LEGE nr. 121 din 18 iulie 2014 privind eficienta energetica

(la data 01-aug-2014 actul a fost promulgata de Decretul 540/2014 )

Forma sintetica la data 20.06.2023

Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® si tehnologia Acte Sintetice sunt marci inregistrate ale Wolters Kluwer.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I:Dispozitii generale

Art. 1: Domeniu de reglementare si obiective

(1)Scopul prezentei legi il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale in domeniul eficientei energetice in vederea atingerii obiectivului national de crestere a eficientei energetice.

(2)Masurile de politica in domeniul eficientei energetice se aplica pe intreg lantul: resurse primare, producere, distributie, furnizare, transport si consum final.

(3)Pana in anul 2020 se stabileste o tinta nationala indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%.

(4)Contributia orientativa nationala privind eficienta energetica pentru anul 2030 este stabilita in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.076/2021.

Art. 2: Politica de eficienta energetica

(1)Imbunatatirea eficientei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice nationale, datorita contributiei majore pe care o are la realizarea sigurantei alimentarii cu energie, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la economisirea resurselor energetice primare si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

(2)Politica nationala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului si urmareste;

a)eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei energetice;

b)promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiare pentru economia de energie;

c)educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

d)cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii, furnizorii, distribuitorii de energie si organismele publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de eficienta energetica;

e)promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii eficiente a energiei.

(3)Politica nationala de eficienta energetica defineste obiectivele privind imbunatatirea eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, masurile de imbunatatire a eficientei energetice aferente, in toate sectoarele economiei nationale, cu referiri speciale privind:

a)introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor moderne de masura si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continua a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;

b)promovarea utilizarii la consumatorii finali a echipamentelor si aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum si a surselor regenerabile de energie;

c)reducerea impactului asupra mediului al activitatilor industriale si de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;

d)aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e)acordarea de stimulente financiare si fiscale, in conditiile legii;

f)dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.

Art. 3

(1)In vederea aplicarii prevederilor prezentei legi, Ministerul Energiei actioneaza prin Directia eficienta energetica, structura organizatorica la nivelul autoritatii publice centrale, cu atributii privind elaborarea si aprobarea politicilor si legislatiei primare si secundare in domeniul eficientei energetice la nivelul consumatorilor finali de energie.

(2)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei se organizeaza si functioneaza cu urmatoarele atributii si responsabilitati:

a)participarea la elaborarea politicilor si legislatiei primare in domeniul eficientei energetice; elaborarea legislatiei secundare in domeniul eficientei energetice;

b)monitorizarea stadiului implementarii Planului national de actiune in domeniul eficientei energetice IV, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2019, si a programelor aferente de imbunatatire a eficientei energetice, la nivel national, precum si a economiilor de energie rezultate in urma prestarii de servicii energetice si a altor masuri de imbunatatire a eficientei energetice;

c)elaborarea si implementarea masurilor de eficienta energetica, in vederea realizarii de noi economii de energie, in perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, conform obiectivelor prevazute in cadrul Planului national integrat pentru energie si schimbari climatice;

d)elaborarea, publicarea pe site-ul Ministerului Energiei si transmiterea catre Comisia Europeana a rapoartelor privind monitorizarea progresului inregistrat in indeplinirea obiectivelor nationale de eficienta energetica;

e)elaborarea, dezvoltarea si monitorizarea implementarii unei strategii integrate de eficienta energetica, la nivel national, in acord cu domeniile complementare pe care politicile de eficienta energetica le impacteaza, cu sprijinul si implicarea directa a tuturor segmentelor interesate;

f)cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor evaluari privind domeniul eficientei energetice si a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel national;

g)coordonarea aplicarii reglementarilor Comisiei Europene privind cerintele referitoare la etichetarea si eficienta energetica a unor categorii de produse – regulamentele emise de Comisia Europeana privind etichetarea energetica in anul 2019, in calitate de autoritate nationala competenta;

h)autorizarea auditorilor energetici din industrie si atestarea managerilor energetici;

i)gestionarea procesului de evaluare tehnica, avizare si monitorizare a proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice, incadrate in domeniul de competenta al Ministerului Energiei, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite;

j)promovarea programelor de eficienta energetica la consumatori, prin actiuni complementare, organizarea, inclusiv din surse externe, dar si de la bugetul de stat, de campanii de informare si de motivare, de interes national, a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia;

k)elaborarea de studii, din surse de la bugetul de stat sau din fonduri externe, de promovare a cogenerarii de inalta eficienta sau a incalzirii si racirii centralizate, pentru fundamentarea programelor nationale de eficienta energetica, precum si participarea la proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta energetica si energii regenerabile, initiate de organisme internationale;

l)elaborarea cadrului legal privind aprobarea si implementarea Contractului-cadru de performanta energetica si a cadrului legal de reglementare a societatilor de servicii energetice de tip ESCO.

(3)Ministerul Energiei are calitatea de autoritate nationala competenta pentru coordonarea aplicarii regulamentelor Comisiei Europene emise in anul 2019 privind cerintele referitoare la etichetarea si eficienta energetica a unor categorii de produse si supravegherea pietei de echipamente si aparate pentru care exista reglementari specifice privind eficienta energetica si proiectarea ecologica, precum si aplicarea legislatiei specifice.

(4)Finantarea programelor de eficienta energetica derulate la nivelul Ministerului Energiei se asigura astfel:

a)de la bugetul de stat, prin Ministerul Energiei;

b)din sumele transferate Ministerului Energiei in temeiul art. XVII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2020 privind unele masuri fiscal bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, cu modificarile si completarile ulterioare;

c)din fonduri externe nerambursabile;

d)din fondul specializat pentru investitii in eficienta energetica.

(5)Fondul specializat in eficienta energetica se infiinteaza ca activitate finantata integral din venituri proprii, pe langa Ministerul Energiei, in domeniul de activitate prevazut in prezenta lege, conform art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind gestionat de Directia eficienta energetica.

(6)Sumele transferate Ministerului Energiei, in temeiul art. XVII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt destinate indeplinirii urmatoarelor activitati multianuale desfasurate de catre Ministerul Energiei, respectiv Directia eficienta energetica:

a)monitorizare a stadiului implementarii si continuitatii masurilor de crestere a eficientei energetice prevazute in cadrul Planului national de actiune in domeniul eficientei energetice IV, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2019, respectiv in cadrul Planului national integrat pentru energie si schimbari climatice, in vederea raportarii integrate in conformitate cu prevederile art. 21 si 27 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanta energetica;

b)monitorizare si implementare a programelor de imbunatatire a eficientei energetice, la nivel national;

c)finantarea proiectelor de eficienta energetica si producerea de energie din surse regenerabile, in cadrul fondurilor specializate pentru finantarea proiectelor de eficienta energetica sau a proiectelor de producere de energie din surse regenerabile, gestionate la nivelul Ministerului Energiei, prin Directia eficienta energetica, cu respectarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat;

d)promovarea programelor de eficienta energetica la consumatori, organizarea de campanii de informare si de motivare de interes national a consumatorilor de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia;

e)activitati curente pentru consolidarea Directiei eficienta energetica, si anume dezvoltarea si sustinerea operatiunilor specifice de eficienta energetica.

(7)Autorizarea persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate sau a persoanelor juridice care efectueaza audituri energetice industriale sau de procese de consum energetic din categoriile electroenergetic, termoenergetic sau complex se realizeaza de catre Ministerul Energiei, cu suportul logistic al Centrului de Pregatire pentru Personalul din Industrie – Busteni.

(8)Atestarea managerilor energetici pentru industrie, a managerilor energetici pentru localitati si atestarea societatilor prestatoare de servicii energetice se realizeaza de catre Ministerul Energiei, cu suportul logistic al Centrului de Pregatire pentru Personalul din Industrie – Busteni.

(9)Regulamentele care stabilesc procedurile specifice pentru autorizarea auditorilor energetici pentru industrie si procese, persoane fizice, persoane fizice autorizate si persoane juridice, atestarea societatilor prestatoare de servicii energetice si atestarea managerilor energetici pentru industrie, respectiv pentru localitati, inclusiv conditiile de autorizare sau atestare, dupa caz, se aproba prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Directiei eficienta energetica, si vor cuprinde cel putin urmatoarele specificatii:

a)conditiile care trebuie indeplinite la solicitarea autorizarii/atestarii de catre persoanele fizice si juridice solicitante, si anume depunerea dovezilor de identificare in termen de valabilitate, pregatirea profesionala sau obiectul de activitate in domeniul stiintelor ingineresti:

b)procedura de autorizare sau atestare, dupa caz, prelungire a valabilitatii atestatelor sau a autorizatiilor emise, respectiv eliberarea duplicatelor;

c)obligatii ale furnizorilor de formare profesionala pentru organizarea cursurilor de specialitate;

d)criterii minime pentru auditurile energetice depuse in cadrul proiectelor evaluate, clase si tipuri de audituri;

e)dovada continuitatii activitatii in domeniul specific stiintelor ingineresti.

(10)Cuantumul tarifelor pentru autorizarea auditorilor energetici persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice, pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei existente, pentru eliberarea duplicatului autorizatiei de auditor energetic sau al deciziei de prelungire a autorizatiei de auditor energetic se aproba prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Directiei eficienta energetica.

(11)Cuantumul tarifelor pentru atestarea managerilor energetici si a societatilor prestatoare de servicii, pentru prelungirea valabilitatii atestatelor existente, eliberarea duplicatelor atestatelor existente sau a deciziilor de prelungire a atestatelor existente de manageri energetici si societati prestatoare de servicii se aproba prin ordin al ministrului energiei, la propunerea Directiei eficienta energetica.

(12)Sumele reprezentand contravaloarea tarifelor prevazute la alin. (10) si (11) se incaseaza de catre Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie – Busteni, aflat in subordinea Ministerului Energiei, si reprezinta venituri proprii ale centrului de pregatire.

(13)Sumele reprezentand contravaloarea tarifelor prevazute la alin. (10) si (11) se utilizeaza, in cuantum de 80%, pentru acoperirea cheltuielilor necesare in realizarea activitatilor prevazute la alin. (6) si (7), inclusiv suportul logistic si de resurse umane al Centrului de Pregatire pentru Personalul din Industrie – Busteni, reprezentand cheltuieli ale acestei institutii.

(14)Sumele reprezentand contravaloarea tarifelor prevazute la alin. (10) si (11) se utilizeaza, in cuantum de 20%, pentru acoperirea cheltuielilor necesare activitatilor CPPI de intretinere si uzura, aferente actiunilor prevazute la alin. (6) si (7), reprezentand cheltuieli ale acestei institutii.

Art. 4: Intelesul unor termeni si expresii

In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

1.actiune individuala – actiune care duce la imbunatatiri verificabile si masurabile sau care pot fi estimate ale eficientei energetice si care este efectuata ca rezultat al unei masuri de politica;

2.administratia publica centrala – departament administrativ de specialitate a carui competenta acopera intregul teritoriu; in conformitate cu art. 116 din Constitutia Romaniei, republicata, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate in subordinea Guvernului ori a ministerelor si autoritati administrative autonome;

3.agregator – persoana fizica sau juridica care indeplineste functia de agregare, asa cum este definita la pct. 6 al art. 3 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;

4.audit energetic – procedura sistematica al carei scop este obtinerea unor date/informatii corespunzatoare despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de cladiri, al unei operatiuni sau instalatii industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea si cuantificarea oportunitatilor rentabile de economisire a energiei si raportarea rezultatelor;

5.auditor energetic – persoana fizica, persoana fizica autorizata sau persoana juridica, fiecare din aceste categorii detinand autorizatie de auditor energetic care ii confera dreptul sa realizeze audit energetic la consumatori, emisa de catre Ministerul Energiei in baza Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin ordin al ministrului energiei; auditorii energetici persoane fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare;

6.autoritate competenta – autoritate cu atributii in domeniu conform legislatiei in vigoare;

7.autoritate publica de punere in aplicare – organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitarii/taxarii energiei sau a carbonului, a sistemelor si instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor si normelor, a schemelor de etichetare energetica, a formarii si educatiei in acest scop;

8.client final/consumator – persoana fizica sau juridica care utilizeaza energie pentru propriul consum final;

9.cogenerare de inalta eficienta – cogenerarea care indeplineste criteriile stabilite prin hotarare a Guvernului;

10.consum de energie primara – consumul intern brut, cu exceptia utilizarilor neenergetice;

11.consum de energie finala – toata energia furnizata industriei, transporturilor, gospodariilor, sectoarelor prestatoare de servicii si agriculturii, exclusiv energia destinata sectorului de producere a energiei electrice si termice si acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalatiile si echipamentele aferente sectorului energetic;

12.contract de performanta energetica – acord contractual intre beneficiarul si furnizorul unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, verificata si monitorizata pe toata perioada contractului, prin care cheltuielile cu investitiile referitoare la masura respectiva sunt platite proportional cu un nivel al imbunatatirii eficientei energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanta energetica, cum ar fi economiile financiare;

13.distribuitor de energie – persoana fizica sau juridica, inclusiv un operator de distributie, responsabila de transportul energiei, in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali sau la statiile de distributie care vand energie consumatorilor finali in conditii de eficienta;

14.energie – toate formele de produse energetice, combustibili, energie termica, energie din surse regenerabile, energie electrica sau orice alta forma de energie, astfel cum sunt definite in art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile in domeniul energiei;

15.eficienta energetica – raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, aferenta serviciilor, bunurilor sau energiei rezultate, si valoarea energiei utilizate in acest scop;

16.economie de energie – cantitatea de energie economisita determinata prin masurarea si/sau estimarea consumului inainte si dupa punerea in aplicare a unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, asigurand in acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afecteaza consumul de energie;

17.furnizor de energie – persoana fizica si/sau juridica ce desfasoara activitatea de furnizare de energie;

18.furnizor de servicii energetice – persoana fizica sau juridica care furnizeaza servicii energetice sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in instalatia sau la sediul consumatorului final;

19.instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi natura care sunt disponibile pe piata, de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi, partial sau integral, costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

191.interoperabilitate – in contextul masurarii inteligente, asa cum este definita la pct. 54 al art. 3 din Legea nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;

20.imbunatatire a eficientei energetice – cresterea eficientei energetice ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;

21.incalzire si racire eficienta – optiune de incalzire si racire care, comparativ cu un scenariu de baza care reflecta situatia normala, reduce masurabil consumul de energie primara necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata, in cadrul unei limite de sistem relevante, intr-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, dupa cum a fost evaluat in analiza costuri-beneficii, tinand seama de energia necesara pentru extractie, conversie, transport si distributie;

22.incalzire si racire individuala eficienta – optiune privind furnizarea de incalzire si racire individuala care, comparativ cu termoficarea si racirea centralizata eficienta, reduce masurabil consumul de energie primara din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata in cadrul unei limite de sistem relevante sau necesita acelasi consum de energie primara din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, tinand seama de energia necesara pentru extractie, conversie, transport si distributie;

23.intreprinderi mici si mijlocii, denumite in continuare IMM-uri – intreprinderi in sensul celor definite in titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici si mijlocii; categoria microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii este formata din intreprinderi care au sub 250 de angajati si a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste 50 milioane euro si/sau al caror bilant anual nu depaseste 43 milioane euro;

24.manager energetic – persoana fizica, persoana fizica autorizata sau persoana juridica prestatoare de servicii energetice, fiecare din aceste categorii fiind atestata de catre Ministerul Energiei in baza Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici si acreditarea societatilor prestatoare de servicii energetice, aprobat prin ordin al ministrului energiei, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

25.masura de politica – instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informatiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerinta sau un stimulent pentru ca actorii de pe piata sa furnizeze si sa achizitioneze servicii energetice si sa intreprinda alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;

26.operator de distributie – orice persoana fizica sau juridica ce detine, sub orice titlu, o retea de distributie si care raspunde de exploatarea, de intretinerea si, daca este necesar, de dezvoltarea retelei de distributie intr-o anumita zona si, dupa caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distributie de energie in conditii de eficienta;

27.operator de transport si de sistem-orice persoana juridica ce realizeaza activitatea de transport si care raspunde de operarea, asigurarea intretinerii si, daca este necesar, de dezvoltarea retelei de transport intr-o anumita zona si, acolo unde este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;

28.organism public – autoritate contractanta astfel cum este definita in Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii;

29.parte mandatata – entitate juridica careia i-au fost delegate competente de catre administratia publica sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finantare in numele administratiei publice sau al altui organism public;

30.parte obligata – distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele nationale de obligatii in ceea ce priveste eficienta energetica;

31.parte participanta – intreprindere sau organism public care s-a angajat sa atinga anumite obiective in cadrul unui acord voluntar sau caruia i se aplica un instrument national de politica de reglementare;

32.raport ai suprafetelor – raportul dintre suprafata totala a cladirilor si suprafata terenului intr-un anumit teritoriu;

33.reabilitare substantiala – reabilitarea ale carei costuri depasesc 50% din costurile de investitii pentru o noua unitate comparabila;

34.renovare complexa – lucrari efectuate la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depasesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a cladirii, dupa caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata cladirea;

341.retea inteligenta – retea de electricitate, care poate integra eficient, din punctul de vedere al costurilor, modalitatea de a actiona a tuturor utilizatorilor conectati la retea – producatori, consumatori si autoproducatori – printr-o circulatie bidirectionala a fluxurilor de puteri si a informatiilor, in scopul de a asigura un sistem energetic eficient economic, sustenabil, cu pierderi de energie reduse si un nivel ridicat de calitate si securitate in continuitatea si siguranta alimentarii cu energie electrica;

35.serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut prin utilizarea eficienta a energiei cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de vedere energetic care poate include activitatile de exploatare, intretinere si control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si care poate fi masurata sau estimata;

36.sistem eficient de termoficare centralizat si de racire – sistem de termoficare sau racire care utilizeaza cel putin: 50% energie din surse regenerabile, 50% caldura reziduala, 75% energie termica produsa in cogenerare sau 50% dintr-o combinatie de tipul celor sus-mentionate;

37.sistem de management al energiei – un set de elemente interconectate sau care interactioneaza intre ele apartinand unui plan care stabileste obiectivul de eficienta energetica si strategia de atingere a acestui obiectiv;

38.sistem de masurare/contorizare inteligenta – sistem electronic care poate masura consumul de energie oferind mai multe informatii decat un contor traditional si care poate transmite si primi date utilizand o anumita forma de comunicatii electronice;

39.societate de servicii energetice de tip ESCO – persoana juridica sau fizica autorizata care presteaza servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite de parti;

40.standard european – standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii si pus la dispozitia publicului;

41.standard international – standard adoptat de Organizatia Internationala de Standardizare si pus la dispozitia publicului;

42.suprafata utila totala – suprafata utila a unei cladiri sau a unei parti de cladire unde se utilizeaza energie pentru a regla climatul interior prin: incalzire/racire, ventilare/climatizare, preparare apa calda menajera, iluminare, dupa caz;

43.unitate de cogenerare – unitate care poate functiona in regim de cogenerare;

44.unitate de cogenerare de mica putere-unitate de cogenerare cu capacitate instalata mai mica de 1 MWe;

45.unitate de microcogenerare – unitate de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mica de 50 kWe.

 

CAPITOLUL II:Consumul energetic eficient in cladiri

 

Art. 5:

[textul din Art. 5 din capitolul II a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 130/2022]

Art. 6: Rolul cladirilor apartinand organismelor publice

(1)Anual, 3% din suprafata totala a cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, detinute si ocupate de administratia publica centrala, se renoveaza pentru a indeplini cel putin cerintele minime de performanta energetica prevazute in capitolul V «Cerintele de performanta energetica a cladirilor» din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata.

(2)Procentul prevazut la alin. (1) se calculeaza la suprafata totala a cladirilor cu suprafete utile totale de peste 500 mp detinute si ocupate de administratia publica centrala, care, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, nu indeplinesc cerintele minime de performanta energetica stabilite in temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor. Dupa 9 iulie 2015, pragul de 500 mp suprafata utila totala a cladirii este redus la 250 mp.

(3)In cazul in care autoritatea competenta extinde obligatiile prevazute la alin. (1) si la structuri ale administratiei publice locale, procentul de 3% se calculeaza la suprafata totala a cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 500 mp si, incepand cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp, detinute si ocupate de administratia publica centrala si de aceste structuri ale administratiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, nu indeplinesc cerintele minime de performanta energetica stabilite in temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.

(4)In situatia in care, in aplicarea prevederilor alin. (1), se opteaza pentru masuri de renovare complexa a cladirilor detinute si ocupate de administratia publica centrala, se ia in considerare renovarea cladirii in ansamblu, inclusiv anvelopa, sistemele tehnice, functionarea si intretinerea acestora.

(5)Constituie prioritati in aplicarea masurilor de eficienta energetica, cladirile administratiei publice centrale cu performanta energetica scazuta determinata prin certificarea energetica a acestora, in masura in care este posibil din punct de vedere tehnic si eficient din punct de vedere al costurilor.

(6)Cerintele prevazute la alin. (1) nu se aplica pentru urmatoarele categorii de cladiri:

a)cladiri protejate oficial ca facand parte dintr-un sit protejat sau datorita valorii lor arhitecturale ori istorice deosebite, in masura in care respectarea anumitor cerinte minime de performanta energetica ar modifica in mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

b)cladiri detinute de fortele armate sau de administratia centrala si care servesc unor obiective de aparare nationala, cu exceptia spatiilor de locuit individuale sau a cladirilor de birouri ale fortelor armate si ale altor categorii de personal angajat de autoritatile de aparare nationala;

c)cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios.

(7)In cazul in care se renoveaza mai mult de 3% din suprafata totala a cladirilor administratiei publice centrale intr-un anumit an, excedentul se poate contabiliza in cadrul ratei de renovare anuala a oricaruia dintre cei 3 ani anteriori sau urmatori.

(8)In cadrul ratei anuale de renovare a cladirilor administratiei publice centrale se pot include cladirile noi ocupate si detinute de aceasta care inlocuiesc cladiri specifice demolate ale administratiei publice centrale in oricare din cei 2 ani precedenti, precum si cladiri vandute, demolate sau instrainate, sub orice forma si necuprinse in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, in oricare din cei 2 ani precedenti ca urmare a utilizarii mai intensive a altor cladiri.

(9)Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), toate departamentele administrative ale administratiei publice centrale identifica din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cladirile incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, care, la 31 decembrie 2013, au suprafete utile totale de peste 500 mp si, pana la 9 iulie 2015, de peste 250 mp, intocmesc inventarul acestora, il actualizeaza anual, raspunzand pentru completitudinea, realitatea si exactitatea datelor, si, cu exceptiile prevazute la alin. (6), il pun la dispozitia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet. Inventarul cuprinde urmatoarele informatii:

a)suprafata totala, in metri patrati;

b)datele energetice relevante.

(10)Autoritatea competenta centralizeaza datele si informatiile din inventarele realizate si puse la dispozitie de departamentele administrative ale administratiei publice centrale si publica pe pagina proprie de internet centralizatorul inventarului cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, detinute si ocupate de acestea care respecta prevederile alin. (9).

(11)Pentru o abordare alternativa la masurile prevazute la alin. (1)-(9) si fara a aduce atingere art. 7 din Directiva 2010/31/UE, se pot adopta masuri eficiente din punctul de vedere al costurilor, inclusiv renovari aprofundate si masuri care vizeaza schimbari in comportamentul ocupantilor, pentru a obtine, pana in 2020, o cantitate de economii de energie in cladirile eligibile detinute si ocupate de administratia publica centrala cel putin echivalenta cu cea prevazuta la alin. (1), raportata in fiecare an.

(12)In sensul abordarii alternative, economiile de energie care ar putea fi realizate prin aplicarea prevederilor alin. (1)-(8) se estimeaza prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al tipurilor cladirilor de referinta ale administratiei publice centrale, inainte si dupa renovare si in conformitate cu estimarile suprafetei totale a cladirilor inventariate. Categoriile de cladiri de referinta ale administratiei publice centrale sunt reprezentative pentru fondul imobiliar al acesteia.

(13)Anual, pana la 31 decembrie, autoritatea competenta identifica masurile alternative ce urmeaza a fi adoptate conform prevederilor alin. (11), precum si modul in care se realizeaza o imbunatatire echivalenta a performantei energetice a cladirilor detinute si ocupate de administratia publica centrala si le notifica Comisiei Europene.

(14)Organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional si local, precum si organismele care se ocupa de locuintele sociale reglementate de dreptul public sunt incurajate, potrivit competentelor si structurilor administrative ale acestora:

a)sa adopte un plan de eficienta energetica, de sine statator sau ca parte a unui plan general privind clima sau mediul, care sa contina obiective si actiuni specifice privind economia de energie si eficienta energetica. In vederea respectarii rolului de exemplu al cladirilor administratiei publice centrale prevazut la alin. (1), (9) si (11);

b)sa puna in aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea in aplicare a planului prevazut la lit. a);

c)sa utilizeze, dupa caz, societati de servicii energetice si contracte de performanta energetica pentru a finanta renovarile si a implementa planurile de mentinere sau de imbunatatire a eficientei energetice pe termen lung.

(15)In vederea realizarii unui consum energetic eficient in cladiri, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in calitatea acestuia de autoritate competenta in domeniul constructiilor, efectueaza analize si elaboreaza strategii, promoveaza politici publice si legislatie specifica, initiaza si monitorizeaza programe privind cresterea eficientei energetice in cladiri.

(16)Pentru realizarea actiunilor prevazute la alin. (15):

a)Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei colaboreaza cu Ministerul Energiei, cu universitati tehnice si de arhitectura din Romania, precum si institute de cercetare si de proiectare, in vederea furnizarii de catre acestea a datelor si informatiilor pe care le detin in domeniul eficientei energetice;

b)autoritatile administratiei publice implementeaza programe anuale de crestere a eficientei energetice in cladiri.

(17)In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si alin. (16) lit. b), finantarea activitatilor/lucrarilor se asigura de la bugetul de stat prin bugetele autoritatilor administratiei publice, in conditiile legii si/sau din fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate cu regulamentele si procedurile de accesare a acestor fonduri si in conditiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementarii programelor operationale.

 

CAPITOLUL III:Achizitii publice

Art. 7: Achizitii efectuate de organismele publice

(1)Autoritatile administratiilor publice centrale achizitioneaza doar produse, servicii, lucrari sau cladiri cu performante inalte de eficienta energetica, in masura in care acestea corespund cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta, astfel cum este prevazut in anexa nr. 1.

(2)Obligatia prevazuta la alin. (1) se aplica contractelor de achizitii de produse, servicii, lucrari sau cladiri de catre administratiile publice centrale.

(3)Obligatia mentionata la alin. (1) se aplica in cazul contractelor fortelor armate numai in masura in care aplicarea sa nu genereaza un conflict cu natura si obiectivul principal ale activitatilor fortelor armate.

(4)Obligatia prevazuta la alin. (1) nu se aplica contractelor de furnizare a echipamentului militar definite in Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE.

(41)Autoritatile competente, potrivit atributiilor de organizare si functionare specifice fiecareia si conform legislatiei in vigoare, promoveaza materiale informative, precum si alte masuri pentru:

a)incurajarea organismelor publice, inclusiv a celor de la nivel local si regional, potrivit competentelor si structurii administrative ale acestora, sa urmeze exemplul administratiei publice centrale sa achizitioneze doar produse, servicii, lucrari sau cladiri cu performante ridicate de eficienta energetica, in masura in care acestea corespund cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta;

b)incurajarea organismelor publice, inclusiv a celor de la nivel local si regional, ca la achizitionarea de servicii cu un continut energetic semnificativ sa evalueze posibilitatea incheierii de contracte de performanta energetica pe termen lung, care ofera economii de energie pe termen lung.

(5)Prin exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1) si (2), atunci cand un organism public achizitioneaza un pachet de produse reglementat in ansamblu de un act delegat adoptat in temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare si informatii standard despre produs, a consumului de energie si de alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita ca eficienta energetica totala sa aiba prioritate asupra eficientei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin achizitionarea pachetului de produse care respecta criteriul apartenentei la cea mai inalta clasa de eficienta energetica.

 

CAPITOLUL IV:Programe de masuri

Art. 8: Masuri de politica energetica

(1)In vederea realizarii de economii de energie in randul consumatorilor, in perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adopta masuri de politica de eficienta energetica care au ca obiectiv obtinerea unor economii, in fiecare an, de 1,5% din volumul vanzarilor anuale de energie catre consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioara datei de 1 ianuarie 2013.

(11)Masurile de politica de eficienta energetica adoptate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 sunt prevazute in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030 si au ca scop obtinerea unor noi economii de energie a caror valoare cumulata reprezinta o reducere minima a consumului de energie finala in cuantum de 0,8% pe an pentru perioada 2021-2030, comparativ cu media consumului inregistrat in perioada 2016-2018.

(12)Cantitatea calculata de economii noi anuale se poate esalona, cu conditia ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizarii finale sa fi fost realizate pana la 31 decembrie 2030.

(13)Economiile noi de energie rezultate in urma aplicarii masurilor de politica de eficienta energetica, pentru anii 2021-2030, sunt stabilite in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030.

(14)In vederea indeplinirii obligatiilor ce revin autoritatilor competente in conformitate cu art. 17 alin. (1) si art. 21 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice, se pot lua in calcul economiile de energie care rezulta in urma aplicarii masurilor de politica de eficienta energetica, indiferent daca au fost introduse pana la 31 decembrie 2020 sau dupa aceasta data, cu conditia ca masurile respective sa conduca la noi actiuni individuale care sa fie intreprinse dupa 31 decembrie 2020.

(15)Autoritatile competente asigura cadrul necesar realizarii de noi economii anuale, pe perioade de cate 10 ani dupa 2030, cu exceptia cazului in care revizuirile efectuate de Comisia Europeana pana in 2027 si la fiecare 10 ani dupa acest an concluzioneaza ca nu este necesara indeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia si clima pentru anul 2050.

(16)Modalitatea de esalonare a cantitatii de noi economii de energie prevazuta la alin. (11) astfel incat economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizarii finale sa fie realizate pana la sfarsitul fiecarei perioade de obligatii este stabilita in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030.

(2)Vanzarile de energie, ca volum, utilizate in transport, pot fi excluse partial sau integral din calculul prevazut la alin. (1).

(3)Masurile de politica energetica se refera, in principal, la:

a)realizare de audituri energetice independente;

b)formare de auditori energetici;

c)formare si educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

d)standarde si norme care urmaresc imbunatatirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a cladirilor si a vehiculelor;

e)sisteme de etichetare energetica;

f)reglementari sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

g)sustinerea dezvoltarii societatilor de servicii energetice de tip ESCO;

h)constituirea unui fond specializat pentru investitii in eficienta energetica;

i)sisteme si instrumente de finantare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potentiale de finantare includ masurile de eficienta energetica in cladiri publice, comerciale si rezidentiale, cum ar fi: cogenerarea de inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a cladirilor pentru eficienta energetica, sisteme informatice de auditare energetica, precum si dezvoltarea de competente in domeniul eficientei energetice.

(4)Masurile prevazute la alin. (3) se implementeaza prin programe nationale de eficienta energetica si trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

a)economiile de energie sunt determinate intr-un mod transparent;

b)economiile de energie se exprima in functie de consumul de energie primara, conform anexei nr. 2.

(41)Masurile prevazute la alin. (3) se implementeaza prin programe nationale de eficienta energetica si cuprind urmatoarele:

a)perioade intermediare de evaluare, respectiv 31 decembrie 2016 si 31 decembrie 2018, pentru atingerea obiectivului prevazut Sa alin. (1);

b)responsabilitatile fiecarei parti mandatate, parti participante sau autoritati publice, dupa caz, in functie de relevanta acestora se regasesc in cadrul programelor nationale de eficienta energetica, precum si al celor sectoriale;

c)calculele economiilor de energie, utilizand metodele si principiile prevazute in anexa nr. 3 pct. 1 si 2;

d)un raport anual privind economiile de energie realizate, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este posibil, intocmit de partile participante, iar respectivul raport este pus la dispozitia publicului;

e)monitorizarea realizata de catre Ministerul Energiei prin Directia eficienta energetica, conform prevederilor art. 3 alin. (2), si propunerea de masuri adecvate, in situatia in care constata ca nu sunt inregistrate progrese in cresterea eficientei energetice la nivel national;

f)un sistem de control care include si verificarea independenta a unei parti semnificative din punct de vedere statistic la nivelul fiecarei parti participante, parti mandatate sau autoritati publice.

(42)Reglementarile si acordurile voluntare prevazute la alin. (3) lit. f) respecta prevederile alin. (4), (41) si (8).

(43)Masurile de politica mentionate la alin. (3) lit. a)-e) si g)-i) respecta prevederile alin. (4), alin. (41) lit. a), b), d), f) si alin. (8).

(5)Cantitatea de economii de energie necesara sau care urmeaza a fi obtinuta prin masura de politica energetica este exprimata in consum de energie primara sau finala, iar economiile de energie sunt calculate utilizand metodele si principiile cuprinse in anexa nr. 3.

(51)Cu conditia indeplinirii cel putin a obligatiei privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizarii finale, prevazuta la alin. (11), autoritatile competente pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie prin unul sau mai multe dintre urmatoarele mijloace:

a)aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vanzarile de energie catre clientii finali sau privind consumul de energie finala, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioara datei de 1 ianuarie 2019;

b)excluderea partiala sau totala din scenariul de referinta pentru calcularea energiei utilizate in transporturi;

c)utilizarea oricareia dintre optiunile prevazute la alin. (6) si (7).

(52)In aplicarea mijloacelor prevazute la alin. (51) lit. a), b) sau c), autoritatile competente stabilesc:

a)propria rata anuala a economiilor care va fi aplicata la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizarii finale si care asigura faptul ca economiile finale nete de energie nu sunt mai scazute decat economiile obligatorii, in temeiul alin. (11); si

b)propriul scenariu de referinta pentru calcul, care poate exclude partial sau total energia utilizata in transporturi.

(6)Sub rezerva limitarii reducerii economiilor de energie prevazute la alin. (1) la maximum 25%, tintele economiilor de energie rezultate in urma aplicarii masurilor de politica energetica, ca suma a planului national de eficienta energetica, sunt:

a)1 % in 2014 si 2015;

b)1,25% in 2016 si 2017;

c)1,5% in 2018, 2019 si 2020,

avand ca baza de referinta consumul mediu anual de energie primara in cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.

(7)Efectuarea calculului economiilor de energie pentru perioadele prevazute la alin. (1) si (11) se realizeaza in conformitate cu prevederile alin. (73) si (74), astfel:

a)sa excluda din calcul, ca volum, toate sau o parte din vanzarile de energie utilizata, pentru perioada de obligatii prevazuta la alin. (1), sau energia finala consumata, pentru perioada de obligatii prevazuta la alin. (11), aferente activitatilor industriale enumerate in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)sa includa in calculul cantitatii obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate in sectoarele transformarii, distributiei si transportului de energie, inclusiv in infrastructurile eficiente de termoficare si de racire centralizata, ca urmare a punerii in aplicare a cerintelor prevazute la art. 14 alin. (4), (5) si alin. (6) lit. b) si art. 15;

c)sa includa in calculul cantitatii obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din actiuni specifice recent implementate, incepand de la 31 decembrie 2008, care continua sa aiba impact, in ceea ce priveste perioada de obligatii prevazuta la alin. (1), si incepand cu 1 ianuarie 2021, in ceea ce priveste perioada de obligatii prevazuta la alin. (11), si care pot fi masurate si verificate;

d)sa includa in calculul cantitatii obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezulta din adoptarea unor masuri de politica de eficienta energetica, cu conditia sa se poata demonstra ca masurile respective au ca rezultat actiuni individuale derulate in perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2020;

e)sa excluda din calculul cantitatii obligatorii de economii de energie 30% din cantitatea verificabila de energie produsa pe sau in cladiri pentru uz propriu ca urmare a masurilor de politica vizand promovarea instalarii de noi tehnologii de obtinere a energiei din surse regenerabile;

f)sa includa in calculul cantitatii obligatorii de economii de energie economiile de energie care depasesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligatii cuprinsa intre 1 ianuarie 2014 si 31 decembrie 2020, cu conditia ca economiile respective sa rezulte din actiuni individuale derulate in temeiul masurilor de politica de eficienta energetica, notificate de catre autoritatile competente in cadrul planurilor nationale de actiune pentru eficienta energetica si raportate in rapoartele lor intermediare.

(71)Autoritatile competente:

a)informeaza publicul din Romania si Comisia cu privire la masurile de politica de eficienta energetica preconizate pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2030, ca parte a Planului national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030;

b)includ informatii cu privire la rezultatele masurilor de atenuare a saraciei energetice si de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin masuri de crestere a eficientei energetice si de introducere a surselor locale regenerabile de energie in rapoartele energetice si climatice nationale intermediare integrate, in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999;

c)se asigura ca economiile rezultate in urma masurilor de politica de eficienta energetica aplicate pana la 31 decembrie 2020 sunt calculate in conformitate cu anexa nr. 3;

d)se asigura, fara a aduce atingere dispozitiilor prezentului alineat, precum si alin. (6), (7) si (72), ca economiile de energie obligatorii in temeiul alin. (1)-(13) sunt realizate in randul clientilor finali;

e)instituie sisteme de masurare, de control si de verificare prin care se efectueaza o verificare documentata in scris a cel putin unei parti semnificative si a unui esantion reprezentativ din punct de vedere statistic din masurile de imbunatatire a eficientei energetice puse in practica. Masurarea, controlul si verificarea se realizeaza in mod independent.

(72)Impactul masurilor aplicate dupa 1 ianuarie 2021 se calculeaza in conformitate cu anexa nr. 3 si se include in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030.

(73)Autoritatile competente aplica si calculeaza efectul optiunilor selectate in temeiul alin. (6) si (7) pentru perioadele mentionate la alin. (1) si (11) separat:

a)pentru calculul cantitatii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligatii mentionata la alin. (1), autoritatile competente pot utiliza masurile prevazute la alin. (6) si alin. (7) lit. a), b) si c); toate optiunile selectate in temeiul alin. (6) si (7), cumulate, reprezinta maximum 25% din cantitatea de economii de energie prevazuta la alin. (1);

b)pentru calculul cantitatii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligatii mentionata la alin. (11), autoritatile competente pot utiliza masurile prevazute la alin. (7) lit. a), b), c), d), e) si f), cu conditia ca actiunile individuale mentionate la alin. (7) lit. c) sa continue sa aiba un impact verificabil si masurabil dupa 31 decembrie 2020; toate optiunile selectate in temeiul alin. (7), cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35% a cantitatii de economii de energie calculate in conformitate cu alin. (51) si (52).

(74)In conditiile in care s-a decis ca energia utilizata in transporturi din scenariul de referinta pentru calcul sa fie exclusa total sau partial sau ca se utilizeaza oricare dintre optiunile enumerate la alin. (7), autoritatile competente se asigura ca noile economii nete calculate care trebuie obtinute in consumul de energie finala in perioada de obligatii cuprinsa intre 1 ianuarie 2021 si 31 decembrie 2030 nu sunt mai scazute decat cantitatea care rezulta din aplicarea ratei anuale a economiilor prevazuta la alin. (11).

(75)Calculul cantitatii de economii de energie care trebuie obtinuta in perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2021 si 31 decembrie 2030 in conformitate cu prevederile alin. (11) se descrie si se explica in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice 2021-2030, respectiv cum a fost instituita rata anuala a economiilor prevazute la alin. (12) si scenariul de referinta pentru calcul, precum si modul in care au fost aplicate optiunile mentionate la alin. (7).

(76)Economiile de energie realizate dupa 31 decembrie 2020 nu se includ in calculul cantitatii obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2014 si 31 decembrie 2020.

(77)Prin adoptarea masurilor alternative de politica de eficienta energetica se obtine cantitatea obligatorie de economii de energie in temeiul alin. (1)-(13).

(78)Masurile de politica de eficienta energetica adoptate de Romania, programele sau masurile finantate in cadrul Fondului national pentru eficienta energetica trebuie sa fie puse in aplicare in mod prioritar, direct sau indirect, in randul gospodariilor vulnerabile, inclusiv al celor aflate in situatie de saracie energetica, si, dupa caz, in randul locuintelor sociale.

(79)Impactul tuturor masurilor de politica de eficienta energetica adoptate de Romania sau a actiunilor individuale care se pot suprapune nu trebuie sa conduca la contabilizare dubla a economiilor de energie.

(8)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei monitorizeaza realizarea economiilor de energie si intocmeste un raport anual, pentru anul anterior, pe baza rapoartelor primite de la institutiile implicate in implementarea prezentei legi pana la data de 30 iunie a anului urmator perioadei de raportare. Raportul este publicat anual pe pagina electronica a Ministerului Energiei, domeniul Energie, pana la data de 1 septembrie a anului respectiv.

(81)[textul din Art. 8, alin. (8^1) din capitolul IV a fost abrogat la 02-nov-2020 de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 184/2020]

(82)In situatia in care impactul masurilor de politica se suprapune cu cel al actiunilor individuale, partile participante, partile mandatate si autoritatile publice se asigura ca nu se va face o contabilizare dubla a economiilor de energie.

(83)In scopul mobilizarii finantarii private a masurilor de eficienta energetica si de reabilitare energetica:

a)se iau in considerare modalitati de imbunatatire a utilizarii auditurilor energetice prevazute la alin. (3) lit. a) pentru a influenta procesul decizional;

b)autoritatile publice centrale si locale si agentiile de dezvoltare regionala utilizeaza conform competentelor posibilitatile si instrumentele propuse prin initiativa Finantare inteligenta pentru cladiri inteligente, cu scopul principal de a facilita investitiile in proiecte de crestere a performantei energetice a cladirilor, prin folosirea granturilor europene ca garantie financiara.

(9)Fondul prevazut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie, societatile de vanzare cu amanuntul a energiei si instalatorii, precum si consumatorilor finali. Acest fond nu este in concurenta cu masurile de imbunatatire a eficientei energetice finantate in conditii comerciale.

(10)Modul de organizare si functionare a fondului prevazut la alin. (3) lit. h) se stabileste, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.

Art. 81

In scopul identificarii consumatorilor noncasnici de energie, avand calitatea de persoane juridice care au obligatia raportarii conform legii, operatorii licentiati ai sistemelor de distributie de energie electrica si gaze naturale vor transmite catre Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei consumul operatorilor economici, respectiv autoritatilor si institutiilor publice, aflate in conturul de consum energetic al operatorilor de retele de electricitate si/sau gaze naturale.

Art. 9: Obligatiile operatorilor economici

(1)Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:

a)sa efectueze o data la 4 ani un audit energetic pe intregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de auditorul energetic si sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

b)sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;

c)sa numeasca un manager energetic, atestat de Ministerul Energiei sau Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, in termenul valabilitatii atestatului, conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata de Directia eficienta energetica, care are statut de persoana fizica autorizata, sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice, atestata in conditiile legii.

(2)In cazul operatorilor economici care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3)Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (1) lit. b):

a)se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Ministerul Energiei, la propunerea Directiei eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei;

b)se transmit anual Directiei eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.

(4)Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tep pe an completeaza si transmit Directiei eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei, pana la 30 iunie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie si chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie.

(5)Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu exceptia IMM-urilor, sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 4 ani un audit energetic pe intreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Ministerul Energiei sau Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), dupa caz, si sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

(6)Auditul energetic realizat pe intregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevazut la alin. (1) lit. a), include bilanturile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic si respecta criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfasurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4.

(7)Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mica de 1.000 tep pe an completeaza si transmit Directiei eficienta energetica, pana la data de 30 iunie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie.

(8)Operatorii economici prevazuti la alin. (1), (2) si (5) care nu au realizat audituri energetice pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa le realizeze pana la 5 decembrie 2015.

(9)Operatorii economici care au realizat audituri energetice dupa data de 1 ianuarie 2013 realizeaza urmatorul audit energetic, in conditiile legii, in termen de 4 ani de la data realizarii acestor audituri.

(10)Auditul energetic realizat in conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera ca fiind echivalent cu un audit energetic care indeplineste cerintele prevazute in anexa nr. 4.

(11)In vederea asigurarii calitatii auditurilor energetice pentru clientii finali, Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei emite criteriile minime pentru auditurile energetice in baza cerintelor prevazute in anexa nr. 4, precum si un regulament privind atestarea managerilor energetici si a persoanelor juridice prestatoare de servicii energetice, precum si autorizarea auditorilor energetici, cu exceptia auditorilor energetici pentru cladiri, aprobate prin ordin al ministrului energiei.

(12)Accesul pe piata al participantilor care ofera servicii energetice se bazeaza pe criterii concurentiale, transparente si nediscriminatorii.

(13)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei incurajeaza programele de formare pentru calificarea auditorilor energetici, vizand asigurarea unui numar suficient de experti disponibili.

(14)Auditurile energetice nu cuprind clauze care sa impiedice transferul rezultatelor auditului catre orice furnizor calificat/acreditat de servicii energetice, cu conditia sa nu existe obiectii din partea clientului.

(15)Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri dezvolta programe pentru a incuraja IMM-urile sa se supuna auditurilor energetice, precum si pentru punerea ulterioara in aplicare a recomandarilor acestor audituri.

(16)Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri poate sa instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv in cazul in care au incheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic si ale punerii in aplicare a recomandarilor rentabile formulate in urma auditurilor energetice, in cazul in care masurile propuse sunt puse in aplicare, cu respectarea legislatiei in domeniul ajutorului de Stat.

(17)Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri promoveaza, in conditiile legii, materiale informative referitoare la sistemele de gestionare a energiei, in vederea imbunatatirii activitatii IMM-urilor.

(18)Auditurile energetice care rezulta din acordurile voluntare prevazute la alin. (16) se considera ca indeplinesc cerintele prevazute in anexa nr. 4.

(19)Operatorii economici care nu sunt IMM-uri in intelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, si care pun in aplicare:

a)un sistem de management al energiei certificat de catre un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerintelor de acreditare si de supraveghere a pietei in ceea ce priveste comercializarea produselor si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, in conformitate cu standardul de referinta SR EN ISO 50001:2011, sunt exceptati de la elaborarea unui audit energetic o data la 4 ani daca fac dovada ca certificarea sistemului de management s-a facut avand la baza un audit energetic elaborat in conditiile prezentei legi;

b)un sistem de management al mediului certificat de catre un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 iulie 2008, in conformitate cu standardul de referinta SR EN ISO 14001:2005, sunt exceptati de la elaborarea unui audit energetic o data la 4 ani daca tac dovada ca certificarea sistemului de management s-a facut avand la baza un audit energetic elaborat in conditiile prezentei legi.

(20)Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 5.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) si b).

(21)Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia:

a)sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) si b);

b)sa numeasca un manager energetic, atestat conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica autorizata, atestata in conditiile legii, sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in conditiile legii.

(22)Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (20) si alin. (21) lit. a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei si se transmit acestuia pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate, cu exceptia celor transmise pana in anul 2020 inclusiv, care se elaboreaza in forma aprobata de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si sunt urmate de raportari anuale cu privire la masurile implementate si reducerile de consumuri finale de energie obtinute in anul precedent.

 

CAPITOLUL V:Contorizare, facturare, costuri de acces

Art. 10: Contorizarea, subcontorizarea si repartizarea costurilor pentru energia termica si gaze naturale

(1)In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proportional in raport cu economiile de energie potentiale, consumatorii finali de gaze naturale, incalzire centralizata, racire centralizata si apa calda menajera sunt dotati cu contoare individuale la preturi competitive, la care vor avea acces digitalizat, care reflecta exact consumul real de energie al consumatorilor finali si care furnizeaza informatii despre nivelul si profilul de consum, despre timpul efectiv de utilizare.

(2)Astfel de contoare individuale la preturi competitive se pun totdeauna la dispozitie in cazul in care:

a)se inlocuieste un contor existent, cu exceptia situatiei in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil in raport cu economiile potentiale estimate pe termen lung;

b)se face o noua conexiune intr-o cladire noua sau atunci cand o cladire este supusa unor renovari majore, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 372/2005, republicata;

c)se solicita acest lucru de catre utilizatorii finali operatorilor de distributie de gaze naturale.

(3)In cazul si in masura in care operatorii de distributie implementeaza sisteme de contorizare inteligenta si introduc contoare inteligente de gaze naturale in conformitate cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, acestea indeplinesc urmatoarele conditii:

a)sistemele de masurare inteligenta furnizeaza consumatorilor finali informatii privind perioada de utilizare reala, iar obiectivele privind eficienta energetica si beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate in considerare pe deplin in momentul stabilirii functionalitatilor minime ale contoarelor si a obligatiilor impuse participantilor la piata;

b)sistemele de masurare inteligenta asigura securitatea contoarelor inteligente si comunicarea datelor, precum si dreptul la viata privata al consumatorilor finali, in conformitate cu legislatia privind protectia datelor si a vietii private, in conditiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4)In cazul in care incalzirea, racirea sau apa calda menajera pentru o cladire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizata cu energie termica sau de la o sursa centrala care alimenteaza mai multe cladiri sau de la un sistem de racire centralizat, este obligatorie montarea contoarelor de energie termica in punctele de delimitare/separare a instalatiilor din punctul de vedere al proprietatii sau al dreptului de administrare.

(5)In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizata cu energie termica in sistem de distributie orizontala este obligatorie montarea sistemelor de masurare pana la 31 decembrie 2023 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru incalzire/racire si apa calda la nivelul fiecarui apartament sau spatiu cu alta destinatie decat cea de locuit. Pentru condominiile cu distributie verticala a agentului termic in care utilizarea de contoare individuale nu este fezabila din punct de vedere tehnic sau nu este eficienta din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termica, respectiv a repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de incalzire din fiecare apartament sau spatiu cu alta destinatie decat cea de locuit, in conditiile in care exista realizat la nivel de condominiu un sistem de echilibrare hidraulica a instalatiei de incalzire.

(6)In aplicarea prevederilor alin. (5), criteriile generale, metodologia si/sau procedurile pentru a determina lipsa de fezabilitate tehnica si nerentabilitatea sunt aprobate prin hotarare a consiliului local, la propunerea compartimentelor energetice infiintate in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(7)Prin exceptie de la prevederile alin (5), in cazul in care asociatiile de proprietari demonstreaza ca instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabila in conformitate cu metodologia prevazuta la alin. (6), pot fi avute in vedere metode alternative rentabile pentru masurarea consumului de energie termica.

(8)Prin exceptie de la prevederile alin. (5), in imobilele noi de tip condominiu si in partile rezidentiale ale cladirilor mixte noi, care sunt dotate cu o sursa centrala de incalzire la nivel de condominiu sau cladire mixta, dupa caz, pentru apa calda menajera sau sunt aprovizionate de la retele de termoficare, sunt prevazute contoare individuale pentru apa calda menajera.

(9)In cazul in care imobilele de tip condominiu sau cladirile mixte sunt alimentate de la retele de termoficare sau de racire centralizata sau in cazul in care prevaleaza sistemele comune proprii de incalzire sau de racire pentru astfel de cladiri, ANRE, in conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor, cu modificarile ulterioare, adopta norme si reglementari transparente, disponibile publicului, privind repartizarea costurilor pentru consumul de incalzire, de racire si de apa calda menajera in aceste cladiri, pentru a asigura transparenta si acuratetea contabilizarii consumului individual. Dupa caz, astfel de norme includ orientari privind modalitatea de repartizare a costurilor pentru energie utilizata dupa cum urmeaza:

a)apa calda menajera;

b)incalzirea spatiilor comune;

c)in scopul incalzirii sau racirii apartamentelor.

(10)In sensul dispozitiilor alin. (4)-(9), contoarele si repartitoarele de costuri pentru energia termica instalate sunt dispozitive care pot fi citite de la distanta. Conditiile de fezabilitate tehnica si de rentabilitate prevazute la alin. (5) se aplica in continuare.

Art. 11: Informatii privind facturarea gazelor naturale

(1)In cazul in care consumatorii finali nu dispun de contoare inteligente, mentionate in Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, furnizorii de gaze naturale se asigura ca informatiile privind facturarea gazelor naturale sunt fiabile, exacte si au la baza consumul real, in conformitate cu anexa nr. 5 pct. 1.1, atunci cand acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic si justificat din punct de vedere economic. In acest scop:

a)operatorii de distributie asigura un interval de citire a contoarelor de cel mult 6 luni, in vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali;

b)operatorii de distributie/furnizorii convin prin contract un interval de emitere a facturilor in conformitate cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clientii finali, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr 29/2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2)In cazul in care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizeaza la intervale mai mari decat intervalul de facturare, consumul de gaze naturale facturat intre citiri se determina pe baza indexului transmis furnizorului de catre clientul final prin autocitire, cu periodicitatea prevazuta in contract. Daca clientul final nu transmite indexul in termenul convenit, furnizorul stabileste consumul de gaze naturale facturat pe baza unui consum de gaze naturale estimat, de preferinta stabilit de comun acord cu clientul final si precizat in contract.

(3)Clientilor finali care au fost integrati in sisteme de masurare inteligente care permit stocarea si furnizarea de informatii exacte privind datele de consum real utilizate la facturare li se asigura de catre operatorii de distributie/furnizori posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor, prin accesarea cu usurinta a urmatoarelor tipuri de informatii suplimentare privind consumurile anterioare de gaze naturale:

a)date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel putin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursa de la inceputul contractului de furnizare/transport/distributie sau de la data montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 3 ani; si

b)date detaliate in functie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, saptamana, luna si an. Aceste date se pun la dispozitia consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfetei destinate contoarelor, pentru perioada de cel putin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursa de la inceputul contractului de furnizare sau de la data montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 24 de luni.

(4)Indiferent daca au sau nu instalate contoare inteligente, clientilor finali li se asigura:

a)informatii privind continutul facturilor de gaze naturale, la solicitarea acestora;

b)informatii privind consumurile de gaze naturale realizate anterior care sa fie puse la dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de catre clientul final, in masura in care aceste informatii sunt disponibile, pe baza si in acord cu solicitarea scrisa primita de la consumatorul final.

(5)Indiferent daca au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de gaze naturale au obligatia:

a)in baza acordului scris al clientului final, sa puna la dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de catre clientul final informatii privind consumurile anterioare facturate, in masura in care aceste informatii sunt disponibile;

b)sa puna la dispozitia clientului final mai multe optiuni privind modul de transmitere a facturilor si a informatiilor privind facturarea, printre care si transmiterea pe cale electronica; de asemenea, la cererea clientilor finali, acestora li se asigura o explicatie clara si usor de inteles a modului de stabilire a sumelor de plata cuprinse in factura, in special in cazul in care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; in factura emisa clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodica a contorului, autocitire sau estimarea consumului;

c)sa puna la dispozitie datele privind consumul de gaze naturale si preturile aferente perioadei de consum la care se refera datele incluse in facturi, in conformitate cu anexa nr. 5;

d)sa puna la dispozitie, cel putin o data pe an, intr-o factura sau intr-o anexa a acesteia, urmatoarele date:

(i)comparatii intre consumul actual de gaze naturale al consumatorului final si consumul din anul anterior, preferabil sub forma grafica;

(ii)datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor institutii cu atributii in domeniul energiei, de unde consumatorii pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind echipamentele energetice;

(iii)adresa de site in care se gasesc, intr-o forma clara si usor de inteles, consumurile de gaze naturale ale clientilor finali etalon, pe categorii de consum, in cazul in care astfel de site-uri exista;

e)sa nu perceapa plati suplimentare pentru informatiile solicitate de clientii finali legate de facturile de gaze naturale;

f)sa transmita, la cererea clientilor finali, informatiile privind costul actual si cel estimat al gazelor naturale, in timp util si intrun format usor de inteles, care sa le permita acestora sa compare diferite oferte pentru conditii identice/similare.

Art. 111: Informatii privind facturarea si consumul pentru incalzire, racire si pentru apa calda menajera

(1)Acolo unde sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termica, ANRE se asigura ca informatiile privind facturarea si consumul sunt fiabile, exacte si au la baza consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termica, potrivit dispozitiilor anexei nr. 51 pct. 1 si 2 pentru toti utilizatorii finali, si anume pentru persoanele fizice sau juridice care achizitioneaza energie pentru incalzire, racire sau apa calda menajera pentru propria lor utilizare finala sau persoanele fizice sau juridice care ocupa o cladire individuala sau o unitate in cadrul unui imobil de tip condominiu sau al unei cladiri mixte aprovizionate cu incalzire, racire sau apa calda menajera de la o sursa centrala si care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.

(2)Obligatia prevazuta la alin. (1), cu exceptia consumului subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termica conform art. 10, trebuie sa fie indeplinita printr-un sistem de autocitire periodica de catre clientul final sau utilizatorul final, prin care acesta isi citeste contorul si transmite indexul.

(3)Factura se bazeaza pe o estimare a consumului sau pe o suma forfetara numai in cazul in care consumatorul final sau utilizatorul final nu a transmis indexul contorului pentru o perioada de facturare data.

(4)ANRE, in calitate de autoritate competenta:

a)impune ca, daca sunt disponibile informatii privind facturile la energie si consumul anterior sau indexuri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termica ale utilizatorilor finali, acestea sa fie puse la dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;

b)se asigura ca li se ofera clientilor finali optiunea de a primi pe cale electronica facturile si informatiile privind facturarea;

c)se asigura ca tuturor utilizatorilor finali li se furnizeaza, odata cu factura, informatii clare si usor de inteles, in conformitate cu punctul 3 din anexa nr. 51; si

d)promoveaza securitatea cibernetica si asigura protectia vietii private si a datelor utilizatorilor finali, in conformitate cu Legea nr. 190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), cu modificarile ulterioare.

(5)ANRE poate sa prevada ca, la cererea clientului final, furnizarea informatiilor privind facturarea sa nu fie considerata a reprezenta o solicitare de plata. In astfel de cazuri furnizorii de servicii energetice se asigura ca se ofera modalitati flexibile pentru platile propriu-zise.

Art. 12: Costurile de acces la informatiile privind contorizarea si facturarea gazelor naturale

Clientii finali primesc, in mod gratuit, toate facturile si toate informatiile privind facturarea pentru consumul de gaze naturale si au un acces adecvat si gratuit la datele privind propriul consum.

Art. 121: Costurile de acces la informatiile privind contorizarea, facturarea si consumul pentru energie termica, racire si apa calda menajera

(1)Clientii finali primesc in mod gratuit toate facturile si toate informatiile privind facturarea consumului de energie, precum si datele privind propriul consum.

(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), repartizarea costurilor aferente informatiilor privind facturarea pentru consumul individual de incalzire, racire si apa calda menajera in cladirile cu mai multe apartamente si cladirile mixte, in conformitate cu prevederile art. 10, se efectueaza de catre administratorii condominiilor fara a genera profit.

(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) si (9), costurile care rezulta din atribuirea acestei sarcini unei terte parti, precum un furnizor de servicii sau furnizorul de energie, si care acopera contorizarea, alocarea si contabilizarea consumului individual real in astfel de cladiri, sunt suportate de catre utilizatorii finali.

Art. 13: Programul de informare si de constientizare a clientilor finali

(1)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia.

(2)Programele prevazute la alin. (1) cuprind, in principal, urmatoarele masuri:

a)o serie de instrumente si politici de promovare a schimbarii comportamentale, care pot include:

1.(i) stimulente financiare;

2.(ii) acces la finantare, imprumuturi nerambursabile sau subventii;

3.(iii) furnizarea de informatii;

4.(iv) proiecte exemplare;

5.(v) activitati la locul de munca;

b)cai si mijloace de implicare a consumatorilor si a organizatiilor de consumatori in timpul posibilei instalari a contoarelor inteligente prin comunicarea urmatoarelor elemente:

1.(i) schimbarile eficiente din punct de vedere energetic si usor de realizat cu privire la utilizarea energiei;

2.(ii) informatii cu privire la masurile de eficienta energetica.

 

CAPITOLUL VI:Eficienta in alimentare cu energie

Art. 14: Promovarea eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire

(1)Pana la 31 decembrie 2015, autoritatea administratiei publice centrale, pe baza evaluarilor intocmite la nivel local de autoritatile administratiei publice locale, intocmeste si transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzatoare a potentialului de punere in aplicare a cogenerarii de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate eficiente pe intreg teritoriul national, care sa contina informatiile prevazute in anexa nr. 6.

(11)Evaluarea prevazuta la alin. (1) va tine pe deplin seama de analiza potentialului national de cogenerare de inalta eficienta realizat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila, cu modificarile si completarile ulterioare.

(12)Actualizarea evaluarii cuprinzatoare a potentialului de punere in aplicare a cogenerarii de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate eficiente pe intreg teritoriul national va contine informatiile prevazute in Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII si IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind continutul evaluarilor cuprinzatoare ale potentialului de incalzire si racire eficienta.

(2)Autoritatile administratiei publice locale si centrale adopta politici care promoveaza, la nivel local si regional, dezvoltarea si utilizarea integrata a sistemelor eficiente de incalzire si racire, in special a celor care folosesc cogenerarea de inalta eficienta, atat pentru procese de incalzire, cat si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, avand in vedere potentialul de dezvoltare al unor piete locale si regionale ale energiei termice.

(3)Pentru realizarea evaluarii prevazute la alin. (1), autoritatile administratiei publice locale efectueaza, sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale, o analiza costuri-beneficii la nivelul intregului teritoriu national, pe baza conditiilor climatice, a fezabilitatii economice si a nivelului de dotare tehnica, in conformitate cu anexa nr. 7. Analiza costuri-beneficii trebuie sa faciliteze identificarea solutiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor si al resurselor, in vederea satisfacerii cerintelor de incalzire si racire si poate face parte dintr-o evaluare de mediu, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.

(31)Actualizarea analizei costuri-beneficii care sta la baza evaluarii cuprinzatoare a potentialului de punere in aplicare a cogenerarii de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate eficiente pe intreg teritoriul national prevazuta la alin. (12) se va realiza pe baza principiilor prevazute in anexa nr. 7.

(4)In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) sau (12) si analiza prevazuta la alin. (3) sau (31) identifica un potential pentru aplicarea cogenerarii de inalta eficienta atat pentru procese de incalzire, cat si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, ale caror beneficii depasesc costurile, autoritatile competente iau masurile adecvate in vederea dezvoltarii unei infrastructuri de termoficare si racire centralizata eficienta si/sau in vederea favorizarii dezvoltarii cogenerarii de inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali si a utilizarii sistemelor de incalzire si racire cu caldura reziduala si surse regenerabile de energie, in conformitate cu alin. (1), (6) si (10).

(5)In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) si analiza prevazuta la alin. (3) nu identifica un potential ale carui beneficii sa depaseasca costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii mentionate la alin. (6), se scutesc instalatiile de la aplicarea cerintelor prevazute la alin. (6).

(6)Operatorii economici realizeaza o analiza costuri-beneficii in conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci cand:

a)se planifica o noua instalatie termoelectrica cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor legate de exploatarea instalatiei ca instalatie de cogenerare de inalta eficienta;

b)se reabiliteaza substantial o instalatie termoelectrica existenta cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor conversiei acesteia intr-o instalatie de cogenerare de inalta eficienta;

c)se planifica sau se reabiliteaza substantial o instalatie industriala cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt care produce caldura reziduala la un nivel de temperatura utila, in vederea evaluarii costului si beneficiilor de utilizare a caldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificata din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, si de conectare a respectivei instalatii la o retea de termoficare si racire centralizata;

d)se planifica fie o noua retea de termoficare si racire centralizata, fie o noua instalatie de producere a energiei cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt in cadrul unei retele existente de termoficare sau racire centralizata, fie reabilitarea substantiala a unei astfel de instalatii existente, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor utilizarii caldurii reziduale din instalatiile industriale din apropiere.

(7)Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalatie de ardere in vederea stocarii sale geologice, astfel cum este prevazut in Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului, nu este considerata reabilitare in sensul alin. (6) lit. b)-d).

(8)Autoritatile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii mentionate la alin. (6) lit. c) si d) in colaborare cu societatile responsabile de operarea retelelor de termoficare si racire centralizata.

(9)Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul:

a)centralelor nucleare;

b)instalatiilor care trebuie amplasate in apropierea unui sit de stocare geologica autorizat in temeiul Directivei 2009/31/CE.

(10)ANRE adopta criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizatiei, dupa 31 decembrie 2015, pentru:

a)a lua in considerare rezultatele evaluarii cuprinzatoare prevazute la alin. (1);

b)a asigura indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (6), (7) si (9);

c)a lua in considerare rezultatele analizei costuri-beneficii prevazute la alin. (6).

(101)Prin exceptie de la prevederile alin. (10), in cazul instalatiilor care nu intra in sfera de autorizare a ANRE stabilita prin Legea nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, criteriile de autorizare sau criteriile echivalente pentru acordarea autorizatiei prevazute la alin. (10) se stabilesc de catre autoritatile competente pentru reglementarea acestor tipuri de instalatii sau pentru reglementarea serviciilor prestate prin intermediul acestora.

(11)Pot fi scutite anumite instalatii individuale, pe baza criteriilor prevazute la alin. (10), de la aplicarea cerintei de implementare a optiunilor ale caror beneficii depasesc costurile, daca exista motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. In aceste situatii, se inainteaza Comisiei Europene o notificare motivata a deciziei sale, in termen de 3 luni de la data luarii respectivei decizii.

Art. 15: Producerea, transportul si distributia energiei

(1)ANRE elaboreaza reglementari prin care operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale sunt obligati sa puna la dispozitia utilizatorilor de retea servicii de flexibilitate, de consum dispecerizabil, de stocare si de livrare energie in retea, in conformitate cu prevederile Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, pe masura dezvoltarii retelelor inteligente, care sa le permita acestora cresterea eficientei energetice, stocarea si/sau livrarea de energie, crearea unor piete locale de energie si a unor comunitati energetice, in functie de costurile si beneficiile acestora.

(2)Reglementarile privind retelele electrice de transport si distributie a energiei electrice, precum si metodologiile de stabilire a tarifelor de retea aprobate de ANRE indeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luandu-se in considerare orientarile si codurile de retea elaborate in conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piata interna de energie electrica.

(3)Incepand cu 1 ianuarie 2021 se revizuiesc de catre operatori si se transmit la Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, o data la 2 ani, raportul de evaluare a potentialului de crestere a eficientei energetice a retelelor de energie electrica si gaze naturale si programul de masuri si investitii anuale pentru imbunatatirea eficientei energetice a retelelor.

(4)ANRE poate stabili sisteme si structuri tarifare cu scop social pentru transportul si distributia energiei electrice si a gazelor naturale furnizate in retea, cu conditia ca orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport si distributie sa fie minime si proportionale in raport cu obiectivul social.

(5)ANRE analizeaza metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distributie si, daca este cazul, ia masuri de eliminare a acelor prevederi care ar putea impiedica imbunatatirea eficientei globale, inclusiv a eficientei energetice la nivelul producerii, transportului, distributiei si furnizarii de energie electrica si gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea impiedica participarea consumului dispecerizabil, direct sau prin agregatori, la piata de echilibrare sau la piata serviciilor de sistem.

(6)ANRE include in metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distributie reguli prin care operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale sunt stimulati sa imbunatateasca eficienta energetica a retelelor atat din punctul de vedere al planificarii dezvoltarii acestora, cat si ca operare, si ca tarifele permit furnizorilor de energie electrica si gaze naturale sa imbunatateasca participarea clientilor finali la eficienta sistemului, inclusiv prin consumul dispecerizabil, conform Legii nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.

(7)Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie respecta cerintele prevazute in anexa nr. 9.

(8)Producatorii care detin unitati de cogenerare de inalta eficienta de mica putere sau unitati de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la reteaua de energie electrica.

(9)Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie sunt obligati sa elaboreze si sa aplice proceduri simplificate in conformitate cu reglementarile ANRE de tip «instaleaza si informeaza», prin care sa faciliteze racordarea la retea de unitati de microcogenerare, conform legislatiei in vigoare.

(10)In cazul in care este fezabil din punct de vedere tehnic si economic pentru unitatile de cogenerare de inalta eficienta si sub rezerva asigurarii fiabilitatii si sigurantei retelei, ANRE stabileste reguli care sa permita producatorilor de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta sa ofere servicii de echilibrare si alte servicii operationale operatorului de transport si de sistem si operatorilor de distributie. Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie achizitioneaza aceste servicii in regim concurential, transparent, nediscriminatoriu si usor de verificat.

(11)ANRE aproba reguli de participare a clientilor finali la piata angro si cu amanuntul de energie electrica, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrica.

(12)ANRE stabileste, in reglementarile tehnice si comerciale, reguli prin care operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie achizitioneaza in mod nediscriminatoriu servicii de sistem si servicii de echilibrare de la clientii finali, inclusiv prin agregatorii energetici, in functie de capacitatea tehnica a clientilor respectivi, cu mentinerea sigurantei in functionare a retelelor electrice.

 

CAPITOLUL VII:Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare si certificare

Art. 16: Informare si formare profesionala

(1)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei monitorizeaza modul in care informatiile privind mecanismele de eficienta energetica, financiare si juridice sunt transparente si diseminate pe scara larga si in mod activ tuturor actorilor relevanti de pe piata.

(2)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei asigura informarea institutiilor financiar-bancare, in vederea stimularii finantarii programelor de eficienta energetica.

(3)Operatorii pietei furnizeaza informatii adecvate, specifice si de consiliere privind eficienta energetica consumatorilor finali.

(4)Autoritatile competente, cu participarea partilor interesate, inclusiv a autoritatilor locale si regionale, promoveaza initiative de informare, de sensibilizare si deformare adecvate pentru a informa cetatenii cu privire la avantajele si la aspectele practice ale adoptarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

 

CAPITOLUL VIII:Servicii energetice

Art. 17: Servicii energetice

(1)Ministerul Energiei, in colaborare cu celelalte autoritati competente, promoveaza dezvoltarea pietei serviciilor energetice si reglementeaza accesul la aceasta prin:

a)diseminarea de informatii clare si usor accesibile privind:

(i)contractele disponibile de servicii energetice si clauzele care trebuie incluse in aceste contracte, conform anexei nr. 10, pentru a se garanta economiile de energie si drepturile consumatorilor finali;

(ii)instrumentele financiare, stimulentele, granturile, facilitarea imprumuturilor de la institutiile financiar-bancare, dupa caz, menite sa sustina proiectele de eficienta energetica si activitatea societatilor de servicii energetice de tip ESCO;

b)incurajarea utilizarii sistemului de etichetare de calitate, inclusiv de catre asociatii profesionale;

c)punerea la dispozitia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet si actualizarea permanenta a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificati si/sau certificati si a calificarilor si/sau a certificarilor acestora sau utilizarea unei interfete cu ajutorul careia furnizorii de servicii energetice sa poata furniza informatii;

d)sprijinirea sectorului public in ceea ce priveste solicitarea de oferte de servicii energetice, prin furnizarea de informatii privind cele mai bune practici pentru contractele de performanta energetica;

e)realizarea analizei calitative, impreuna cu autoritatile competente, privind evolutiile actuale si viitoare ale pietei serviciilor energetice, conform obiectivelor prevazute in Planul national integrat in domeniul energiei si schimbarilor climatice si continuitatii obiectivelor Planului national de actiune pentru eficienta energetica.

(2)Directia eficienta energetica din cadrul Ministerului Energiei si autoritatile competente sprijina functionarea adecvata a pietei de servicii energetice, dupa caz, prin:

a)identificarea si publicarea punctului/punctelor de contact de unde consumatorii finali pot obtine informatiile mentionate la alin. (1);

b)adoptarea de masuri vizand eliminarea barierelor legislative care impiedica incheierea de contracte de performanta energetica si adoptarea altor modele de servicii de eficienta energetica in vederea identificarii si/sau punerii in aplicare a masurilor destinate economisirii de energie;

c)solutionarea extrajudiciara a litigiilor privind probleme din domeniul eficientei energetice, gestionate de Ministerul Energiei conform prevederilor art. 3 alin. (2).

(3)Este interzisa orice activitate a distribuitorilor si furnizorilor de energie care ar putea impiedica cererea si furnizarea de servicii energetice ori alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice sau care ar putea impiedica dezvoltarea pietelor pentru astfel de servicii ori masuri, inclusiv blocarea pietelor pentru concurenti sau abuzul de pozitie dominanta.

 

CAPITOLUL IX:Sanctiuni

Art. 18: Sanctiuni

(1)Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a)nerespectarea de catre institutiile publice a prevederilor art. 6 alin. (9) privind realizarea si afisarea inventarului cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior;

b)netransmiterea rapoartelor prevazute la art. 8 alin. (8) de catre institutiile implicate in implementarea prezentei legi referitoare la aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1);

c)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a);

d)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b);

e)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c);

f)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (3) lit. b);

g)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4);

h)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (5);

i)nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7);

j)[textul din Art. 18, alin. (1), litera J. din capitolul IX a fost abrogat la 02-nov-2020 de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 184/2020]

k)nerespectarea de catre operatorii de distributie a prevederilor art. 10 alin. (3);

l)[textul din Art. 18, alin. (1), litera L. din capitolul IX a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 130/2022]

m)[textul din Art. 18, alin. (1), litera M. din capitolul IX a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 130/2022]

n)[textul din Art. 18, alin. (1), litera N. din capitolul IX a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 130/2022]

o)nerespectarea de catre operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale a prevederilor art. 15 alin. ( 3);

p)[textul din Art. 18, alin. (1), litera P. din capitolul IX a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 130/2022]

q)nerespectarea de catre operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie a energiei electrice a prevederilor art. 15 alin. (7);

r)nerespectarea de catre operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie a energiei electrice a cerintelor prevazute la art. 15 alin. (9) si (10);

s)nerespectarea de catre operatorii licentiati de energie electrica si de gaze naturale a cerintelor prevazute la art. 81;

t)nerespectarea de catre autoritatile administratiei publice locale a prevederilor art. 9 alin. (20) si (21).

(2)Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei;

b)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b) si i), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;

c)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c), cu amenda de la 10.000 lei la 200.000 lei, calculata proportional cu marimea consumului, astfel:

P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde:

P = valoarea penalitatii in lei;

C = consumul anual de combustibil in tone echivalent petrol/an;

d)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. d), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

e)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. e), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

f)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. f), cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei;

g)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g) si h), cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei;

h)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. k) si r), cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei;

i)contraventiile prevazute la alin. (1) lit. o) si q), cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.

j)contraventia prevazuta la alin. (1) lit. s), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

k)contraventia prevazuta la alin. (1) lit. t), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei.

(3)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. k), o), q) si r) se realizeaza de catre personalul imputernicit din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.

(31)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), s) si t) se realizeaza de catre personalul imputernicit de Ministerul Energiei.

(4)Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

CAPITOLUL X:Dispozitii finale

 

Art. 19

(1)[textul din Art. 19, alin. (1) din capitolul X a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 130/2022]

(2)Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru Energie si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pot emite instructiuni, pentru domeniile specifice, care se aproba prin ordine ale ministrilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3)Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, si ale Hotararii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila.

(4)[textul din Art. 19, alin. (4) din capitolul X a fost abrogat la 02-nov-2020 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 184/2020]

(5)[textul din Art. 19, alin. (5) din capitolul X a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 130/2022]

 

Art. 20

(1)Anexele nr. 1-10 fac parte integranta din prezenta lege.

(2)La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificarile ulterioare.

*

Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.

-****-

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALERIU-STEFAN ZGONEA

PRESEDINTELE SENATULUI

CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

 

ANEXA nr. 1:CERINTELE DE EFICIENTA ENERGETICA pentru achizitionarea de produse, servicii si cladiri de catre administratia centrala

 

(1)In masura in care acest lucru respecta raportul costuri – eficacitate, fezabilitatea economica, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnica, precum si concurenta suficienta, administratiile centrale care achizitioneaza produse, servicii sau cladiri:

a)in cazul in care un produs este reglementat de un act delegat adoptat in temeiul Directivei 2010/30/UE sau de o directiva corespunzatoare de punere in aplicare a Comisiei Europene, achizitioneaza numai produsele care respecta criteriul de apartenenta la cea mai inalta clasa de eficienta energetica posibila din perspectiva necesitatii de a asigura o concurenta suficienta;

b)in cazul in care un produs nereglementat in conformitate cu lit. a) este reglementat de o masura de punere in aplicare in temeiul Directivei 2009/125/CE adoptate dupa intrarea in vigoarea Directivei 2012/27/CE, achizitioneaza numai produse care respecta valorile de referinta privind eficienta energetica specificate in respectiva masura de punere in aplicare;

c)achizitioneaza numai produsele reprezentand echipamente de birou reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind incheierea Acordului intre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou care respecta cerintele privind eficienta energetica si care sa fie la fel de stricte precum cele enumerate in anexa C la acordul atasat la decizia in cauza;

d)achizitioneaza numai pneurile care indeplinesc criteriul de apartenenta la clasa cea mai ridicata de eficienta a consumului de combustibil, in conformitate cu definitia din Regulamentul (CE) nr. 1.222/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor in ceea ce priveste eficienta consumului de combustibil si alti parametrii esentiali. Aceasta cerinta nu impiedica organismele publice sa achizitioneze pneuri cu cea mai ridicata clasa de aderenta sau clasa de zgomot exterior de rulare justificata prin motive de siguranta si de sanatate publica;

e)solicita, in cadrul licitatiilor pentru contracte de servicii, ca furnizorii de servicii sa utilizeze, in cadrul furnizarii serviciilor in cauza, doar produse care indeplinesc cerintele mentionate la lit. a)-d) in momentul furnizarii serviciilor respective. Aceasta cerinta se aplica doar produselor noi, achizitionate de furnizorii de servicii partial sau integral in scopul furnizarii serviciului in cauza;

 

f)achizitioneaza sau incheie noi acorduri de inchiriere doar a cladirilor care indeplinesc cel putin cerintele minime privind performanta energetica, mentionate la art. 6 alin. (1) din lege, cu exceptia cazului in care scopul achizitionarii este:

1.(i) renovarea aprofundata sau demolarea;

2.(ii) in cazul organismelor publice, sa revanda cladirea fara a o utiliza in scopurile proprii ale organismului public; sau

3.(iii) conservarea acesteia ca o cladire protejata oficial ca facand parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorita valorilor arhitecturale ori istorice.

(2)Gradul de respectare a acestor cerinte se verifica pe baza certificatelor de performanta energetica mentionate la art. 11 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor.

 

ANEXA nr. 2:CONTINUTUL ENERGETIC al combustibililor selectati pentru utilizare finala

Tabel de conversie

Produs energetic kJ
(PCI)
Kgep
(PCI)
kWh
(PCI)
1 kg cocs 28500 0,676 7,917
1 kg antracit 17200-30700 0,411-0,733 4,778-8,528
1 kg brichete lignit 20000 0,478 5,556
1 kg lignit superior 10500-21000 0,251-0,502 2,917-5,833
1 kg lignit 5600-10500 0,134-0,251 1,556-2,917
1 kg sisturi bituminoase 8000-9000 0,191-0,215 2,222-2,500
1 kg turba 7800-13800 0,186-0,330 2,167-3,833
1 kg brichete turba 16000-16800 0,382-0,401 4,444-4,667
1 kg titei greu 40000 0,955 11,111
1 kg pacura 42300 1,010 11,750
1 kg benzina 44000 1,051 12,222
1 kg parafina 40000 0,955 11,111
1 kg gaz petrolier lichefiat 46000 1,099 12,778
1 kg gaz natural (1) 47200 1,126 13,10
1 kg gaz natural lichefiat 45190 1,079 12,553
1 kg lemn (umiditate 25%) (2) 13800 0,330 3,833
1 kg pelete/brichete din lemn 16800 0,401 4,667
1 kg deseuri 7400-10700 0,177-0,256 2,056-2,972
1 MJ caldura derivata 1000 0,024 0,278
1 kWh energie electrica 3600 0,086 1(3)

Sursa: Eurostat

(1)93% metan

(2)Se pot aplica alte valori, in functie de tipul de lemn utilizat cel mai mult.

(3)Aplicabil in cazul in care economiile de energie sunt calculate ca energie primara prin intermediul unei abordari ascendente bazate pe consumul de energie finala. Pentru economiile de energie electrica in kWh se aplica un coeficient stabilit printr-o metodologie transparenta, in functie de circumstantele nationale care afecteaza consumul de energie primara, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstantele respective sunt justificate, verificabile si bazate pe criterii obiective si nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrica in kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide sa se stabileasca un coeficient diferit, cu conditia sa poata justifica acest lucru. Atunci cand se procedeaza astfel, se ia in considerare mixul lor energetic inclus in Planul national integrat pentru energie si schimbari climatice 2021-2030, care trebuie notificat Comisiei in conformitate cu art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE si 2013/30/UE ale Parlamentului European si ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE si (UE) 2015/652 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European si al Consiliului. Pana la 25 decembrie 2022 si, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia revizuieste coeficientul implicit pe baza datelor constatate. Revizuirea respectiva se deruleaza tinand seama de efectele acesteia asupra altor acte din dreptul Uniunii, precum Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European si al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetica si de abrogare a Directivei 2010/30/UE, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 28 iulie 2017.

 

ANEXA nr. 3:METODE SI PRINCIPII COMUNE de calcul al impactului masurilor alternative de politica de eficienta energetica

 

1.Metodele de calcul al economiilor de energie, in afara celor provenite din masuri de impozitare

Autoritatile competente pot utiliza urmatoarele metode de calcul al economiilor de energie:

a)economii preconizate, prin referire la rezultatele imbunatatirilor energetice anterioare monitorizate independent in instalatii similare. Abordarea generica este denumita «ex ante»;

b)economii contorizate, in cazul carora economiile rezultate in urma aplicarii unei masuri sau a unui pachet de masuri sunt stabilite prin inregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, tinand seama in mod corespunzator de factori precum aditionalitatea, ocuparea, nivelurile de productie si conditiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generica este denumita «ex post»;

c)economii ponderate, in cazul carora sunt utilizate estimari tehnice ale economiilor. Aceasta abordare este utilizata doar in cazul in care determinarea unor date obtinute prin masuratori pentru o instalatie specifica este dificila sau mult prea costisitoare, cum ar fi inlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominala in kWh diferita de cea pentru care au fost obtinute date prin masuratori independente privind economiile de energie, sau in cazul in care estimarile respective se realizeaza pe baza metodologiilor si standardelor de referinta stabilite la nivel national de experti calificati sau acreditati care sunt independenti fata de partile obligate, participante sau mandatate implicate;

d)economii de energie estimate prin sondaj, in cazul carora este determinat raspunsul consumatorilor la recomandari, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligenta. Aceasta abordare este utilizata doar pentru economiile de energie rezultate in urma modificarii comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizata pentru economii rezultate din introducerea unor masuri concrete.

 

2.La stabilirea economiilor de energie pentru o masura vizand eficienta energetica se aplica urmatoarele principii:

a)economiile trebuie sa fie vadit suplimentare fata de cele care s-ar fi produs oricum si in absenta activitatii autoritatilor competente. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, autoritatile competente iau in considerare modul in care ar evolua utilizarea energiei si cererea de energie in absenta masurii de politica in cauza, tinand cont de factorii urmatori: tendintele consumului de energie, modificarile survenite in comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic si schimbarile generate de alte masuri puse in aplicare la nivelul Uniunii si la nivel national;

b)economiile rezultate din punerea in aplicare a legislatiei obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum si, prin urmare, nu pot fi luate in calcul ca economii de energie in sensul art. 8 alin. (1) si (11)-(16), respectiv economiile de energie trebuie sa fie suplimentare fata de cele care rezulta in urma punerii in aplicare a legislatiei UE obligatorii. Prin exceptie de la respectiva cerinta, economiile legate de renovarea cladirilor existente pot fi luate in calcul ca economii de energie in sensul art. 8 alin. (1) si (11)-(16), cu conditia indeplinirii cerintei mentionate la punctul 3 lit. h) din prezenta anexa. Economiile care rezulta din implementarea cerintelor nationale minime stabilite pentru cladirile noi inainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor pot fi declarate ca economii de energie in sensul art. 8 alin. (1), cu conditia indeplinirii cerintei mentionate la pct. 3 lit. h) din prezenta anexa si ca economiile respective sa fi fost notificate de autoritatile competente in planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica;

c)se poate tine cont doar de economiile care depasesc standardele de performanta ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme si noile vehicule utilitare usoare in urma punerii in aplicare a regulamentelor (CE) nr. 443/2009 si (UE) nr. 510/2011 ale Parlamentului European si ale Consiliului si cerintele Uniunii privind eliminarea de pe piata a anumitor produse cu impact energetic in urma implementarii masurilor de punere in aplicare conform Hotararii Guvernului nr. 55/2011 privind stabilirea cerintelor in materie de proiectare ecologica aplicabile produselor cu impact energetic;

d)sunt permise politici in scopul incurajarii unor niveluri mai ridicate de eficienta energetica a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor si combustibililor, a cladirilor si a elementelor de cladiri, a proceselor si a pietelor;

 

e)masurile care promoveaza instalarea unor tehnologii la scara mica de obtinere a energiei din surse regenerabile pe sau in cladiri pot fi eligibile spre a fi luate in considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii in temeiul art. 8 alin. (1) si (11)-(16), cu conditia sa genereze economii de energie care sa poata fi verificate si contorizate sau estimate.

Economiile de energie se calculeaza cu respectarea cerintelor din prezenta anexa;

f)in cazul politicilor care accelereaza adoptarea unor produse si vehicule mai eficiente, se poate tine cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu conditia sa se demonstreze ca o astfel de adoptare are loc inainte de expirarea duratei de viata medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori inainte de inlocuirea normala a produsului sau a vehiculului si cu conditia ca economiile sa fie declarate doar pentru perioada care se incheie la expirarea duratei de viata medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmeaza sa fie inlocuit;

g)atunci cand promoveaza adoptarea de masuri vizand eficienta energetica, autoritatile competente se asigura, acolo unde este cazul, ca sunt mentinute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii si pentru introducerea masurilor sau ca sunt introduse asemenea standarde in cazul in care nu exista;

h)pentru a tine seama de variatiile climatice dintre regiuni, autoritatile competente pot alege sa ajusteze economiile la o valoare standard sau sa stabileasca economii de energie diferite in functie de variatiile de temperatura dintre regiuni;

 

i)calcularea economiilor de energie trebuie sa tina seama de durata de viata a masurilor si de rata cu care economiile se diminueaza odata cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare actiune individuala in perioada dintre data punerii sale in aplicare si 31 decembrie 2020 sau, dupa caz, 31 decembrie 2030.

Alternativ, autoritatile competente pot adopta o alta metoda, preconizata sa obtina cel putin aceeasi cantitate totala de economii. Atunci cand utilizeaza alte metode, autoritatile competente se asigura ca valoarea totala a economiilor de energie calculata pe baza acestor metode diferite nu depaseste valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor in momentul contabilizarii economiilor pe care le va realiza fiecare actiune individuala in perioada dintre data punerii sale in aplicare si 31 decembrie 2020 sau, dupa caz, 31 decembrie 2030. Autoritatile competente descriu in detaliu, in Planul national integrat pentru energie si schimbari climatice 2021-2030 in temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, celelalte metode si dispozitiile aplicate pentru a asigura respectarea cerintei obligatorii de calculare.

 

3.Autoritatile competente se asigura ca sunt indeplinite urmatoarele cerinte pentru masurile alternative de politica de eficienta energetica:

a)masurile alternative de politica de eficienta energetica si actiunile individuale genereaza economii de energie verificabile la nivelul utilizarii finale;

b)responsabilitatea fiecarei autoritati competente, dupa caz, este clar definita;

c)economiile de energie care sunt obtinute sau urmeaza a fi obtinute sunt determinate intr-un mod transparent;

d)cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmeaza a fi obtinuta prin masura de politica este exprimata in termeni de consum de energie primara sau finala, utilizand factorii de conversie prevazuti in anexa nr. 2;

e)trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de autoritatile competente, care sa fie pus la dispozitia publicului, precum si datele privind tendinta anuala a economiilor de energie;

f)monitorizarea rezultatelor si luarea de masuri adecvate in cazul in care progresele nu sunt satisfacatoare;

g)economiile de energie generate de o actiune individuala sunt declarate doar de o singura parte;

h)se demonstreaza ca activitatile autoritatii competente au contribuit in mod esential la realizarea economiilor de energie declarate.

 

4.La determinarea economiilor de energie obtinute in urma masurilor alternative de politica de eficienta energetica legate de impozitare introduse se aplica urmatoarele principii:

a)se tine cont doar de economiile de energie obtinute in urma masurilor de impozitare care depasesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)datele privind elasticitatea cererii in functie de pret pentru calcularea impactului masurilor de impozitare a energiei trebuie sa reflecte capacitatea de reactie a cererii de energie la schimbarile de pret si sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente si reprezentative;

c)economiile de energie generate de instrumente insotitoare ale politicii in materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata catre un fond, sunt contabilizate separat.

 

5.Notificarea metodologiei

Ministerul Energiei prin Directia de eficienta energetica notifica Comisiei, in conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999, metodologia lor detaliata propusa pentru masurile alternative de eficienta energetica. Cu exceptia cazului impozitarii, notificarea include detalii privind:

a)nivelul economiilor de energie obligatorii in temeiul art. 8 alin. (11)-(16) sau al economiilor preconizate a fi realizate pe intreaga perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2021 si 31 decembrie 2030;

b)autoritatile publice de punere in aplicare;

c)sectoarele-tinta;

d)masurile de politica si actiunile individuale, inclusiv cantitatea totala preconizata de economii cumulate de energie pentru fiecare masura;

e)actiunile prevazute de masura de politica;

f)metodologia de calcul, inclusiv modalitatile de stabilire a aditionalitatii si a pertinentei, precum si metodologiile si valorile de referinta care sunt folosite pentru economiile preconizate si ponderate;

g)durata de viata a masurilor si modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamenteaza aceasta;

h)abordarea aleasa pentru tratarea problemei variatiilor climatice de catre autoritatile competente;

i)sistemele de monitorizare si de verificare a masurilor;

 

j)in cazul impozitarii:

(i)sectoarele-tinta si segmentul de contribuabili;

(ii)autoritatea competenta;

(iii)economiile preconizate a fi realizate;

(iv)durata masurii de impozitare; si

(v)metodologia de calcul, inclusiv elasticitatile cererii in functie de pret utilizate si modul in care au fost stabilite acestea.

 

ANEXA nr. 4:CRITERII MINIME pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfasurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei

 

(1)Auditurile energetice mentionate la art. 9 din lege se bazeaza pe urmatoarele orientari:

a)se bazeaza pe date operationale actualizate, masurate si trasabile privind consumul de energie si (pentru energia electrica) profilurile de sarcina;

b)contin o revizuire detaliata a profilului de consum de energie al cladirilor sau grupurilor de cladiri, al operatiunilor sau instalatiilor industriale, inclusiv al transporturilor;

c)se bazeaza, ori de cate ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viata (LCCA) si nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua in considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investitiilor pe termen lung si ratele de actualizare;

d)sunt proportionale si suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabile a performantei energetice globale si identificarea fiabila a celor mai semnificative oportunitati de imbunatatire.

(2)Auditurile energetice permit calcule detaliate si validate pentru masurile propuse, astfel incat sa furnizeze informatii clare cu privire la economiile potentiale.

(3)Datele utilizate in auditurile energetice sunt stocabile in scopul analizei istorice si al urmaririi performantei.

 

ANEXA nr. 5:CERINTE MINIME privind facturarea si informatiile referitoare la facturare pe baza consumului real de gaze naturale

 

1.Cerinte minime pentru facturare

 

1.1.Facturarea pe baza consumului real

Pentru a permite consumatorilor finali sa isi regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui sa fie efectuata pe baza consumului real, cel putin o data pe an, iar informatiile privind facturarea ar trebui puse la dispozitie cel putin trimestrial, la cerere ori in cazul in care consumatorii au optat pentru factura electronica, sau de doua ori pe an in celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gatit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerinte.

 

1.2.Informatii minime incluse in factura

Urmatoarele informatii, dupa caz, sunt puse la dispozitia consumatorilor finali, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul facturilor, contractelor, tranzactiilor si chitantelor emise in statiile de distributie:

a)preturile reale actuale si consumul real de energie;

b)comparatii intre consumul actual de energie al consumatorului final si consumul corespunzator aceleiasi perioade a anului anterior, preferabil sub forma grafica;

 

c)informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor finali, agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind echipamentele energetice.

In plus, ori de cate ori este posibil si util, trebuie puse la dispozitia consumatorilor finali comparatii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeasi categorie de consum, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul sau semnalate in cadrul facturilor, contractelor, tranzactiilor si chitantelor emise in statiile de distributie.

 

1.3.Consiliere cu privire la eficienta energetica in cadrul facturilor si alte forme de retransmitere a informatiilor catre consumatorii finali

In momentul trimiterii contractelor si a modificarilor aduse acestora, precum si in facturile trimise consumatorilor sau prin intermediul site-urilor internet care se adreseaza consumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distributie si furnizorii de energie informeaza clientii, intr-o maniera cat mai clara si usor de inteles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agentiile energetice sau alte institutii similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obtine consiliere cu privire la masurile disponibile in materie de eficienta energetica, profilurile de referinta privind consumul individual de energie si alte specificatii tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.

 

ANEXA nr. 51:CERINTE MINIME privind facturarea si informatiile referitoare la consum pentru incalzire, racire si apa calda menajera

 

1.Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termica

Pentru a permite utilizatorilor finali sa isi regleze propriul consum de energie, facturarea se efectueaza pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termica lunar.

 

2.Frecventa minima de furnizare a informatiilor referitoare la facturare sau la consum

De la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in cazul in care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termica care pot fi citite de la distanta, informatiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termica se pun la dispozitia utilizatorilor finali cel putin lunar, la cerere, sau in cazul in care clientii finali au optat sa primeasca facturile pe cale electronica, iar in caz contrar de doua ori pe an.

Incepand cu 1 octombrie 2022, in cazul in care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termica care pot fi citite de la distanta, informatiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termica se pun la dispozitia utilizatorilor finali cel putin lunar. Acestea se pot pune la dispozitie, de asemenea, prin intermediul internetului si se pot actualiza cat de frecvent posibil in functie de dispozitivele si sistemele de masurare utilizate. Incalzirea si racirea pot fi scutite de aceasta cerinta in afara sezoanelor de incalzire/racire.

 

3.Informatii minime incluse in factura

Urmatoarele informatii sunt puse la dispozitia utilizatorilor finali intr-o forma clara si usor de inteles, in facturile lor sau in documentele insotitoare, atunci cand acestea se bazeaza pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termica:

a)preturile reale actuale si consumul real de energie sau costul total al energiei termice si citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termica;

b)informatii privind mixul de combustibili utilizat si emisiile de gaze cu efect de sera anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionati de la reteaua de termoficare sau de racire, precum si o descriere a diferitelor taxe, impozite si tarife aplicate. Autoritatile competente pot limita domeniul de aplicare al cerintei de a oferi informatii privind emisiile de gaze cu efect de sera pentru a include numai furnizarile de la retelele de termoficare cu o putere termica instalata totala care depaseste 20 MW;

c)comparatii intre consumul actual de energie al utilizatorilor finali si consumul din aceeasi perioada a anului anterior, sub forma grafica, datele fiind ajustate in functie de variatiile climatice pentru incalzire si racire;

d)informatii de contact pentru organizatiile clientilor finali, agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;

e)informatii privind procedurile de depunere a plangerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de solutionare a litigiilor, in conformitate cu dispozitiile aplicabile in legislatia nationala;

 

f)comparatii cu un utilizator final mediu normalizat sau de referinta din aceeasi categorie de utilizatori. In cazul facturilor electronice, astfel de comparatii pot, in schimb, sa fie puse la dispozitie online si semnalate in cadrul facturilor.

Facturile care nu au la baza consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termica contin o explicatie clara si usor de inteles a modului in care suma care figureaza pe factura a fost calculata si, cel putin, informatiile mentionate la literele d) si e).

 

ANEXA nr. 6:

[textul din anexa 6 a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 32. din Ordonanta urgenta 130/2022]

 

ANEXA nr. 7:ANALIZA COSTURI-BENEFICII

 

PARTEA 1:

[textul din anexa 7, partea 1 a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 130/2022]

 

PARTEA 2:Principii in sensul art. 14 alin. (6) si (10) din lege

Analizele costuri-beneficii ofera informatii in scopul realizarii masurilor mentionate la art. 14 alin. (6) si (10) din lege:

In cazul in care se planifica o instalatie care produce exclusiv energie electrica sau o instalatie fara recuperator de caldura, se realizeaza o comparatie intre instalatiile planificate ori reabilitarea planificata si o instalatie echivalenta care produce aceeasi cantitate de energie electrica sau de caldura de proces, dar care recupereaza caldura reziduala si furnizeaza caldura prin cogenerare de inalta eficienta si/sau retele de termoficare si racire centralizata.

In cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia in considerare instalatia planificata, precum si eventualele puncte cu cerere de energie termica existente sau potentiale corespunzatoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, tinand seama de posibilitatile rationale (de exemplu, fezabilitatea tehnica si distanta).

Limita de sistem se stabileste astfel incat sa includa instalatia planificata si sarcinile termice, cum ar fi cladirea/cladirile si procesul industrial. In cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a caldurii si energiei se determina pentru ambele cazuri si apoi se compara.

Sarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalatie industriala sau un sistem de termoficare si, de asemenea, in zonele urbane, sarcina termica si costurile care ar exista daca unui grup de cladiri sau unei parti a unui oras i s-ar furniza si/sau ar fi conectata la o noua retea de termoficare.

Analiza costuri-beneficii se bazeaza pe o descriere a instalatiei planificate si a instalatiei/instalatiilor de comparatie, cu referire la capacitatea electrica si termica, dupa caz, tipul de combustibil, utilizarea planificata si numarul de ore de operare anuale planificate, amplasarea si cererea de energie electrica si termica.

In scopul comparatiei, sunt luate in considerare cererea de energie termica si tipurile de incalzire si racire utilizate de punctele cu cerere de energie termica din vecinatate. Comparatia acopera costurile aferente infrastructurii pentru instalatia planificata si pentru cea cu care se face comparatia.

Analizele costuri-beneficii in scopul art. 14 alin. (6) din lege includ o analiza economica, ce vizeaza o analiza financiara, care reflecta tranzactiile reale de fluxuri de lichiditati din investitia in instalatii individuale si din functionarea acestora.

Proiectele cu rezultate pozitive in ceea ce priveste costurile si beneficiile sunt acelea in care suma beneficiilor actualizate in cadrul analizei economice si financiare depaseste suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).

Se stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele si orizontul de timp pentru analiza economica.

Pot fi solicitate intreprinderilor responsabile de functionarea instalatiilor de producere a energiei electrice si termice, intreprinderilor industriale, operatorilor retelelor de termoficare si racire centralizata sau altor parti influentate de limita de sistem definita si de limita geografica, sa contribuie cu date pentru utilizarea in evaluarea costurilor si beneficiilor unei instalatii individuale.

 

ANEXA nr. 8:CRITERII DE EFICIENTA ENERGETICA pentru reglementarea retelelor energetice si pentru tarifele de retea electrica

1.Tarifele de retea trebuie sa reflecte costurile economiilor de costuri in retele rezultate in urma masurilor de gestionare a cererii si a raspunsului la cerere, precum si a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate in urma scaderii preturilor de livrare sau a investitiilor in retea si a unei exploatari mai eficiente a retelei.

 

2.Reglementarile privind retelele si tarifele nu impiedica operatorii de retea sau furnizorii de energie sa puna la dispozitie servicii de sistem pentru masurile de gestionare a raspunsului la cerere, gestionarea cererii si producerea distribuita privind pietele organizate de energie electrica, in special:

a)trecerea sarcinii din perioadele de varf in cele mai putin aglomerate de catre consumatorii finali, luandu-se in considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, energia din cogenerare si producerea distribuita;

b)economiile de energie din raspunsul la cerere al consumatorilor distribuiti de catre agregatorii energetici;

c)reducerea cererii din masurile de eficienta energetica adoptate de catre furnizorii de servicii energetice, inclusiv companiile de furnizare a serviciilor energetice;

d)conectarea si repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scazute;

e)conectarea surselor de producere dintr-o locatie mai apropiata la consum; si

 

f)stocarea energiei.

In sensul prezentei dispozitii, termenul „piete organizate de energie electrica” include pietele nereglementate si schimburile de energie electrica pentru comercializarea energiei, capacitatii, compensatiilor si serviciilor de sprijin in toate intervalele de timp, inclusiv pietele la termen, pietele pentru ziua urmatoare si pietele din aceeasi zi.

 

3.Tarifele de retea sau de vanzare cu amanuntul pot sustine preturi dinamice pentru masurile de gestionare a raspunsului la cerere adoptate de catre consumatorii finali, precum:

a)tarifele corespunzatoare duratei de utilizare;

b)preturile din momentele esentiale;

c)preturile in timp real; si

d)reducerile de pret pentru perioadele de varf.

 

ANEXA nr. 9:CERINTE DE EFICIENTA ENERGETICA pentru operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie

 

(1)Operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie trebuie:

a)sa stabileasca si sa faca publice normele lor standard referitoare la suportarea si partajarea costurilor adaptarilor tehnice, cum ar fi conectarile la retea, consolidarile retelei si introducerea de noi retele, functionarea imbunatatita a retelei si normele privind punerea in aplicare nediscriminatorie a codurilor de retea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producatori de energie rezultata din cogenerarea de inalta eficienta in cadrul retelei interconectate;

 

b)sa puna la dispozitia noilor producatori de energie electrica rezultata din cogenerarea de inalta eficienta care doresc sa se conecteze la sistem informatiile cuprinzatoare si necesare solicitate de catre acestia, inclusiv:

1.(i) o estimare cuprinzatoare si detaliata a costurilor asociate cu conectarea;

2.(ii) un calendar rezonabil si precis pentru primirea si prelucrarea cererii in ceea ce priveste conectarea la retea;

3.(iii) un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare la retea. Procesul global pentru conectarea la retea nu ar trebui sa dureze mai mult de 24 de luni, tinand seama de ceea ce este realizabil in mod rezonabil si nediscriminatoriu;

c)sa furnizeze proceduri standard si simplificate in ceea ce priveste conectarea producatorilor distribuiti de energie electrica produsa prin cogenerare de inalta eficienta cu scopul de a facilita conectarea acestora la retea.

(2)Normele standard prevazute la lit. a) se bazeaza pe criterii obiective, transparente si nediscriminatorii, tinandu-se seama in special de costurile si beneficiile asociate cu conectarea producatorilor respectivi la retea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la retea.

 

ANEXA nr. 10:LISTA MINIMA de elemente care trebuie incluse in contractele sau in caietele de sarcini asociate privind performanta energetica incheiate cu sectorul public

– Lista clara si transparenta a masurilor privind eficienta energetica care urmeaza sa fie puse in aplicare sau a rezultatelor in materie de eficienta care urmeaza sa fie obtinute

– Economiile garantate care urmeaza sa fie realizate prin punerea in aplicare a masurilor contractului

– Durata si etapele de referinta ale contractului, termenii si perioada de preaviz

– Lista clara si transparenta a obligatiilor fiecarei parti contractante

– Data/datele de referinta care stabileste/stabilesc economiile realizate

– Lista clara si transparenta a etapelor care urmeaza sa fie efectuate pentru a se pune in aplicare masura sau pachetul de masuri si, acolo unde este relevant, costurile asociate

– Obligatia de indeplinire in totalitate a masurilor prevazute in contract si de documentare a tuturor schimbarilor efectuate pe parcursul proiectului

– Reglementarile care specifica includerea cerintelor echivalente in orice subcontractare catre terte parti

– Afisarea clara si transparenta a implicatiilor financiare ale proiectului si distribuirea contributiei fiecarei parti la economiile monetare realizate, si anume, remunerarea furnizorilor de servicii

– Dispozitii clare si transparente privind masurarea si verificarea economiilor garantate obtinute, verificarile si garantiile privind calitatea

– Dispozitii care clarifica procedura de abordare a conditiilor de modificare a cadrului care afecteaza continutul si rezultatele contractului, si anume, modificarea preturilor la energie, intensitatea utilizarii unei instalatii

– Informatii detaliate privind obligatiile fiecarei parti contractante si despre sanctiunile in caz de incalcare

 

ANEXA nr. 11:

[textul din anexa 11 a fost abrogat la 30-sep-2022 de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 130/2022]

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 574 din data de 1 august 2014

Consultanță juridică în achiziții publice

Asistăm clienții în proiecte de achiziții publice, sectoriale, concesiuni și PPP, în toate etapele procedurii de atribuire și pe parcursul executării contractelor.

Vizitează site-ul Vass lawyers