calcul "n"
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru Finantare in Anul Calendaristic "c" in care este inclusa Perioada "n"
    Valoarea cea mai mica dintre numarul de zile din Perioada "n" si 90 de zile
    360 de zile


    Exemplu de calcul a Platii brute trimestriale de disponibilitate (PBTD)
    Prima Perioada de Calcul incepe la Data Finalizarii Executiei Lucrarilor, care este 7 martie 2011, si se incheie la finalul trimestrului calendaristic respectiv, si anume, la data de 31 martie 2011 inclusiv. Prin urmare, numarul de zile din Prima Perioada de Calcul este de 25.
    Platile Brute de Disponibilitate pentru Finantare si pentru O & I, calculate pentru anul 2011, sunt de 15,3 milioane euro si 6,1 milioane euro respectiv (dupa cum acestea sunt prevazute in cuprinsul Ofertei Concesionarului).
    Pe baza acestor asumptii, Plata Trimestriala Bruta de Disponibilitate (PTBD) platibila pentru Prima Perioada de Calcul este calculata dupa cum urmeaza:


    PBTD = PBDF x DP/DY + PBDOI x DP/DY = 15,3 x 25/360 + 6,1 x 25/360 = 1.486.110 euro


    Unde:
    Plata Bruta trimestriala de Disponibilitate pentru Prima Perioada de Calcul
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru Finantare, calculata pentru Anul Calendaristic 2011, care este de 15,3 milioane euro
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I, calculata pentru Anul Calendaristic 2011, care este de 6,1 milioane euro
    Mai mica decat numarul de zile din Prima Perioada de Calcul (25 de zile) si 90 de zile
    DY = 360 de zile


    Paragraful 5.4.4.5 Penalizare pentru finalizarea cu intarziere a lucrarilor de constructie
    Este un lucru obisnuit ca in orice Mecanism de plata de disponibilitate sa existe penalizari impuse pentru intarziere in executare.
    Data la care constructia autostrazii ar trebui finalizata si certificata conform prevederilor contractale, este denumita, de obicei, drept "Data scadenta".
    Data la care lucrarile sunt efectiv finalizate si certificatul de executare a lucrarilor de constructie este efectiv emis – care poate fi ulterioara sau anterioara datei specificate in Contractul de concesiune – este denumita, de obicei, "Data finalizarii constructiei".
    "Data incheierii contractului" este definita, de obicei, drept data care survine la o perioada fixa de timp, de exemplu 25 de ani, de la "Data scadenta", sau pentru atata timp cat se estimeaza ca respectiva Concesiune va ramane operationala.
    Obligatia Autoritatii contractante de a plati platile brute pentru serviciile Concesionarului va incepe, de obicei, la "Data finalizarii constructiei" si se va termina la "Data incheierii contractului". Aceasta perioada este adeseori definita drept "Perioada de disponibilitate".
    Sfarsitul "Perioadei de disponibilitate" nu este revizuita de obicei daca, din culpa Concesionarului, "Data finalizarii constructiei" este diferita de "Data scadenta". Astfel, in cazul in care "Data finalizarii constructiei" survine dupa "Data scadenta", atunci platile de disponibilitate se vor efectua pentru o perioada mai mica de 25 de ani. Autoritatea contractanta nu va fi, in general, raspunzatoare pentru nicio plata anticipata catre Concesionar datorata finalizarii cu intarziere a constructiei autostrazii.
    "Perioada de tranzitie" este adeseori definita drept perioada care incepe in prima zi de dupa "Data scadenta" si se incheie dupa 60 de zile. In eventualitatea in care "Data finalizarii constructiei" se incadreaza in "Perioada de tranzitie", nu se impune nicio penalizare pentru executarea cu intarziere.
    Pe de alta parte, in eventualitatea in care "Data finalizarii constructiei" este ulterioara incheierii "Perioadei de tranzitie", este normal sa se impuna o penalizare pentru executarea cu intarziere.
    Penalizarea pentru executarea cu intarziere a lucrarilor poate fi calculata pe baza urmatoarei formule:


    PEI = LD x F


    Unde:
    PEI = Penalizare pentru Executarea cu Intarziere, de exemplu: in euro
    LD = Numarul total de zile dintre finalul Perioadei de Tranzitie si Data Finalizarii Constructiei. Ultima zi a Perioadei Tranzactiei si Data Finalizarii Constructiei nu sunt incluse in acest calcul.
    F = Penalizare pe zi de intarziere (de exemplu: 250.000 euro pe zi: acesta reprezinta un element de negociere intre Autoritatea contractanta si Concesionar inainte de semnarea Contractului de concesiune).


    In eventualitatea in care este impusa o penalizare pentru executarea cu intarziere, prima plata neta de disponibilitate platibila este redusa in consecinta, cu penalizarea pentru executarea cu intarziere.
    In cazul in care penalizarea pentru executarea cu intarziere depaseste valoare primei plati nete de disponibilitate platibila, atunci nu se va efectua nicio plata catre Concesionar pana cand suma platilor nete de disponibilitate retinute de catre Autoritatea contractanta nu egaleaza valoarea penalizarii pentru executarea cu intarziere.
    Paragraful 5.4.4.6 Simulare de calcul a penalizarii pentru executarea cu intarziere
    "Data scadenta" definita in cadrul Contractului de concesiune este, in exemplu, 15 ianuarie 2011. Data finalizarii constructiei este 3 aprilie 2011. "Perioada de tranzitie", care este de 60 de zile, incepe la data de 16 ianuarie 2011 si se finalizeaza la data de 16 martie 2011.
    Prin urmare, numarul total de zile dintre finalul "Perioadei de tranzitie" (16 martie 2011) si "Data finalizarii constructiei" (3 aprilie 2011) este de 17 zile.
    Pe baza acestor prezumtii, penalizarea pentru executare cu intarziere a lucrarilor este calculata dupa cum urmeaza:


    PEI = LD x F = 250.000 x 17 = 4.250.000 euro


    Unde:
    Penalizarea pentru Executarea cu Intarziere
    Numarul de zile dintre finalul Perioadei de Tranzitie (16 martie 2011) si Data Finalizarii Constructiei (3 aprilie 2011), care este de 17 zile
    Penalizare pe zi de intarziere (250.000 euro pe zi)


    Paragraful 5.4.4.7 Plata neta de disponibilitate
    Plata neta de disponibilitate ("PND") este suma efectiva platita Concesionarului in baza prevederilor Contractului de concesiune, cu alte cuvinte dupa ce s-au aplicat deducerile pentru indisponibilitate. Plata neta de disponibilitate este calculata la finalul fiecarei perioade de calcul.
    Plata neta de disponibilitate pentru o perioada de calcul determinata "n", inainte de orice ajustare cu rata inflatiei, se calculeaza in conformitate cu urmatoarea formula generala:


    PND = PBTDF + PBTDOI – AD


    Unde:
    Plata Neta de Disponibilitate pentru Perioada "n"
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru O & I in Perioada "n"
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare in Perioada "n"
    Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate pentru Perioada "n"


    De obicei, deducerile din plata de disponibilitate sunt incluse in calculul platii nete de disponibilitate numai pentru perioada de calcul in care se produc evenimente de indisponibilitate sau in care specificatiile tehnice de performanta nu sunt respectate.
    In plus, orice deducere corespunzatoare producerii unui eveniment de indisponibilitate ar trebui inclusa numai o data in calculul platii nete de disponibilitate.
    Cu toate acestea, daca un eveniment de indisponibilitate se prelungeste pe o durata mai lunga decat perioada de calcul, atunci deducerea se va extinde la mai multe perioade de calcul, proportional cu numarul de zile din cadrul fiecarei perioade in care apare indisponibilitatea.
    In cazul in care, in cadrul unei perioade specifice de calcul exista mai multe evenimente de indisponibilitate de acelasi tip, deducerile se calculeaza pentru fiecare caz in parte din perioada respectiva.
    In cazul in care plata neta de disponibilitate calculata pentru o perioada de calcul determinata "n" bazata pe formula de mai sus este negativa, atunci plata neta de disponibilitate ce ii revine Concesionarului pentru perioada de calcul "n" este egala cu zero. Valoarea negativa rezultata nu este, de obicei, reportata in nicio perioada de calcul ulterioara. In scopul evitarii oricarui dubiu, deducerile pentru cazuri de indisponibilitate pot cuprinde nu numai plata bruta trimestriala de disponibilitate pentru O & I, ci si plata bruta trimestriala de disponibilitate pentru finantare.
    Cu toate acestea, numarul total de puncte de indisponibilitate pentru aceasta perioada de calcul poate fi utilizat in calculul factorului de deducere pentru perioadele ulterioare.
    Paragraful 5.4.4.8 Simulare de calcul pentru platiile nete de disponibilitate
    Platile brute trimestriale de disponibilitate pentru O & I si pentru finantare calculate pentru a treia perioada de calcul sunt, in acest exemplu, de 4,3 milioane euro si respectiv 14,6 milioane euro.
    Totalul deducerilor din plata de disponibilitate pentru cea de-a treia perioada de calcul (si anume, "n" = 3) este de 1,7 milioane euro.
    Pe baza prezumtiilor de mai sus, plata neta de disponibilitate pentru a treia perioada de calcul este calculata dupa cum urmeaza:


    PND = PBTDOI + PBTDF – AD = 14,6 + 4,3 – 1,7 = 17,2 milioane euro


    Unde:
    PND = Plata Neta de Disponibilitate pentru a treia Perioada de Calcul
    PBTDOI = Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru O & I pentru a treia Perioada de Calcul, care este de 4,3 milioane euro
    PBTDF = Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare pentru a treia Perioada de Calcul, care este de 14,6 milioane euro
    AD = Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate pentru a treia Perioada de Calcul, care este de 1,7 milioane euro


    Paragraful 5.4.4.9 Definitia "disponibilitatii"
    Contractul de Concesiune va defini termenul de disponibilitate.
    Disponibilitate caracterizeaza starea fizica si functionala a unei autostrazi concesionate, astfel incat aceasta sa respecte specificatiile tehnice de calitate si sa nu exista obstacole sau alte impedimente in desfasurarea traficului. In cazul in care autostrada si serviciile furnizate in legatura cu aceasta nu respecta specificatiile tehnice de calitate intr-o anumita peioada de calcul, se aplica deducerile pentru indisponibilitate.
    De obicei, se considera ca autostrada este disponibila atunci cand respecta cerintele stabilite pentru utilizarea la parametrii proiectati, cand este libera de orice obstacole si cand nu exista evenimente de indisponibilitate care ar limita viteza de rulare.
    Atunci cand criteriile de mai sus nu sunt respectate, autostrada este considerata indisponibila. Un "Eveniment de indisponibilitate" se refera, de obicei, la o situatie in care:
   a) Partea carosabila, total sau partial, banda de urgenta, trotuarul sau pista de bicicleta sunt inchise, din orice motiv; sau
   b) Este impusa o limitare a vitezei de rulare, pe toata sau numai pe o portiune a lungimii autostrazii, fie din cauza unor lucrari de intretinere, inspectii, investigatii sau controale sau oricaror alte actiuni desfasurate de catre Concesionar, sub-antreprenorii acestuia, sau de catre orice alta parte sau din cauza oricarei neglijente a Concesionarului sau a oricarei alte persoane autorizate de catre Concesionar; sau
   c) O limitare a vitezei de rulare impusa ca urmare a nerespectarii unor specificatii tehnice de calitate.
    In cazul in care se produce un eveniment de indisponibilitate pe o portiune redusa cu impact asupra mai multor kilometri de autostrada, atunci penalizarea se calculeaza pentru intreaga portiune afectata.
    In cazul in care un tip de eveniment de indisponibilitate se produce simultan pe mai multe tronsoane ale autostrazii sau se repeta de cateva ori intr-o perioada de calcul, atunci fiecare situatie de indisponibilitate este considerata un eveniment de indisponibilitate distinct si se penalizeaza in consecinta.
    Paragraful 5.4.4.10 Indisponibilitate exceptionala
    Nu se efectueaza, in mod normal, nicio deducere din plata de disponibilitate in cazul producerii unui accident rutier.
    Cu toate acestea, se vor lua fara intarziere masuri pentru reluarea traficului dupa accident si dupa ce este permisa eliberarea partii carosabile de vehiculelor implicate in accident. In mod obisnuit, disponibilitatea ar trebui reluata cel putin intr-o perioada expres prevazuta si indicata in ore, dupa cum este aceasta definita in Contractul de concesiune. In cazul in care acest lucru nu este posibil, dupa expirarea perioadei expres stabilite in contract, se poate impune o deducere corespunzatoare din plata de disponibilitate.
    Deducerile din plata de disponibilitate nu sunt efectuate, de obicei, in cazurile in care indisponibilitatea este cauzata de actiunile sau neglijenta altor persoane sau institutii decat Concesionarul sau subantreprenorii acestuia.
    In eventualitatea in care exista o limitare a vitezei din cauza conditiilor atmosferice nefavorabile, ceea ce are drept rezultat o incalcare a specificatiilor tehnice de performanta in furnizarea serviciului respectiv, de obicei nu se aplica nicio deducere din plata de disponibilitate corespunzatoare perioadei de producere a evenimentului de indisponibilitate, respectiv perioadei de interventie pentru remediere.
    Dupa finalul perioadei de interventie pentru remediere, ar trebui reluata operarea autostrazii cu respectarea specificatiilor tehnice de calitate prevazute in contract. In cazul in care este necesara o limitare a vitezei ulterior realizarii lucrarilor de intereventie pentru remediere, de obicei se aplica deduceri din plata de disponibilitate.
    Paragraful 5.4.4.11 Deduceri totale din plata de disponibilitate
    Deducerile totale din plata de disponibilitate in perioada de calcul "n" sunt definite dupa cum urmeaza:
    
        NE
        ___
        \
AD(n) = /__ AD(i)
        i=1

    Unde:
    AD(n) = Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate din Perioada de Calcul "n"
    NE = Numar de Evenimente de Indisponibilitate din Perioada de Calcul "n"
    AD(i) = Deduceri din Plata de Disponibilitate pentru Evenimentul de indisponibilitate "i"


    Deducerile din plata de disponibilitate se vor aplica, in mod normal, pentru fiecare eveniment de indisponibilitate din perioada de calcul.
    In cazul in care un eveniment de indisponibilitate debuteaza intr-o perioada de calcul si se termina in decursul altei perioade de calcul, deducerile din plata de disponibilitate aplicabile pentru calculul platii nete de disponibilitate pentru o perioada specifica de calcul sunt realizate avandu-se in vedere durata evenimentului de indisponibilitate care se produce in mod specific in cadrul perioadei de calcul respective.


    Simulare de calcul a deducerilor totale din Plata de Disponibilitate
    In timpul celei de-a unsprezecea Perioade de Calcul (si anume, "n" = 11) exista cinci Evenimente de Indisponibilitate din cauza:
   - Indisponibilitatii benzii pentru pietoni si a pistei de biciclete;
   - Indisponibilitatii benzii de pe stanga sensului de mers;
   - Indisponibilitatii benzii de urgenta de pe drepta sensului de mers si
   - 2 Evenimente de Indisponibilitate care rezulta limitarea vitezei de rulare.
    Deducerile din Plata de Disponibilitate calculate pentru fiecare dintre aceste Evenimente de Indisponibilitate sunt de 9.000 euro; 59.000 euro; 17.000 euro; 103.000 euro si, respectiv, 27.000 euro.
    Pe baza presupunerilor de mai sus, calculul Deducerilor Totale din Plata de Disponibilitate este dupa cum urmeaza:
    
        5
       ___
       \
AD11 = /__ AD(i) = 9,000 + 59,000 + 17,000 + 103,000 + 27,000 = 215,000 EUR
       i=1

    Unde:
    Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate pentru a 11-a Perioada de Calcul
    Deduceri din Plata de Disponibilitate pentru un Eveniment de Indisponibilitate "i", care sunt de 9.000 euro, 59.000 euro, 17.000 euro, 103.000 euro si, respectiv, 27.000 euro.


    Paragraful 5.4.4.12 Puncte de indisponibilitate si aplicare
    Calcularea punctelor pentru indisponibilitate si, prin urmare, a deducerilor impuse (un Punct = 1 euro) pentru un eveniment specific este bazata, de obicei, pe urmatoarea formula:


    AD(x) = PBI x FT


    Unde:
    AD(x) = Deducerile pentru un Eveniment de Indisponibilitate specific "i" in perioada "n"
    PBI = Puncte de Baza pentru Indisponibilitate aplicabile Evenimentului de Indisponibilitate "i"
    FT = Factorul de Timp aplicabil pentru acest Eveniment de Indisponibilitate specific "i" in Perioada "n"
    Simulare de calcul pentru operarea Deducerilor din Plata de Disponibilitate pentru un Eveniment de Indisponibilitate Specific
    Se presupune ca in timpul celui de-al treilea trimestru al anului calendaristic 2017, au existat 7 Evenimente de Indisponibilitate pe autostrada.
    Al treilea Eveniment de Indisponibilitate ("x") reprezinta indisponibilitatea partiala a unei benzi de circulatie intr-una dintre directiile de mers.
    Pe baza lungimii pe care se manifesta evenimentul de indisponibilitate (a se vedea mai jos, o explicatie a modului in care lungimea are impact asupra deducerilor impuse), 5.360 Puncte de "Baza" pentru Indisponibilitate sunt calculate pentru Evenimentul de Indisponibilitate nr. 3.
    Factorul Timp (a se vedea mai jos deviatia pentru Factorul Timp) aplicabil Evenimentului de Indisponibilitate nr. 3 este masurat ca fiind 19,6.
    Pe baza presupunerilor de mai sus, Deducerea pentru Indisponibilitate aplicabila la Evenimentul de Indisponibilitate nr. 3 este calculata dupa cum urmeaza:


    AD(x) = PBI x FT = 5360 x 19,6 = 105.056 euro


    Unde:
    Deducere pentru un Eveniment de Indisponibilitate specific (si anume, nr. 3)
    Puncte de "Baza" pentru Indisponibilitate si anume, 5.360
    Factorul Timp aplicabil pentru producerea Evenimentului de Indisponibilitate Nr. 3, adica 19.6
    In eventualitatea in care se impune o limitare a vitezei, chiar daca Autostrada este in continuare "Disponibila", se poate impune o penalizare in functie de o formula specifica detaliata in exemplele de mai jos.


    Paragraful 5.4.4.13 Puncte de baza pentru indisponibilitate
    Punctele de baza pentru indisponibilitate (PBI) sunt calculate in functie de importanta evenimentului de indisponibilitate si lungimea pe care se produce acesta.
    Lungimea indisponibila (LI) este definita ca fiind lungimea totala a autostrazii aflata in stare de indisponibilitate. Lungimea indisponibila este masurata in kilometri si este rotunjita la o zecimala.
    In cazul in care lungimea sectiunii de autostrada afectata de producerea evenimentului de indisponibilitate se modifica in timpul unei perioade de calcul (de exemplu: portiunea de autostrada se redeschide, dar cu o limitare a vitezei de rulare), atunci indisponibilitatea constatata dupa modificarea lungimii sectiunii afectate initial ar trebui considerata un eveniment de indisponibilitate separat.
    Punctele de baza pentru indisponibilitate corespunzatoare fiecarui tip de evenimente de indisponibilitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. Trebuie luat in considerare faptul ca numarul efectiv de puncte si valoarea acestora (corespunzatoare impactului lor) sunt supuse negocierii dintre Concesionar si Autoritatea contractanta.


    Tabelul 11: Puncte de baza pentru indisponibilitate aplicabile pentru fiecare tip de eveniment de indisponibilitate
    
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
| Tip de eveniment de |           Descrierea evenimentului de           |Puncte de baza pentru indisponibilitate ["PBI"] |
|indisponibilitate "i"|                indisponibilitate                |              [Un punct = 1 euro]               |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          1          |Toate benzile de circulatie sunt indisponibile,  |(de exemplu) 70 pe km                           |
|                     |inclusiv benzile de urgenta                      |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          2          |Pe aceeasi directie de mers, banda de rulare     |(de exemplu) 460 pe km                          |
|                     |stanga este indisponibila, in timp ce banda de   |                                                |
|                     |rulare dreapta este disponibila.                 |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          3          |Pe aceeasi directie de mers, banda de rulare     |(de exemplu) 300 pe km                          |
|                     |stanga este disponibila, in timp ce banda de     |                                                |
|                     |rulare dreapta este indisponibila.               |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          4          |Toate benzile de circulatie sunt indisponibile,  |(de exemplu) 650 pe km                          |
|                     |benzile de urgenta sunt disponibile              |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          5          |Limitare de viteza, iar Evenimentele de          |(de exemplu) 373 pe km x [(Viteza de baza/viteza|
|                     |Indisponibilitate 1-4 sau 6-8 nu sunt            |redusa) - 1] x distanta                         |
|                     |predominante                                     |[NB. Penalizare maxima = echivalenta cu         |
|                     |                                                 |inchiderea autostrazii: Evenimentul 4].         |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          6          |Banda pentru pietoni si pista de biciclete sunt  |(de exemplu) 70 pe km                           |
|                     |indisponibile                                    |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          7          |Toate benzile de circulatie pe un sens sunt      |(de exemplu) 1.000 pe km                        |
|                     |indisponibile iar traficul este directionat pe un|                                                |
|                     |drum care dispune numai de o banda de            |                                                |
|                     |circulatie disponibile pentru utilizare pe       |                                                |
|                     |fiecare sens de mers.                            |                                                |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+
|          8          |Toate benzile de circulatie pe un sens sunt      |(de exemplu) 800 pe km indisponibili, plus 1.500|
|                     |indisponibile iar traficul este directionat spre |pe km pentru distanta suplimentara rezultata din|
|                     |o autostrada paralela.                           |redirectionarea traficului.                     |
+---------------------+-------------------------------------------------+------------------------------------------------+

    Exemplul nr. 1 – Simulare pentru calcularea Punctelor de Baza pentru Indisponibilitate
    Se observa ca, in timpul unei anumite Perioade de Calcul, s-au produs 20 Evenimente de Indisponibilitate si, in special, unul dintre aceste Evenimente de Indisponibilitate au condus la necesitatea de a se limita viteza de rulare la 70 km/h (a se vedea Evenimentul de Indisponibilitate 5 din Tabelul de mai sus).
    Viteza de proiectare pe aceasta portiune de autostrada a fost de 130 km/h.
    Lungimea Indisponibila este de 2,8 kilometri.
    Pe baza acestor masuratori, Punctele de Baza pentru Indisponibilitate aplicabile acestui Eveniment de Indisponibilitate sunt calculate dupa cum urmeaza:
    
PBI = [(limita de baza de viteza/limita de viteza redusa) - 1] x 373 x 2,8
    = [(130/70) - 1] x 373 x 2,8
    = 0,86 x 1044,4 = 898,2

    Valoarea PBI rezultata este apoi utilizata in formula:
    AD(x) = PBI x FT [a se vedea mai jos pentru derivatia FT]


    Exemplul nr. 2: Simulare pentru calcularea Punctelor de Baza pentru Indisponibilitate
    Se observa ca, in timpul unei anumite Perioade de Calcul, s-au produs 20 de Evenimente de Indisponibilitate, dintre care unul a vizat indisponibilitatea partii carosabile si devierea traficului pe o ruta alternativa (tipul de Eveniment 8). Lungimea indisponibilitatii a fost de 24,6 km, in timp ce devierea traficului s-a facut pe o lungime de 35 km.
    Pe baza acestor masuratori si presupunand ca Punctele de Indisponibilitate pentru tipul de Eveniment nr. 8 au avut la baza valorile din Tabelul de mai sus, Punctele de Baza pentru Indisponibilitate (PBI) aplicabile acestui Eveniment se calculeaza dupa cum urmeaza:
    
PBI [Ev 9] = 800 x (lungimea carosabilului inchis) + 1.500 x (lungimea devierii - lungimea sectiunii afectate de indisponibilitate)
           = 800 x 24,6 + 1.500 x (35,0 - 24,6) = 19.680 + (1.500 x 10,4) = 19.680 + 15.600 = 35.280

    Paragraful 5.4.4.14 Factorul Timp
    Se presupune ca fiecare zi a saptamanii este impartita in perioade de timp a cate 12 ore fiecare ("Perioade de timp").
    "Perioadele de timp" sunt impartite in categoriile A si B, dupa cum se arata in Tabelul 12 reprodus mai jos. Multiplicatorii corespunzatori fiecarei "Perioade de timp" din categoriile specificate sunt definiti in tabelul 13 reprodus mai jos.
    "Factorul timp" (FT) este calculat ca suma a "Multiplicatorilor corespunzatori perioadei de timp" (MPT) care se aplica intervalului in care se produce un eveniment de indisponibilitate, luandu-se in considerare inclusiv perioada in cuprinsul careia evenimentul de indisponibilitate incepe, respectiv cea in care acesta se incheie.
    Formula pentru calcularea "Factorului timp" aplicabil unui eveniment de indisponibilitate specific poate fi:
    
        EP
        ___
        \
FT(i) = /__ MPT(t)
        t=1

    Unde:
    FT(i) = Factorul Timp aplicabil pentru Evenimentul de Indisponibilitate "i"
    EP = Numarul total al Perioadelor de Timp in care se produce Evenimentul de Indisponibilitate "i"
    MPT = Multiplicatorul aplicabil Perioadei de timp determinate "t" (MPT)


    Tabelul 12: Perioadele de timp si categoriile specifice aplicabile in cazul unor evenimente de indisponibilitate ce afecteaza ambele sensuri de rulare pe autostrada
    
+-----------------+------------------------------------------------------------+
|Perioada de timp |                         Categorii                          |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
|Nr.|     Ore     |  Luni  | Marti |Miercuri|  Joi  | Vineri  |Sambata|Duminica|
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 1 | 0.00 -  1.59|   B    |   B   |   B    |   B   |    B    |   B   |   B    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 2 | 2.00 -  3.59|   B    |   B   |   B    |   B   |    B    |   B   |   B    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 3 | 4.00 -  5.59|   B    |   B   |   B    |   B   |    B    |   B   |   B    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 4 | 6.00 -  7.58|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 5 | 8.00 -  9.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 6 |10.00 - 11.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 7 |12.00 - 13.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 8 |14.00 - 15.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
| 9 |16.00 - 17.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
|10 |18.00 - 19.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
|11 |20.00 - 21.59|   A    |   A   |   A    |   A   |    A    |   A   |   A    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+
|12 |22.00 - 23.59|   B    |   B   |   B    |   B   |    B    |   B   |   B    |
+---+-------------+--------+-------+--------+-------+---------+-------+--------+

    Multiplicatorii pentru perioada de timp aplicabili fiecarei categorii pot fi:


    Tabelul 13: Multiplicatori pentru perioada de timp
    
+-----------+--------------------------------------------+---------------------+
| Categorie |                 Descriere                  |Multiplicatori pentru|
|           |                                            |  perioada de timp   |
+-----------+--------------------------------------------+---------------------+
|     A     |Ore de trafic intens                        |        1,00         |
+-----------+--------------------------------------------+---------------------+
|     B     |Ore de trafic normal sau redus              |        0,60         |
+-----------+--------------------------------------------+---------------------+

    Simulare de calculare a Factorului de Timp
    Evenimentul de Indisponibilitate nr. 4 incepe la data de 12 iulie 2017, care este o zi de luni, la ora 21:35 si se termina la data de 13 iulie 2017, care este marti, la ora 06:37.
    In total, Evenimentul de Indisponibilitate nr. 4 se produce pe durata a sase Perioade de Timp, iar categoriile de timp aplicabile fiecarei Perioade de Timp sunt A, B, B, B, B, A.
    Multiplicatorul pentru Perioada de Timp pentru categoria de timp B este 0,60, iar pentru categoria de timp A este 1,0.
    Prin urmare, Multiplicatorii corepsunzatori fiecarei Perioade de Timp in care se produce Evenimentul de Indisponibilitate nr. 4 sunt 1,0; 0,6; 0,6; 0,6; 0,6 si, respectiv, 1,0.
    Pe baza valorilor de mai sus, Factorul de Timp aplicabil pentru Evenimentul de Indisponibilitate nr. 4 este calculat dupa cum urmeaza:
    
       6
      ___
      \
FT4 = /__ MPT(t) = 1,0 + 0,6 + 0,6 + 0,6 + 0,6 + 1,0 = 4,4
      t=1

    Unde:
    FT4 = Factorul de Timp aplicabil pentru Evenimentul de Indisponibilitate nr. 4 (FT)
    MPT(t) = Multiplicatorul aplicabil Perioadei de Timp t (MPT)


    Sectiunea 5.4.5 Ajustarea cu rata inflatiei si indexarea
    Paragraful 5.4.5.1 Indexarea
    Concesionarul va prezenta in cuprinsul Ofertei sale un grafic pentru platile anuale brute de disponibilitate atat pentru componenta PBDOI, cat si pentru PBDF.
    In cadrul fiecarui an calendaristic, platile de disponibilitate urmeaza a fi efectuate trimestrial catre Concesionar (PBTDOI + PBTDF), fiind calculate in raport de numarul de zile din fiecare perioada de calcul, cu un maxim anual de 360 de zile in fiecare an corespunzator Platii brute de disponibilitate pentru anul respectiv.
    Avand in vedere ca sunt efectuate deduceri din plata de disponibilitate trimestriala si o ajustare cu rata inflatiei, in final rezulta o valoare a Platii nete de disponibilitate ("PND"), care reprezinta suma platita efectiv Concesionarului.
    Indexarea cu rata inflatiei este calculata numai pentru costurile de operare si intretinere, ulterior operarii deducerilor (si, daca este cazul, a penalizarilor pentru executarea cu intarziere a lucrarilor) din plata de disponibilitate. In mod normal, indexarea nu se va aplica si costurilor de finantare, deoarece acestea vor fi ferm stabilite la momentul inchiderii financiare.
    In cadrul Contractului de concesiune va trebui convenita o rata de indexare intre cele doua parti. De exemplu, indexarea ar putea avea la baza fluctuatiile Indicelui preturilor de consum (IPC) pentru Romania.
    Data de baza va fi, de asemenea, convenita intre Concesionar si Autoritatea contractanta, si aceasta ar putea fi data – sau jumatatea perioadei de calcul dinaintea datei – la care sunt depuse Ofertele sau data inchiderii financiare. Acest aspect va fi supus negocierii.
    Inginerul independent va certifica valoarea costurilor de O & I in cadrul fiecarei Plati nete de disponibilitate anterior realizarii acesteia.
    Calcularea Platii nete de disponibilitate dupa ajustarea cu rata inflatiei este definita mai jos.


    PND = PTDF + (PTDOI – AD) x I


    Unde (pentru Perioada de Calcul "n"):
    PND = Plata Neta de Disponibilitate pentru Perioada "n"
    PTDF = Plata Trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare pentru Perioada "n"
    PTDOI = Plata Trimestriala de Disponibilitate pentru O & I pentru Perioada "n"
    I = Factor de Indexare pentru Perioada "n", calculat ca mai jos.
    AD = Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate pentru Perioada "n"


    Simulare de calcul a Platii Nete de Disponibilitate pentru perioada de calcul aferenta Trimestruuil III, anul 2016
    Se presupune ca Plata de disponibilitate bruta aferenta, ca baza, pentru anul 2016 este de 20,0 milioane euro, suma in care componentele PTDF si PTDOI sunt egale cu 12,7 milioane euro si, respectiv, 7,3 milioane euro fiecare.
    Al III-lea trimestru al anului 2016 are 92 de zile, astfel incat valorile corespunzatoare PBTDF si PBTDOI sunt calculate ca un raport 92/360 din sumele PBDF si, respectiv, PBDOI, si anume, 3,246 milioane euro si 1,866 milioane euro.
    [NB numarul total de zile care poate fi luat in considerare pentru anul 2016 este de 360 zile].
    Deducerile din Plata de disponibilitate bruta aferenta celui de-al III-lea trimestru al anului 2016 si calculate in raport de specificatii tehnice de performanta prevazute in Contractul de concesiune sunt evaluate la 0,350 milioane euro.
    Factorul de Indexare pentru al treilea trimestru al 2016 (a se vedea mai jos) este 1,371.
    Pe baza presupunerilor de mai sus, Plata Neta de Disponibilitate pentru anul calendaristic 2016 este calculata dupa cum urmeaza:


    PND = PBTDF + (PTBDOI – AD) x I = 3,246 + (1,866 – 0,350) x 1,371 = 5,323 milioane euro


    Unde (pentru Perioada de calcul aferenta trimesturlui al III-lea, anul 2016):
    PND = Plata Neta de Disponibilitate pentru trimestrul al treilea 2016
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru Finantare aferenta celui de- al III-lea trimestru al anului 2016
    Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate pentru O & I aferenta celui de- al III-lea trimestru al anului 2016
    I = Factor de Indexare corespunzatorTrimestrul III, anul 2016, definit mai jos.
    Totalul Deducerilor din Plata de Disponibilitate Bruta aferenta celui de- al III-lea trimestru al anului 2016


    Paragraful 5.4.5.2 Factor de indexare
    Factorul de indexare reprezinta o cuantificare a ratei inflatiei intr-o anumita perioada de calcul in raport de nivelul pretului din data de baza. Se presupune ca factorul de indexare este bazat pe un indice al preturilor de consum din Romania publicat de catre Institutul National de Statistica (in continuare: INS). Factorul de indexare poate fi calculat in conformitate cu formula de mai jos:


    I = CWP/BCWP


    Unde (in Perioada de Calcul "n"):
    Factorul de Indexare pentru Perioada de Calcul "n"
    Indicele Preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru a doua luna calendaristica din Perioada "n"
    Indicele de Baza, care este Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru ultima luna calendaristica din trimestrul in care este inclusa Data de Baza
    Factorul de Indexare este rotunjit la trei zecimale. De obicei, acesti indici sunt facuti publici lunar (vezi https://statistici.insse.ro/ipc).


    Simulare de calcul a Factorului de Indexare pentru Trimestrul al III-lea 2016
    Data de Baza se considera a fi 15 mai 2008.
    Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru ultima luna a celui de-al doilea trimestru (si anume, iunie) a Anului 2008 este 111,1.
    Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru luna august 2016 si publicat in 27 septembrie 2016 este 152,3.
    Factorul de Indexare pentru Trimestrul al III-lea 2016 este calculat dupa cum urmeaza:


    I = CWP(x)/BCWP = (152,3/111,1) = 1,371


    Unde:
    Factorul de Indexare pentru Trimestrul al III-lea 2016
    Indicele preturilor de consum din Romania corespunzator lunii august 2016.
    Indicele de Baza, care este Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru ultima luna a celui deal doilea trimestru (si anume, iunie) al anului 2008 si care este 111,1.


    Paragraful 5.4.5.3 Ajustarea datelor privind baza de indexare
    Nu este neobisnuit ca institutele de statistica sa modifice anul de baza utilizat pentru calcularea indicilor cu unul mai recent pe perioada duratei de viata a unei Concesiuni.
    Factorul de indexare utilizat pentru indexarea platilor nete de disponibilitate pentru O&I este calculat ca fiind raportul dintre indicele preturilor de consum din Romania corespunzator unei anumite perioade de calcul si indicele de baza (si anume indicele preturilor de consum din Romania pentru ultima luna a trimestrului in care este inclusa data de baza).
    In eventualitatea in care data de baza sau valoarea utilizata pentru stabilirea indicelui preturilor de consum din Romania se modifica, atunci indicele publicat pentru perioada de calcul "n" se va raporta la o data de baza diferita sau o perioada diferita fata de cea utilizata pentru calcularea indicelui de baza la momentul depunerii Ofertelor finale. Prin urmare, indicele pentru perioada de calcul "n" trebuie sa fie recalculat cu utilizarea noului indice de baza. Baza pentru ajustare se calculeaza dupa cum urmeaza


    In eventualitatea unei modificari a datei de baza a indicelui:


    I(ajst) = I x BCWP/NBCWP


    Unde, pentru Perioada "n":
    Factorul de Indexare pentru Perioada "n" dupa ajustare, conform modificarii Datei de Baza pentru indici.
    Factorul de Indexare neajustat pentru Perioada "n".
    Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru Data la care baza pentru indici s-a modificat, calculata fata de data de baza initiala pentru indici.
    NBCWP = Indicele Preturilor de Consum din Romania publicat de catre INS la Data de Baza contractuala, dupa cum este aceasta calculata fata de data de baza initiala pentru indici.


    Simulare de calcul a Ajustarii Bazei pentru Indici
    Data de baza initiala pentru Indici a fost anul 2005 (Index = 100,0)
    Data de Baza contractuala a fost 15 mai 2008.
    Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru ultima luna a celui de-al doilea trimestru (si anume, iunie) a anului calendaristic 2008, in care este inclusa Data de Baza, a fost de 105,13.
    In 2010, INS a modificat Data de Baza pentru calcularea indicilor din 2005 pana in 2010. Indicele preturilor pentru Lucrari de Constructii publicat in anul 2010 a fost de 129,13.
    La data de 27 decembrie 2013, INS a publicat Indicele Preturilor pentru Romania pentru a doua luna a celui deal IV-lea trimestru al anului 2013, acesta fiind 117,52. [NB. Data de Baza pentru acest indice a fost 2010 (2010 = 100,00)].
    Avand in vedere ca Datele de Baza utilizate pentru calcularea Indexarii s-au modificat fata de momentul la care sa semnat Contractul de concesiune, indicele pentru a doua luna calendaristica a celui de-al IV-lea trimestru al anului 2013 trebuie ajustat pentru a reflecta modificarea.
    Pe baza prezumtiilor de mai sus, Factorul de Indexare ajustat pentru al IV-lea trimestru din anul 2013 se calculeaza dupa cum urmeaza:
    
 
              BCWP            129,13
I(ajst) = I x ----- = 1,175 x ------ = 1,443
              NBCWP           105,13

    Unde, pentru Perioada "n":
    Factorul de Indexare pentru trimestrul al IV-lea 2013 dupa ajustarea pentru o modificare a Datei de Baza pentru indici.
    Factorul de Indexare initial pentru trimestrul al IV-lea 2013 (= 117,52/100).
    Indicele preturilor de consum din Romania publicat de catre INS pentru Data de baza modificata, dupa cum este aceasta calculata fata de Data de baza initiala pentru indici, si anume 129,13.
    Indicele preturilor din Romania publicat de catre INS la Data de Baza contractuala, dupa cum este aceasta calculata fata de Data de baza initiala pentru indici, si anume 105,13.


    Paragraful 5.4.5.4 Ajustarea volumului de trafic
    Volumul de trafic pe autostrada va afecta volumul lucrarilor de O&I care trebuie realizate in vederea respectarii specificatiilor tehnice de calitate prevazute in contract.
    Platile brute anuale de disponibilitate, asa cum sunt acestea definite in Contractul de concesiune, se vor baza, de regula, pe volumul de trafic previzionat, asa cum acesta a fost estimat de catre Autoritatea contractanta si furnizat Ofertantului in cuprisul Documentatiei de atribuire. In eventualitatea in care volumul de trafic efectiv este diferit de estimarile initiale, cheltuielile pentru operare & intretinere se vor modifica in vederea respectarii prevederilor contractuale.
    Este in general acceptat faptul ca se vor oferi compensatii Concesionarului pentru costuri mai mari de intretinere ca urmare a unui volum de trafic mai mare decat cel previzionat. Pentru a compensa Concesionarul pentru costuri de O&I suplimentare, care apar ca urmare a unui volum de trafic mai mare decat cel previzionat initial, sau, dimpotriva, in cazul unui volum de trafic mai redus decat cel anticipat (si care au ca efect scaderea veniturilor din plati de disponibilitate ale Concesionarului), se va opera o ajustare a volumului de trafic.
    Ajustarea volumului de trafic are, de cele mai multe ori, la baza numarul de vehicule grele inregistrate pe autostrada, in comparatie cu cel previzionat. Un vehicul greu este definit drept un vehicul a carui greutate totala depaseste 15 tone.
    Ajustarea volumului de trafic se realizeaza anual, retroactiv, in prima perioada de calcul dupa incheierea fiecarui an de operare, cand datele referitoare la trafic devin disponibile, si se aplica platilor corespunzatoare perioadei de calcul respective, precum si celorlalte trei perioade anterioare din anul calendaristic.
    De obicei, ajustarea volumului de trafic se aplica numai valorilor PBDOI, inainte de orice alte ajustari.
    Previziunile referitoare la trafic si cele reale inregistrate vor fi cele agregate, corespunzatoare traficului pe autostrada in ambele sensuri de rulare, in fiecare an calendaristic de operare. Masuratorile efective ale traficului vor fi facute de catre Concesionar, si confirmate de catre inginerul independent. In eventualitatea in care perioada de operare evaluata reprezinta mai putin de un an calendaristic (cum poate fi cazul la inceputul si la finalul perioadei de concesiune), atunci previziunile si masuratorile pentru trafic se vor face pe o baza proportionala.
    In cazul in care volumul de trafic efectiv pe perioada unui anumit an calendaristic se inscrie, de exemplu, in marja +/-10% fata de volumul traficului previzionat pentru anul calendaristic respectiv, atunci se poate conveni a nu se considera necesara operarea unei ajustari a traficului pentru anul calendaristic respectiv.
    In cazul in care volumul de trafic efectiv intr-un anumit an calendaristic este in afara limitelor mentionate mai sus, atunci ajustarile specifice se vor aplica la valorile PBDOI in conformitate cu urmatoarea formula:


    PBDOI(ajst) = PBDOI x AT = PBDOI x TA/TA(f)


    Unde, pentru orice an calendaristic din Perioada de Disponibilitate:
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I dupa ajustarea corespunzatoare "Volumului de trafic".
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I
    Factorul de Ajustare a "Volumului de trafic"
    Masuratorile de Trafic pentru Vehicule Grele pentru anul calendaristic anterior
    TA(f) = Previziunea de Trafic pentru Vehicule Grele pentru anul calendaristic anterior.


    Simulare de calcul pentru Ajustarea "Volumului de trafic"
    La Data Ofertei pentru Concesiune, Volumul Traficului Previzionat din Anul Calendaristic 2024 este de 2,44 milioane Vehicule Grele.
    La inceputul anului 2005, Concesionarul stabileste ca volumul efectiv al Traficului Vehiculelor Grele in anul 2024 a fost de 2,76 milioane. Aceasta valoare este confirmata de catre Inginerul independent. [NB. La valoarea de 2,68, devierea ar fi mai mica de 10%]
    Plata PBDOI datorata pentru anul 2025, inainte de orice deduceri si indexari este de 23,4 milioane euro.
    O Ajustare a Traficului se va aplica platii PBDOI pentru anul 2025, dupa cum urmeaza:


    PBDOI(ajst) = PBDOI x AT = PBDOI x TA/TA(f) = 23,4 x 2,76/2,44 = 26,44 milioane euro


    Unde, pentru anul calendaristic 2025:
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I dupa ajustarea Traficului.
    Plata Bruta de Disponibilitate pentru O & I pentru anul 2025
    Factorul de Ajustare a Traficului pentru anul 2025
    Masurarea Traficului de Vehicule Grele pentru anul 2024, si anume 2,76 milioane
    Previziunea Traficului de Vehicule Grele pentru anul 2024, si anume 2,44 milioane


    Paragraful 5.4.5.5 Factorul de deducere
    Introducerea unui factor de deducere este optionala, acesta reprezentand un mijloc de motivare a Concesionarului pentru imbunatatirea performantei.
    Structura si valoarea acestui factor vor trebui negociate de catre Concesionar cu Autoritatea contractanta. Un exemplu pentru calcularea unui astfel de factor este prezentat mai jos.
    Calculul factorului de deducere se bazeaza pe raportul dintre numarul punctelor de deducere acumulate in perioada curenta fata de media ponderata a punctelor de deducere acumulate in cele patru perioade anterioare. Acest raport se va aplica apoi punctelor totale de deducere din plata de disponibilitate din perioada curenta inainte de aplicarea oricaror alte ajustari.


    Exemplu
    Totalul punctelor de deducere acumulate in Perioada "n" este calculat drept x(n).
    Totalul punctelor de deducere acumulate in Perioada "(n-1)" a fost calculat drept x(n-1), etc. pentru perioadele anterioare.
    Prin urmare, Factorul de Deducere FD (rotunjit la trei zecimale) este de:


    FD = x(n)/[(x(n-1) + x(n-2) + x(n-3) + x(n-4))/4]


    Simulare de calcul a Factorului de Deducere (FD)
    Factorul de Deducere pentru a treia Perioada a anului 2017 se bazeaza pe urmatoarele prezumtii:
    Al treilea trimestru calendaristic 2016 = 1.409.000 Puncte de Indisponibilitate (PI)
    Al patrulea trimestru calendaristic 2016 = 1.225.000 PI
    Primul trimestru calendaristic 2017 = 2.304.000 PI
    Al doilea trimestru calendaristic 2017 = 622.000 PI
    Al treilea trimestru calendaristic 2017 = 1.489.000 PI


    FD = 1.489.000/[1.409.000 + 1.225.000 + 2.304.000 + 622.000]/4 = 1.489.000/1.390.000 = 1.071


    Sectiunea 5.4.6 Platile O & I in timpul perioadei de constructie
    Se intampla adeseori ca o parte a activelor ce fac obiectul Concesiunii sa fie disponibile pentru utilizare, cel putin partial, inainte de data finalizarii efective a tuturor lucrarilor de constructie, aceasta perioada devenind eligibila pentru solicitarea platilor de disponibilitate.
    Prin urmare, pentru compensarea Concesionarului pentru cheltuielile cu O&I aferente oricarei sectiuni de autostrada disponibile in timpul perioadei de constructie, cand nu se realizeaza, in mod normal, plati curente de disponibilitate, Autoritatea contractanta va putea efectua plati exceptionale de O & I catre Concesionar.
    Paragraful 5.4.6.1 Perioada de plata O & I
    Perioada de plata O & I este perioada in care disponibilitatea partiala a autostrazii genereaza costuri de O & I pentru Concesionar care pot fi compensate de catre Autoritatea contractanta.
    Prima perioada de plata O & I incepe la prima zi a perioadei de constructie si se finalizeaza in ultima zi a trimestrului calendaristic respectiv (si anume, la datele de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie sau 31 decembrie).
    Ultima perioada de plata O & I incepe in prima zi a ultimului trimestru calendaristic inainte de finalizarea perioadei de constructie (si anume, la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie sau 1 octombrie) si se termina la ultima zi a perioadei de constructie, si anume la data finalizarii lucrarilor de constructie.
    Toate celelalte perioade de plata O & I sunt armonizate cu trimestrele calendaristice: primul trimestru calendaristic incepe la data de 1 ianuarie si se termina la data de 31 martie, al doilea trimestru calendaristic incepe la data de 1 aprilie si se termina la data de 30 iunie, al treilea trimestru calendaristic incepe la data de 1 iulie si se termina la data de 30 septembrie, iar al patrulea trimestru calendaristic incepe la data de 1 octombrie si se termina la data de 31 decembrie.
    Pentru a calcula numarul total de zile dintr-o anumita perioada de plata O & I, trebuie incluse atat data de inceput, cat si cea de final.


    Simulare de calcul a Platii de O & I (1)
    Plata zilnica de O & I este estimata la 30 euro pe kilometru de banda de autostrada complet disponibila.
    Se considera ca o banda de autostrada este complet disponibila daca nu se produce niciun Eveniment de Indisponibilitate pe banda in timpul zilei respective.
    Portiunile din benzi care in timpul zilei respective nu sunt complet disponibile sunt considerate drept Indisponibile, iar lungimea acestor portiuni Indisponibile este masurata de catre Concesionar.
    Plata O & I platibila catre Concesionar pentru Perioada respectiva de Plata O & I este calculata in functie de urmatoarea formula:
    
                                   DN(m)
                                    ___
                                    \
MP(m) = DMP x R x L x DM(m) - DMP x /__ MUL(i)
                                    i=1

    Unde:
    Plata O & I datorata pentru Perioada m
    Plata O & I zilnica
    Lungimea de autostrada la care se aplica plata O & I
    Numarul de benzi ale autostrazii
    Cea mai mica valoare dintre numarul de zile din Perioada de Plata O & I m si 90 de zile
    Numarul de zile din Perioada de Plata O & I "m" in care autostrada nu este complet disponibila
    Lungimea totala de Indisponibilitate pe Autostrada in timpul zilei "i" a Perioadei de Plata O & I "m", care este masurata in kilometri si rotunjita la o zecimala.
    Este calculata ca totalul tuturor portiunilor de indisponibilitate de pe toate benzile autostrazii in cursul zilei respective.


    Simulare de calcul a Platii de O & I (2)
    Plata zilnica de O & I este estimata la 30 euro pe kilometru de banda de autostrada complet disponibila.
    Lungimea autostrazii este de 24,6 km, iar numarul de benzi pe autostrada este de 4.
    A patra Perioada de Plata O & I acopera 90 de zile, din care Autostrada nu este complet disponibila timp de trei zile.
    Ziua 1: exista indisponibilitate pe ambele benzi intr-un singur sens de rulare – o banda este indisponibila pe 2,6 kilometri, iar cealalta banda este indisponibila pe 1,3 kilometri. Prin urmare, lungimea totala de indisponibilitate pe autostrada este de 3,9 kilometri.
    Ziua 2: ambele benzi pe un singur sens de rulare sunt indisponibile pe 2,1 kilometri. Prin urmare, lungimea totala de indisponibilitate pe Autostrada este de 4,2 kilometri.
    Ziua 3: o banda pe un sens de rulare este indisponibila pe 1,5 kilometri, iar o banda din sensul opus de rulare este indisponibial pe 3,4 kilometri. Prin urmare, lungimea totala de indisponibilitate pe autostrada este de 4,9 kilometri.
    Pe baza prezumtiilor de mai sus, Plata de O & I aferenta celor patru Perioade de Plata pentru O & I se poate calculata dupa cum urmeaza:
    
                                3
                               ___
                               \
MP4 = DMP x R x L x DM - DMP x /__ MUL(i)
                               i=1
 
    = 30 x 24.6 x 4 x 90 - 30 x (3,9 + 4,2 + 4,9) =
 
    = 265,680 - 30 x 13 = 265,680 - 390 = 265,290 EUR

    unde:
    Plata pentru O & I platibila pentru a patra Perioada de Plata O & I
    Plata zilnica pentru O & I, care este de 30 euro pe banda pe kilometru
    Lungimea autostrazii, care este de 24,6 km
    Numarul de benzi, care este 4
    Valoarea mai mica dintre numarul de zile din a IV-a Perioada de Plata pentru O & I, care este de 90 zile
    Lungimea totala de Indisponibilitate a autostrazii in timpul zilei "i" a celei de-a IV-a Perioada de Plata O & I, care este de [3,9 + 4,2 + 4,9 =] 13,0 kilometri.


    Capitolul 5.5 Plata, facturare & ajustari
    Sectiunea 5.5.1 Facturi
    Contractul de concesiune va trebui sa precizeze expres datele de prezentare a facturilor, cat si cele pentru efectuarea platii. In plus, modul si locul prezentarii si platii facturilor vor trebui definite prin contract. In mod obisnuit, se impun penalizari pentru intarzierile inregistrate la plata facturilor.
    Sectiunea 5.5.2 Ajustari
    In Contractul de concesiune va fi prevazut mecanismul prin care se va conveni asupra oricaror modificari sau ajustari care ar putea aparea, de exemplu: este posibil sa nu fie obtinuti indicii relevanti pentru ajustarea cu rata inflatiei pana la data facturii pentru un anumit trimestru, astfel incat va fi necesara ajustarea intr-o perioada ulterioara
    Sectiunea 5.5.3 Sume aflate in disputa
    De asemenea, Contractul trebuie sa defineasca procedura pentru majorarea, justificarea, agrearea si plata oricaror sume facturate dar contestate.
    Sectiunea 5.5.4 Impozite
    Contractul trebuie sa defineasca cine este responsabil pentru plata impozitelor si amenzile in legatura cu proiectul, de exemplu: TVA. De obicei, Concesionarul este responsabil pentru orice impozite asociate direct realizarii obiectivelor Contractului de concesiune.


   ANEXA Nr. 1


    Lista de referinta a riscurilor


    Lista generala de referinta a riscurilor pentru un proiect de concesiune de lucrari publice
    
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|   Categoria de risc   |                      Descriere                       |                Consecinte                 |
|                       |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|1. Riscuri referitoare la locatie                                                                                         |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Structura existenta    |Structurile existente sunt inadecvate pentru a se     |Majorarea costurilor si a timpului necesar |
|(reabilitare/          |adapta dezvoltarii                                    |pentru realizarea proiectului              |
|modernizare)           |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Conditii de            |Conditiile de sol neprevazut de grele                 |Majorarea costurilor si a timpului necesar |
|amplasament            |                                                      |pentru realizarea proiectului              |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Titlul de              |Cresterea costurilor si a perioadei necesare          |Majorarea costurilor si a timpului necesar |
|proprietate            |pentru achizitionarea terenului de la proprietari     |pentru realizarea proiectului              |
|                       |si/sau acordarea dreptului de utilizare a             |                                           |
|                       |terenulului respectiv.                                |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Disponibilitatea       |Accesul la o anumita locatie nu poate fi negociat     |Intarziere in implementare si cresterea    |
|locatiei               |cu proprietarul acesteia                              |costurilor                                 |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Aprobari               |Nu pot fi obtinute toate aprobarile necesare sau      |Intarzieri in inceperea sau finalizarea    |
|                       |acestea pot fi obtinute sub rezerva unor conditii     |proiectului si cresteri ale costurilor     |
|                       |neprevazute                                           |aferente realizarii proiectului            |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Curatare si            |Pregatirea terenului are ca rezultat costuri mult     |Costuri si timp suplimentar pentru a       |
|viabilizare            |mai mari decat cele prevazute si necesita un timp     |finaliza proiectul                         |
|                       |cu mult peste termenii contractului                   |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Mostenire culturala    |Cresterea costurilor si a perioadei de timp ca        |Costuri si timp suplimentar pentru a       |
|                       |rezultat al descoperirii unor situri arheologice      |finaliza proiectul                         |
|                       |si/sau patrimoniu national                            |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Mediu (1)              |Amplasamentele pentru proiect prezinta un grad        |Costuri si timp suplimentar pentru a       |
|                       |necunoscut de contaminare                             |finaliza proiectul                         |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Mediu (2)              |In timpul implementarii proiectului, apar             |Costuri de decontaminare                   |
|                       |contaminari ale proprietatilor adiacente, care au     |                                           |
|                       |efect asupra proprietatilor disponibile pentru        |                                           |
|                       |proiect                                               |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|2. Riscuri de proiectare                                                                                                  |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Esecul proiectarii     |Posibilitatea ca proiectarea partii private sa nu     |Cresterea pe termen lung a costurilor      |
|                       |indeplineasca specificatiile tehnice de calitate      |suplimentare sau imposibilitatea de a      |
|                       |cerute.                                               |asigura serviciile pe termen lung          |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Deficienta de          |Timp suplimentar necesar in realizarea                |Intarzieri in inceperea proiectului la data|
|proiectare             |planificarii datorita lipsei de experienta            |prevazuta si posibile costuri suplimentare |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Depasirea              |Proiectarea ia mai mult timp decat planificarea       |Costuri si timp suplimentare necesare      |
|costurilor             |initiala, datorita lipsei de experienta               |pentru a finaliza proiectul                |
|proiectarii            |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari in           |Proiectarea nu este conforma cu specificatiile        |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|proiectare de catre    |tehnice de calitate                                   |a finaliza proiectul                       |
|ambele parti           |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Intarzieri in          |Nu pot fi obtinute toate aprobarile necesare sau      |Intarzieri in inceperea proiectului sai in |
|obtinerea avizelor/    |sunt inregistrate intarzieri in obtinerea acestora    |finalizarea lui si cresterea costurilor    |
|permiselor pentru teren|                                                      |aferente realizarii proiectului            |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Intarzieri in          |Intarzieri in obtinerea autorizatiilor de             |Timp si costuri suplimentare pentru a      |
|obtinerea              |constructie necesare, din cauza proiectarii           |finaliza proiectul                         |
|aprobarilor            |necorespunzatoare                                     |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari              |Variatii ale proiectarii datorita problemelor         |Intarziere in implementare si majorare de  |
|ulterioare ale         |aparute cu relocarea utilitatilor sau datorita        |costuri                                    |
|proiectarii            |schimbarilor din legislatie                           |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Studii specifice       |Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) ar         |Timp si costuri suplimentare pentru a      |
|proiectarii            |putea necesita o perioada mai lunga decat cea         |finaliza proiectul                         |
|                       |stabilita                                             |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Standarde              |Operatorul nu respecta standardele stabilite          |Operarea facilitatilor are ca rezultat     |
|referitoare la emisii  |pentru operare corecta.                               |alterarea mediului.                        |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|3. Riscuri de finantare a proiectului                                                                                     |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Insolvabilitate si     |Concesionarul (sau oricare dintre actionarii sai)     |Neindeplinirea prestatiilor solicitate de  |
|risc aferent           |devine insolvabil sau efectuarea prestatiilor         |catre Autoritatea contractanta si pierderi |
|creditorului extern    |necesita o finantare mai mare decat cea estimata      |pentru participantii la investitie         |
|                       |de Concesionar                                        |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Indisponibilitatea     |Concesionarul nu e capabil sa asigure resursele       |Lipsa finantarii pentru continuarea sau    |
|finantarii             |financiare si de capital conform bugetului si in      |finalizarea investitiei                    |
|                       |timpul prevazut                                       |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Modificari ale         |Ratele dobanzilor sunt supuse schimbarilor,           |Crestere/scadere a costurilor proiectului. |
|dobanzilor             |modificand astfel termenii financiari ai Ofertei      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Finantare              |Datorita schimbarilor de legislatie, de politica      |Concesionarul nu poate suporta financiar   |
|suplimentara           |sau de alta natura, sunt necesare finantari           |costurile schimbarii                       |
|                       |suplimentare pentru reconstructie, modificare,        |                                           |
|                       |re-echipare etc.                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Modificari in          |Pe parcursul implementarii proiectului, sistemul      |Impact negativ asupra veniturilor          |
|sistemul de taxe si    |de impozitare se poate schimba in defavoarea          |financiare ale Concesionarului             |
|impozite               |Concesionarului                                       |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Profituri din          |Finalizarea investitiei se face la un cost mai mic    |Schimbare profitabila in finantarea        |
|refinantare            |decat cel initial                                     |proiectului                                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|4. Riscuri aferente cererii si veniturilor                                                                                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Inrautatirea           |Producerea unor schimbari fundamentale si             |Venituri sub previziunile financiare       |
|conditiilor            |neasteptate in conditiile economice generale care     |anterioare                                 |
|economice              |conduc la reducerea cererii pentru prestatiile        |                                           |
|generale               |contractate                                           |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari              |Alta investitie, care exista deja, este extinsa sau   |Venituri sub previziunile anterioare, ca   |
|competitive            |imbunatatita sau retarifata, astfel incat             |urmare a reducerii preturilor si/sau       |
|                       |competitia in domeniul prestatiilor efectuate         |scaderii cererilor, datorita concurentei   |
|                       |conform contractului creste                           |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Concurenta             |Aparitia pe piata a concurentilor in domeniul         |Venituri sub previziunile anterioare ca    |
|                       |prestatiilor efectuate, conform contractului, de      |urmare a reducerii preturilor si/sau a     |
|                       |Concesionar                                           |reducerii cererii ca urmare a concurentei  |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari              |O schimbare demografica sau socio-economica           |Venituri sub previziunile financiare       |
|demografice            |afecteaza cererea pentru prestatiile contractate      |anterioare                                 |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Costuri de             |Nivelul de trai al locuitorilor este afectat de       |Venituri sub previziunile financiare       |
|abordabilitate/        |conditiile economice nefavorabile                     |anterioare                                 |
|accesibilitate         |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari majore       |Rata actuala a inflatiei va depasi rata               |Depasirea costurilor de implementare a     |
|ale inflatiei (1)      |previzionata a inflatiei.                             |proiectului                                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari majore       |Valoarea platilor efectuate in timp este afectata     |Scaderea, in termeni reali, a veniturilor  |
|ale inflatiei (2)      |de inflatie                                           |din proiect                                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Publicitate adversa    |Publicitatea adversa (negativa) genereaza             |Nivel scazut de utilizare/conectari la     |
|                       |schimbari in atitudinea publica                       |retele, nivel scazut de contractare        |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|5. Riscuri legislative/politice                                                                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari              |Schimbarea legislativa si/sau a politicii             |O crestere semnificativa in costurile      |
|legislative/de         |concedentului care nu poate fi anticipata la          |operationale ale Concesionarului si/sau    |
|politica (1)           |semnarea contractului si care este adresata           |necesitatea de a efectua cheltuieli de     |
|                       |direct, specific si exclusiv proiectului, ceea ce     |capital pentru a putea raspunde acestor    |
|                       |conduce la costuri de capital sau operationale        |schimbari                                  |
|                       |suplimentare din partea Concesionarului               |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbari              |Schimbare legislativa si sau a politicii              |O crestere semnificativa in costurile      |
|legislative/de         |Concedentului, care nu poate fi anticipata la         |operationale ale Concesionarului si/sau    |
|politica (2)           |semnarea contractului si care este generala in        |necesitatea de a efectua cheltuieli de     |
|                       |aplicarea sa (nu specifica proiectului) ceea ce       |capital pentru a putea raspunde acestor    |
|                       |conduce la costuri de capital sau operationale        |schimbari                                  |
|                       |suplimentare din partea concesionarului               |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Retragerea             |Concedentul isi retrage sprijinul complementar,       |Consecinte asupra veniturilor, intarzieri  |
|sprijinului            |proiectul fiind afectat negativ                       |importante in implementarea proiectului sau|
|complementar           |                                                      |proiectul ar putea fi oprit                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Proces decizional      |Implementarea proiectului ar putea intampina o        |Intarzieri importante in implementarea     |
|defectuos              |puternica opozitie politica                           |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Riscul valorii         |Riscul ca activele aferente proiectului, la           |Cresterea costurilor de                    |
|reziduale              |finalizarea /expirarea contractului, nu vor fi        |intretinere/inlocuire a activelor          |
|                       |predate conditiile prevazute                          |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|6. Riscuri naturale                                                                                                       |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Razboi sau situatii    |Izbucnirea razboiului/a situatiilor conflictuale      |Distrugerea sau deteriorarea activelor     |
|conflictuale           |are ca rezultat intarzieri in implementarea           |aferente proiectului                       |
|                       |proiectuli si/sau costuri crescute de                 |                                           |
|                       |constructie/operare                                   |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Cutremur si alte       |Cutremurele, etc. au ca rezultat intarzieri si/sau    |Distrugerea sau deteriorarea activelor     |
|evenimente             |costuri crescute de constructie                       |aferente proiectului                       |
|naturale               |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Terorism               |Actul de terorism genereaza intarzieri si/sau         |Distrugerea sau deteriorarea activelor     |
|                       |costuri crescute de constructie                       |aferente proiectului                       |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Forta majora           |Forta majora, asa cum este definita prin lege,        |Distrugerea sau deteriorarea activelor     |
|                       |impiedica executarea contractului                     |aferente proiectului                       |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|7. Riscurile etapei de Pregatire/atribuire                                                                                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Riscuri de pregatire   |Proiectul nu indeplineste cerintele legislatiei in    |Intarzieri importante in implementarea     |
|                       |domeniu privind pregatirea proiectului de             |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
|                       |concesiune                                            |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Opozitie publica       |Sprijinul scazut sau o atitudine adversa a            |Intarzieri importante in implementarea     |
|fata de proiect        |publicului fata de proiect ar putea provoca           |proiectului sau proiectul ar putea sa nu   |
|                       |intarzieri                                            |inceapa.                                   |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Pregatirea             |Lipsa de experienta in pregatirea Documentatiei       |Intarzieri importante in implementarea     |
|necorespunzatoare      |de atribuire determina intarzieri                     |proiectului sau proiectul ar putea sa nu   |
|a documentelor de      |                                                      |inceapa.                                   |
|atribuire              |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Semnarea               |Lipsa de experienta cu privire la pregatirea si       |Intarzieri importante in implementarea     |
|Contractului de        |atribuirea Contractelor de concesiune provoaca        |proiectului sau proiectul ar putea sa nu   |
|concesiune             |intarzieri in semnarea contractului                   |inceapa.                                   |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|8. Riscuri referitoare la constructie                                                                                     |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Dreptul de acces       |Dreptul de acces la amplasament nu este               |Intarziere in implementarea proiectului si |
|                       |negociat.                                             |crestere a costurilor                      |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Solutii tehnice        |Solutiile tehnice propuse nu sunt                     |Venitul concesionarului scade sub datele de|
|vechi sau              |corespunzatoare din punct de vedere tehnologic        |inchidere financiara a proiectului avand ca|
|inadecvate             |pentru a asigura realizarea proiectului               |rezultat pierderi. Concedentul nu primeste |
|                       |                                                      |prestatiile solicitate                     |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Disponibilitatea       |Resursele necesare pentru finalizarea                 |Cresteri de cost, si in unele cazuri,      |
|resurselor             |constructiei costa mai mult decat estimarile          |efecte negative asupra calitatii           |
|                       |initiale, nu au calitatea corespunzatoare sau sunt    |serviciilor furnizate in cadrul            |
|                       |indisponibile in cantitatile necesare                 |contractului; timp suplimentar necesare    |
|                       |                                                      |pentru a finaliza proiectul                |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de defect         |Defecte ascunse in structurile pre-existente          |Cresteri de cost, si efecte negative asupra|
|ascuns                 |aferente proiectului si/sau in activele nou           |calitatii serviciilor furnizate in cadrul  |
|                       |construite                                            |proiectului; timp suplimentar              |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc cu privire la     |Constructia facilitatilor poate fi intarziata astfel  |Intarzieri importante in implementarea     |
|executare/             |incat furnizarea serviciilor incluse in proiect sa    |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
|finalizare             |nu poata incepe la data prevazuta                     |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de depasire a     |Finalizarea constructiei se face la un cost mai       |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|costurilor             |mare decat costul prevazut initial                    |a finaliza proiectul                       |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Intarzieri in          |Aparitia unui eveniment pe durata constructiei,       |Intarziere in implementare si cresterea    |
|constructie            |eveniment, care conduce la imposibiliatatea           |costurilor                                 |
|                       |finalizarii acesteia in termenul stabilit si la costul|                                           |
|                       |estimat                                               |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Litigii de             |Lipsa personalului calificat pentru unele din         |Intarziere in implementare si cresterea    |
|munca/personal         |etapele aferente proiectului.                         |costurilor                                 |
|insuficient calificat  |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Furnizare a            |Utilitatile (de ex. curent electric, gaz si apa)      |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|utilitatilor           |necesare pentru constructia proiectului nu sunt       |a finaliza proiectul                       |
|                       |disponibile.                                          |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Insolvabilitatea       |Riscul legat de nerespectarea obligatiilor            |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|sub-antreprenorilor    |subantreprenorului/furnizarilor sau insolvabilitate.  |a finaliza proiectul                       |
|sau a furnizorilor     |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Conditii meteo         |Inundarea amplasamentelor impiedica                   |Intarziere in implementare si cresterea    |
|nefavorabile           |constructia, provocand intarziere si costuri          |costurilor                                 |
|                       |crescute                                              |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Variatie excesiva a    |Prea multe modificari in obiectivul lucrarilor,       |Intarziere in implementare si cresterea    |
|contractului           |datorate costurilor crescute, a schimbarilor          |costurilor                                 |
|                       |legislative, etc.                                     |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Lucrari defecte        |Defecte descoperite in lucrarile de constructie,      |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|                       |care provoaca costuri suplimentare si/sau             |a finaliza proiectul                       |
|                       |intarziere                                            |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Explozibile            |Descoperirea de munitie/dispozitive                   |Intarziere in implementare si cresterea    |
|                       |neexplodate in zona amplasamentului pentru            |costurilor                                 |
|                       |proiect impiedica finalizarea constructiei la timp    |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Securitatea pe         |Securitatea deficitara duce la furturi si/sau         |Intarziere in implementare si cresterea    |
|santier                |deteriorarea echipamentului sau a materialelor        |costurilor                                 |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Lipsa                  |Lipsa de experienta in domeniul implementarii         |Intarzieri importante in implementarea     |
|angajamentelor         |Concesiunilor de lucrari publice si servicii poate    |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
|partilor               |conduce la neindeplinirea obligatiilor de catre       |                                           |
|                       |ambele parti                                          |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de asigurare      |Riscurile asigurabile pot deveni neasigurabile pe     |Intarziere in implementare si cresterea    |
|                       |durata de viata a proiectului sau cresteri            |costurilor                                 |
|                       |substantiale ale ratelor la care se calculeaza        |                                           |
|                       |primele de asigurare.                                 |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Proteste publice       |Intarzieri in constructie provocate de tulburari si   |Intarziere in implementare si cresterea    |
|                       |proteste publice.                                     |costurilor                                 |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Aspecte privind        |Nu se respecta cerintele privind protectia            |Rezilierea Concesiunii                     |
|protectia mediului     |mediuluiu si nu se realizeaza monitorizarea           |                                           |
|                       |efectelor semnificative asupra mediului               |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|9. Riscuri de operare si de intretinere                                                                                   |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Schimbarea             |Concedentul schimba cerintele dupa semnarea           |Schimbarea cerintelor pe timpul realizarii |
|cerintelor             |contractului                                          |investitiei conduce la modificarea         |
|Concedentului in       |                                                      |proiectului si la crestrea cresterea       |
|afara limitlor         |                                                      |costurilor de capital, dupa receptie       |
|agreate prin           |                                                      |                                           |
|contract               |                                                      |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Resurse de intrare/    |Resursele necesare pentru operare costa mai           |Cresteri ale costurilor si, in unele       |
|input                  |mult decat cele estimate initial, nu au calitatea     |cazuri, efecte negative asupra calitatii   |
|                       |corespunzatoare sau nu sunt disponibile in            |serviciilor furnizate in cadrul            |
|                       |cantitati suficiente                                  |contractului.                              |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de furnizare a    |Utilitatile (de ex., curent electric, gaz si apa)     |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|utilitatilor           |necesare pentru constructia proiectului nu sunt       |a finaliza proiectul                       |
|                       |disponibile.                                          |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Solutii tehnice        |Solutiile tehnice propuse nu sunt                     |Venitul Concesionarului scade sub datele de|
|vechi sau              |corespunzatoare din punct de vedere tehnologic        |inchidere financiara a proiectului, avand  |
|neadecvate             |pentru a asigura realizarea proiectului               |ca rezultat pierderi. Concedentul nu       |
|                       |                                                      |primeste prestatiile solicitate            |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de                |Lucrarile si serviciile care fac obiectul             |Intarzieri importante in implementarea     |
|disponibilitate        |contractului nu sunt furnizate sau nu indeplinesc     |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
|                       |specificatiile tehnice de calitate prevazute in       |                                           |
|                       |contract                                              |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Capacitate de          |Concesionarul nu-si poate indeplini obligatiile       |Lucrarile si serviciile care fac obiectul  |
|management             |conform contractului                                  |contractului nu sunt furnizate             |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de depasire a     |Costurile de operare sunt mai mari decat cele         |Costuri si timp suplimentar necesare pentru|
|costurilor             |costurile de operare previzionate                     |a finaliza proiectul                       |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de defecte        |Defecte ascunse in structurile pre-existente          |Cresteri de cost, si efecte negative asupra|
|ascunse                |aferente proiectului si/sau in activele nou           |calitatii serviciilor furnizate in cadrul  |
|                       |construite                                            |proiectului; timp suplimentar necesar      |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Conditii               |Conditii neprevazute cauzeaza costuri mai mari        |Cresteri de cost, si efecte negative asupra|
|neprevazute            |de intretinere pentru activele noi si cele            |calitatii serviciilor furnizate in cadrul  |
|                       |existente.                                            |proiectului; timp suplimentar necesar      |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Intretinere si         |Costul de intretinere a activelor poate diferi de     |Cresterea costurilor, cu efecte negative   |
|reparatii              |costul de intretinere prevazut initial.               |asupra actiunilor intreprinse pana in acel |
|                       |                                                      |moment.                                    |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Lipsa                  |Lipsa de experienta in domeniul implementarii         |Intarzieri importante in implementarea     |
|angajamentului         |Concesiunilor de lucrari publice si servicii poate    |proiectului sau proiectul ar putea fi oprit|
|partilor               |conduce la neindeplinirea obligatiilor de ambele      |                                           |
|                       |parti                                                 |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Risc de asigurare      |Riscurile asigurabile pot deveni neasigurabile pe     |Intarzieri in implementarea proiectului si |
|                       |durata perioadei proiectului sau cresteri             |cresterea costurilor                       |
|                       |substantiale ale ratelor la care se calculeaza        |                                           |
|                       |primele de asigurare.                                 |                                           |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+
|Intretinere            |Intretinerea activelor finalizate nu corespunde       |Activele sunt predate Concedentului la     |
|                       |specificatiilor tehnice de calitate stipulate in      |sfarsitul duratei de viata a proiectului   |
|                       |Contractul de concesiune.                             |intr-o conditie necorespunzatoare.         |
+-----------------------+------------------------------------------------------+-------------------------------------------+

   ANEXA Nr. 2


    Glosar de termeni
    
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Acceptarea Ofertei             |Actul juridic prin care Autoritatea contractanta isi manifesta acordul de a se angaja          |
|castigatoare                   |juridic in Contractul de concesiune ce va fi incheiat cu Ofertantul a carui Oferta a fost      |
|                               |desemnata castigatoare.                                                                        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Analiza cost - beneficiu       |Metoda de evaluare economica prin care se compara costurile si beneficiile unui proiect        |
|                               |realizat din fonduri publice in vederea cuantificarii beneficiilor sociale si economice ale    |
|                               |acestuia.                                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Analiza riscurilor             |Procesul prin care riscurile aferente unui proiect sunt identificate, cuantificate si alocate  |
|                               |intre Autoritatea contractanta si Concesionar.                                                 |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Analiza preliminara            |Un instrument al carui scop este sa previna efectuarea de catre Autoritatea contractanta       |
|                               |a unui Studiu de fundamentare pentru un proiect total neadecvat a fi realizat in regim de      |
|                               |concesiune.                                                                                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Anunt de participare           |Modalitate de publicitate prin care o Autoritate contractanta anunta demararea unei            |
|                               |proceduri de atribuie a unui Contract de concesiune.                                           |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Autoritatea Contractanta       |Autoritatea publica care atribuie si incheie un Contract de concesiune.                        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Bancabilitate                  |Capacitatea proiectiilor fluxului de numerar a proiectului de a atrage si strange              |
|                               |finantarea necesara pentru un anume proiect de la institutii financiare (cum ar fi             |
|                               |bancile).                                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Candidat                       |Oricare operator economic care a depus Candidatura in cazul unei proceduri de                  |
|                               |Licitatie restransa, Negociere sau Dialog competitiv                                           |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Candidatura                    |Documentele prin care un Candidat isi demonstreaza situatia personala, capacitatea de          |
|                               |exercitare a activitatii profesionale, situatia economica si financiara, capacitatea           |
|                               |tehnica si profesionala, in vederea obtinerii invitatiei de participare pentru depunerea       |
|                               |ulterioara a Ofertei, in cazul aplicarii unei proceduri de Licitatie restransa, Negociere      |
|                               |sau Dialog competitiv                                                                          |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Certificat de executie/        |Documentul prin care Autoritatea contractanta certifica faptul ca lucrarile prevazute in       |
|finalizare a lucrarilor de     |Contractul de concesiune au fost realizate in termenul prevazut si in conformitate cu          |
|constructie                    |standardele tehnice de calitate convenite.                                                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Colectivul de coordonare si    |Colectivul infiintat de Autoritatea contractanta cu rol in fundamentarea deciziei de           |
|supervizare                    |concesionare, elaborarea Documentatiei de atribuire si stabilirea procedurii de                |
|                               |atribuire a contractului.                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Comisia de evaluare            |Comisia desemnata de Autoritatea contractanta responsabila cu deschiderea, evaluarea           |
|                               |Ofertelor si desemnarea Ofertantului castigator.                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Comisia tehnica                |Comisia din cadrul Autoritatii Contractante care revizuieste si aproba Studiul de              |
|                               |fezabilitate.                                                                                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Companie de proiect            |O societate comerciala rezidenta in Romania, constituita de Concedent prin unitati             |
|                               |aflate in subordinea sau sub autoritatea sa, si Concesionar, functionand in baza legii si      |
|                               |avand ca unic scop realizarea obiectivelor Concesiunii de lucrari publice sau de               |
|                               |servicii.                                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Concedent                      |Autoritatea contractanta, definita conform prevederilor legale in vigoare, care incheie        |
|                               |un Contract de concesiune.                                                                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Concesionar                    |Orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina, care incheie un        |
|                               |Contract de concesiune.                                                                        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Contract de complexitate       |Este considerat acel Contract de concesiune pentru care Autoritatea contractanta nu            |
|deosebita                      |este, in mod obiectiv, in masura sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii           |
|                               |satisfaca necesitatile si exigentele si/sau sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul    |
|                               |juridic de implementare a proiectului.                                                         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Contract de concesiune de      |Contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca      |
|lucrari publice                |in contrapartida lucrarilor executate contractantul, in calitate de Concesionar, primeste      |
|                               |din partea Autoritatii contractante, in calitate de Concedent, dreptul de a exploata           |
|                               |rezultatul lucrarilor, sau acest drept insotit de plata unei sume de bani.                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Contract de concesiune de      |Contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca     |
|servicii                       |in contrapartida serviciilor prestate contractantul, in calitate de Concesionar, primeste      |
|                               |din partea Autoritatii contractante, in calitate de Concedent, dreptul de a exploata           |
|                               |serviciile, sau acest drept insotit de plata unei sume de bani.                                |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Cost de oportunitate           |Pretul renuntarii la cea mai buna alternativa, rata de rentabilitate a unui proiect la care    |
|                               |un operator economic renunta pentru o alta oportunitate de investitie.                         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Costul comparativ de           |Analiza care furnizeaza o estimare indicativa a costurilor si veniturilor totale aferente      |
|referinta                      |duratei de viata a unui proiect, precum si o estimare indicativa a nivelului de finantare      |
|                               |necesar realizarii proiectului in regim de achizitie publica.                                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Criteriul de atribuire         |Suma factorilor de evaluare utilizati pentru desemnarea Ofertei castigatoare dintre cele       |
|                               |depuse si, eventual, preselectate.                                                             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Criterii de calificare si      |Criterii utilizate pentru a realiza calificarea Ofertantilor in cadrul procedurii de           |
|selectie                       |Licitatie deschisa sau pentru a realiza pre-selectia Candidatilor in cadrul procedurilor       |
|                               |de Licitatie restransa, Dialog competitiv si Negociere cu publicare prealabila a unui          |
|                               |Anunt de participare.                                                                          |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Deduceri din plata de          |Deducerile aplicate la nivelul maxim al platiilor de disponibilitate prevazut in Contract      |
|disponibilitate                |survenite in urma constatarii evenimentelor de indisponibilitate.                              |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Dialog competitiv              |Procedura de atribuire la care orice operator economic are dreptul de a-si depune              |
|                               |Candidatura si prin care Autoritatea contractanta conduce un dialog cu Candidatii              |
|                               |admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor    |
|                               |sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor identificate, Candidatii selectati sa elaboreze   |
|                               |Oferta finala                                                                                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Disponibilitate                |Disponibilitatea efectiva a serviciului pe care Concesionarul trebuie sa il furnizeze in       |
|                               |baza Contractului de concesiune.                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Documentatia de atribuire      |Documentatie ce cuprinde toate informatiile legate de obiectul Contractului de                 |
|                               |concesiune si de procedura de atribuire a acestuia, incluzand Caietul de sarcini sau,          |
|                               |dupa caz, Documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii        |
|                               |procedurii de Dialog competitiv sau de Negociere.                                              |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Dosarul concesiunii            |Document public care trebuie sa cuprinda documentele intocmite/primite de Autoritatea          |
|                               |contractanta in cadrul procedurii de atribuire cum ar fi nota privind determinarea             |
|                               |valorii estimate a Contractului de concesiune, Anuntul de participare si dovada                |
|                               |transmiterii acestuia spre publicare si/sau, dupa caz, invitatia de participare;               |
|                               |Documentatia de atribuire, procesul-verbal al sedintei de deschidere a Ofertelor,              |
|                               |formularele de Oferta depuse in cadrul procedurii de atribuire, etc si a carui realizare       |
|                               |este obligatorie pentru Autoritatea contractanta in cazul tuturor Contractelor de              |
|                               |concesiune.                                                                                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Durata concesiunii             |Perioada in care Concesionarul va realiza lucrarile si va presta serviciile ce fac obiectul    |
|                               |dreptului sau de exploatare.                                                                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Evaluarea Impactului asupra    |Documentul care evalueaza eventualele elemente de impact ale proiectului asupra                |
|Mediului                       |mediului. Acest document poate include de asemenea elemente de impact social.                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Eveniment de                   |Evenimentul specific care determina indisponibilitatea bunului public sau serviciului          |
|indisponibilitate              |care urmeaza a fi furnizat in cadrul proiectului de Concesiune                                 |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|"Equator Principles"           |Standard global pentru identificarea si mangementul riscurilor de mediu si cu impact           |
|                               |social in proiectele de finantare.                                                             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Fisa de date a concesiunii     |Instrument suport al Anuntului de participare la momentul publicarii acestuia in SEAP.         |
|                               |Principalele informatii incluse in Fisa de date a Concesiunii se refera la detalii privind     |
|                               |Autoritatea contractanta, obiectivul Contractului de concesiune, modalitatea de obtinere       |
|                               |a clarificarilor, caile de atac, procedura de atribuire selectata, criteriile de calificare si |
|                               |selectie, criteriile de atribuire etc.                                                         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Flux de numerar                |Toate costurile si veniturile aferente proiectului pe intreaga sa durata de viata.             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Fluxul de numerar disponibil   |Numerarul generat de proiect care este disponibil pentru a fi utilizat de Concesionar,         |
|pentru serviciul datoriei      |dupa plata costurilor esentiale de operare si taxelor, pentru a efectua platile aferente       |
|                               |serviciului datoriei (dobanda si suma principala a imprumutului).                              |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Fluxuri de numerar             |Valoarea actuala a fluxurilor viitoare de numerar, utilizand o rata de actualizare.            |
|actualizate                    |                                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Garantia de buna executie      |Garantia de buna executie se constituie de catre Concesionar in scopul asigurarii              |
|                               |Concedentului de indeplinirea cantitativa, calitativa a obligatiilor contractuale              |
|                               |relationate realizarii lucrarilor si in perioada convenita.                                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Garantie de participare        |O suma de bani, al carei cuantum este specificat in Anuntul de participare, care are           |
|                               |scopul de a angaja raspunderea Ofertantilor fata de Oferta depusa.                             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Inchidere financiara           |Momentul la care Concesionarul a incheiat cu succes contractele de finantare cu bancile        |
|                               |in vederea obtinerii resurselor financiare necesare realizarii proiectului.                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Jurnalul Oficial al Uniunii    |Sistem european prin intermediul caruia se realizeaza publicitatea obligatorie a               |
|Europene                       |Contractelor de concesiune de lucrari publice cu o valoarea estimata mai mare decat            |
|                               |echivalentul in lei a 5.000.000 euro.                                                          |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Licitatie deschisa             |Procedura de atribuire prevazuta de legislatia romaneasca, potrivit careia orice               |
|                               |operator economic interesat are dreptul de a depune Oferta.                                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Licitatie restransa            |Procedura de atribuire prevazuta de legislatia romaneasca, potrivit careia orice               |
|                               |Operator economic are dreptul de a-si depune Candidatura, urmand ca numai                      |
|                               |Candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune Oferta.                                       |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Matricea riscurilor            |Metodologia utilizata pentru a identifica si aloca riscurile aferente unui proiect.            |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Mecanism de plata              |Mecanismul definit in cadrul Contractului de concesiune care se utilizeaza pentru a            |
|                               |stabili nivelul platilor pe caer, fie Autoritatea Contractanta le achita Concesionarului pe    |
|                               |intreaga durata a Concesiunii, fie Concesionarul le primeste de la utilizatorii finali ai      |
|                               |serviciilor furnizate in cadrul Concesiunii.                                                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Model comparativ (Shadow Model)|Metoda alternativa ce poate fi utilizata pentru a stabili Raportul cost - beneficiu al unei    |
|                               |Concesiuni comparativ cu optiunea de realizare a acestuia prin procedura traditionala          |
|                               |de achizitie publica si care are la baza dezvoltarea unei Oferte similare celei ce ar putea    |
|                               |fi depusa de un operator economic interesat.                                                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Model financiar                |Un instrument analitic elaborat pentru a estima (din punct de vedere al veniturilor si         |
|                               |cheltuielilor) impactul socio-economic datorat implementarii proiectului. Scopul               |
|                               |acestuia este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) toate       |
|                               |impacturile posibile ale proiectului.                                                          |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Modelare financiara            |Activitatea de dezvoltare a unui Model financiar.                                              |
|                               |                                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Negociere cu publicare         |Procedura de atribuire prin care Autoritatea contractanta deruleaza consultari cu              |
|prealabila a anuntului de      |Candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai      |
|intentie                       |multi dintre acestia                                                                           |
|                               |                                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Oferta finala                  |Oferta pe baza careia se va desemna Ofertantul castigator in cadrul unei proceduri de          |
|                               |atribuire.                                                                                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Ofertant                       |Oricare operator economic care a depus Oferta.                                                 |
|                               |                                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Oferta castigatoare            |Oferta desemnata castigatoare dintre toate Ofertele finale depuse, pe baza criteriului de      |
|                               |atribuire precizat in Anuntul de participare si in Documentatia de atribuire, in conditiile    |
|                               |in care Ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse.         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Oferta                         |Act juridic prin care operatorul economic isi manifesta vointa de a se angaja din punct        |
|                               |de vedere juridic intr-un Contract de conceisune, aceasta cuprinzand atat Oferta               |
|                               |tehnica, cat si Oferta financiara si modelul de contract insusit, precum si orice alte         |
|                               |documente conexe prevazute ca obligatorii in cuprinsul Documentatiei de atribuire.             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Oferta alternativa             |Varianta de Oferta depusa de catre un Ofertant care a carei propunere tehnica difera de        |
|                               |cea inclusa intr-o Oferta de baza dar care trebuie sa respecte cerintele minime                |
|                               |prevazute in cuprinsul Documentatiei de atribuire, precum si orice alte cerinte specifice      |
|                               |pentru prezentarea lor.                                                                        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Operator economic              |Oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari - persoana         |
|                               |fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in   |
|                               |domeniul care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari.        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Parteneriat Public-Privat      |Orice tranzactie care transfera responsabilitatea generala pentru furnizarea unui              |
|                               |serviciu public sau pentru realizarea unei investitii cu scop comercial catre o companie       |
|                               |privata, in timp ce autoritatea publica competenta isi pastreaza responsabilitatea             |
|                               |politica, devenind partener la profit si pierderi (ex. contractele de concesiune de lucrari    |
|                               |publice si servicii, contractele de delegare a getiunii, contractele de asociere in            |
|                               |participatiune, contractele de inchiriere, contractele de leasing, contractele de jointventure,|
|                               |contracte de proiectare si constructie etc.).                                                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Perioada de calcul             |Intervalul de timp pentru care sunt calculate si achitate platile efective de                  |
|                               |disponibilitate. Perioadele de calcul pot fi reprezentate de trimestre calendaristice.         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Perioada de disponibilitate    |Perioada de la data executarii/finalizarii lucrarilor pana la data incheierii Contractului     |
|                               |de concesiune.                                                                                 |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Perioada de plata O & I        |Perioada in care disponibilitatea partiala a autostrazii genereaza costuri de O & I            |
|                               |pentru Concesionar care pot fi compensate de catre Autoritatea contractanta.                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Perioada de tranzitie          |Perioada care incepe in prima zi de dupa data scadentei si se incheie 60 de zile mai           |
|                               |tarziu. In aceasta perioada, care de obicei este deschisa negocierilor, este posibil sa nu     |
|                               |se aplice penalizari pentru executarea/finalizarea cu intarziere a lucrarilor ce fac           |
|                               |obiectul contractului. Dupa aceasta data, se achita penalitati.                                |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Plata bruta de disponibilitate |Nivelul maxim al platilor de disponibilitate prevazut pentru prestarea serviciului la          |
|                               |standardele tehnice de performanta definite in cuprinsul Contractului de concesiune,           |
|                               |pentru intreaga durata a Concesiunii.                                                          |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Plata neta de disponibilitate  |Suma efectiva platita Concesionarului in baza prevederilor Contractului de concesiune,         |
|                               |dupa ce s-au aplicat deducerile corespunzatoare evenimentelor de indisponibilitate             |
|                               |asupra nivelului platii brute.                                                                 |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Plati unitare periodice        |Platile care includ, de obicei, doua componente care reflecta atat costurile de operare si     |
|                               |intretinere, cat si costul finantarii si care sunt efectuate sub forma unei plati unice.       |
|                               |Repartitia sumelor primite pentru acoperirea celor doua componente cade in sarcina             |
|                               |Concesionarului.                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Previziune de trafic           |Studiul efectuat pentru a estima gradul de utilizare pe termen lung, de exemplu numarul        |
|                               |si tipurile de vehicule care vor folosi un drum sau numarul de pasageri care vor folosi        |
|                               |un aeroport.                                                                                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Procedura de atribuire         |Etapele ce trebuie parcurse de Autoritatea contractanta si de catre Candidati/Ofertanti        |
|                               |pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul public sa fie considerat            |
|                               |valabil; procedurile de atribuire sunt: Licitatia deschisa, Licitatia restransa, Dialogul      |
|                               |competitiv, si prin exceptie in conditiile legii Negocierea cu publicarea prealabila a unui    |
|                               |Anunt de participare                                                                           |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Propunere financiara           |Parte a Ofertei ce cuprinde informatiile cu privire la pret, tarif, alte conditii financiare   |
|                               |si comerciale corespunzatoare satisfacerii cerintelor solicitate prin documentatia de          |
|                               |atribuire                                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Propunere tehnica              |Parte a Ofertei elaborata pe baza cerintelor din caietul de sarcini sau, dupa caz, din         |
|                               |Documentatia descriptiva                                                                       |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Puncte de indisponibilitate    |Puncte de penalizare impuse de Autoritatea contractanta Concesionarului pentru fiecare         |
|                               |eveniment de indisponibilitate produs in perioada de calcul.                                   |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Raport de specialitate         |Raportul intocmit de expertii externi cooptati in cadrul Comisiei de evaluare cu privire       |
|                               |la aspectele tehnice, financiare sau juridice asupra carora isi exprima punctul de vedere      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Rata de acoperire a datoriei   |Indicator folosit in analizarea solvabilitatii proiectelor de investitii care evaluzeaza       |
|                               |capacitatea fluxurilor de numerar generate de proiect de a acoperi serviciul datoriei          |
|                               |(rata anuala de rambursare a imprumutului plus plata dobanzilor aferente). Aceasta             |
|                               |rata trebuie sa fie mai mare de 1.0 pentru ca proiectul sa fie sustenabil.                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Rata de acoperire a            |Indicator folosit in analizarea solvabilitatii proiectelor de investitii care evaluzeaza       |
|dobanzilor                     |capacitatea fluxurilor de numerar generate de proiect de a acoperi plata dobanzii              |
|                               |aferente iimprumutului. Aceasta rata ar trebui sa fie mai mare de 1.5 pentru ca proiectul      |
|                               |sa fie sustenabil.                                                                             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Rata de acoperire a            |Indicator folosit in analizarea solvabilitatii proiectelor de investitii, asemanator cu rata   |
|imprumutului pe durata de      |de acoperire a datoriei. Diferenta este ca el ia in considerare valoarea actualizata neta      |
|viata a proiectului            |a fluxurilor de numerar viitoare generate de proiect si a serviciului datoriei pentru a        |
|                               |evalua solvabilitatea respectivului proiect, si nu valorile individuale aferente fiecarui      |
|                               |moment in timp analizat.                                                                       |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Rata de actualizare            |Rata cu care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate    |
|(discontare)                   |pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei.                                              |
|                               |                                                                                               |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Rata interna a rentabilitatii  |Rata actualizata a fluxurilor de numerar viitoare la acel nivel care egalizeaza veniturile     |
|                               |actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea VAN sa fie egala cu zero.     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Regimul penalizarilor          |Componenta a Mecanismului de plata a Concesiunii care are scopul de a asigura                  |
|                               |indeplinirea obligatiilor de catre Concesionar conform standardelor de performanta             |
|                               |prevazute in contract si primirea platilor de disponibilitate corespunzatoare pentru           |
|                               |serviciile care fac obiectul Concesiunii.                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Serviciul datoriei             |Sistemul de plati prin care se achita o datorie. Cuprinde platile dobanzii, plata              |
|                               |principalului si, eventual si alte plati care sunt impuse prin termenii imprumutului intr-o    |
|                               |anumita perioada de timp.                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Set de formulare               |Formularele tip utilizate in cadrul unei proceduri de atribuire, ce trebuie completate de      |
|                               |Candidati/Ofertanti pentru a facilita evaluarea de catre Autoritatea contractanta.             |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Sistemul Electronic de         |Desemneaza sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la o adresa       |
|Achizitii Publice din          |dedicata, utilizat in scopul aplicarii, prin mijloace electronice, a procedurilor de           |
|Romania (SEAP)                 |atribuire                                                                                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Specificatii tehnice           |Specificatiile tehnice definesc, dupa caz si fara a se limita la cele ce urmeaza,              |
|                               |caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performanta, cerinte privind     |
|                               |impactul asupra mediului inconjurator, siguranta in exploatare, sisteme de asigurare a         |
|                               |calitatii si conditii pentru certificarea conformitatii cu standarde relevante, prescriptii    |
|                               |de proiectare si de calcul al costurilor, elemente referitoare la verificarea, inspectia si    |
|                               |conditiile de receptie a lucrarilor sau a tehnicilor, procedeelor si metodelor de executie,    |
|                               |si, de asemenea, orice alte conditii cu caracter tehnic pe care Autoritatea contractanta       |
|                               |este capabila sa le descrie, in functie si de diverse acte normative si reglementari           |
|                               |generale sau specifice.                                                                        |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Studiu de fundamentare a       |Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare reprezinta o cerinta legala                 |
|deciziei de concesionare       |obligatorie care justifica nevoia si oportunitatea realizarii proiectului in regim de          |
|                               |concesiune.                                                                                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Taxele de utilizare            |Taxele platite direct de utilizatorii finali pentru serviciul furnizat de Concesionar.         |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Testarea pietii                |Activitatea care descrie evaluarea apetitului institutiilor financiare si al investitorilor    |
|                               |pentru un proiect de concesiune specific. Termenul se poate aplica de asemenea pentru          |
|                               |orice evaluare a pietei referitor la pretul unui produs, marfa sau serviciu de pe piata in     |
|                               |orice moment.                                                                                  |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Trageri din imprumut           |Plati din imprumuturile contractate de catre Concesionar ce se realizeaza, de obicei, in       |
|                               |faza de realizare a lucrarilor.                                                                |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Utilizator final               |Beneficiarul sau utilizatorul final al serviciului furnizat de Concesionar.                    |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Valoarea actualizata neta      |Valoarea prezenta a fluxurilor de numerar viitoare calculate la o rata de actualizare          |
|                               |specifica.                                                                                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Vehicul de mare tonaj          |Toate vehiculele care cantaresc intre 11 si 15 tone.                                           |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Volum de trafic estimat        |Volumul de trafic estimat, la momentul semnarii contractului, pentru o perioada                |
|                               |determinata a Concesiunii.                                                                     |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+
|Volumul de trafic efectiv      |Volumul de trafic real masurat pentru o perioada determinata Concesiunii.                      |
+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------+

   ANEXA Nr. 3


    Lista abrevierilor
    
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|ANRSC   |Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice                     |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|ANRMAP  |Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice                            |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|CCR     |Costul Comparativ de Referinta                                                                              |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|CCS     |Colectiv de Coordonare si Supervizare                                                                       |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|CE      |Comisia Europeana                                                                                           |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|CNSC    |Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor                                                          |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|CPP     |Comparator Public-Privat                                                                                    |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|EIM     |Evaluarea Impactului asupra Mediului                                                                        |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|EIS     |Evaluarea Impactului Social                                                                                 |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|FNDSD   |Fluxul de Numerar Disponibil pentru Serviciul Datoriei                                                      |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|FT      |Factorul Timp                                                                                               |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|HG      |Hotararea Guvernului                                                                                        |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|IPC     |Indicele Preturilor de Consum                                                                               |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|JOUE    |Jurnalul Oficial al Uniunii Europene                                                                        |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|LIBOR   |Rata Interbancara Londoneza Oferita este rata dobanzii pentru bancile de prim rang care isi imprumuta       |
|        |fonduri sau isi dau fonduri cu imprumut zilnic, pe piata interbancara londoneza.                            |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|MPT     |Multiplicatori pentru Perioada de Timp                                                                      |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|MW      |Megawati                                                                                                    |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|O & I   |Operare & Intretinere                                                                                       |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|OUG     |Ordonanta de Urgenta a Guvernului                                                                           |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PBD     |Plata Bruta de Disponibilitate                                                                              |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PBDF    |Plata Bruta de Disponibilitate care acopera costurile financiare, adica serviciul datoriei si rentabilitatea|
|        |capitalului propriu                                                                                         |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PBDOI   |Plata Bruta de Disponibilitate care acopera costurile pentru operare si intretinere                         |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PBI     |Puncte de Baza pentru Indisponibilitate                                                                     |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PBTD    |Plata Bruta Trimestriala de Disponibilitate                                                                 |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PIB     |Produsul Intern Brut                                                                                        |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PND     |Plata Neta de Disponibilitate                                                                               |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|PPP     |Parteneriat Public-Privat                                                                                   |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|RASD    |Rata de Acoperire a Serviciului Datoriei                                                                    |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|RIR     |Rata Interna de Rentabilitate                                                                               |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|SEAP    |Sistemul Electronic de Achizitii Publice din Romania                                                        |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|TVA     |Taxa pe Valoare Adaugata                                                                                    |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|UCCPPP  |Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat                                          |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|UCVAP   |Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice                                             |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|UE      |Uniunea Europeana                                                                                           |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|VAN     |Valoarea Actualizata Neta                                                                                   |
+--------+------------------------------------------------------------------------------------------------------------+

    MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE


    Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat


   Bd. Mircea Voda nr. 44, Intr. C
    Sector 3, Bucuresti


    Tel. +4021 302.53.72
    Fax +4021 302.52.44
    www.mfinante.ro

Copyright © 2011 VASS Lawyers

rainfall