Citatul saptamanii
Noua legislatie din domeniul achizitiilor publice revolutioneaza intregul sistem de achizitii publice. Gasiti aici textele integrale ale noilor acte normative, rezumate ale acestora si analize comprehensive.
‹ Inapoi
June 13 2016

Noul pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice a intrat in vigoare. Avocatii VASS Lawyers dezbat cu jurnalistii Bizlawyer principalele elemente de noutate

print

Bizlawyer: Care sunt principalele modificari aduse de noile legi privind achizitiile publice, adoptate de Parlament?

Iulia Vass: Sistemul de achizitii publice se schimba din temelie. Cele patru legi adoptate cu privire la achizitiile publice clasice, achizitiile sectoriale, concesiunile de lucrari si servicii si cu privire la remedii au intrat in vigoare la data de 26 mai 2016, abrogand totodata O.U.G. nr. 34/2006. Regimul achizitiilor publice clasice se modifica substantial, modificarile vizand atat mici aspecte de detaliu, cat si modificari sistemice de natura a afecta intregul proces de achizitie publica. Cu titlu de exemplu, se definesc mult mai detaliat notiunile relevante din cadrul legii, modul de calcul al termenelor sau domeniul de aplicare al legii. Totodata, pragurile valorice sunt acum stabilite in lei (nu in euro), insa pragurile pentru achizitiile directe si publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene raman aceleasi. Serviciile nu mai sunt impartite in Anexa 2A si Anexa 2B, o parte a acestor din urma servicii fiind excluse in intregime din domeniul de aplicare al legii, in timp ce serviciile sociale enumerate in Anexa nr. 2 vor beneficia de un regim mai flexibil si praguri mai ridicate. In plus, noua lege incurajeaza impartirea contractelor in loturi, autoritatile fiind obligate sa justifice eventuala decizie de a nu atribui contractul pe loturi. In ceea ce priveste procedurile de atribuire, cererea de oferta este redenumita procedura simplificata, se introduc noi proceduri de atribuire, precum parteneriatul inovativ, si se flexibilizeaza procedurile de dialog competitiv si de negociere competitiva. Termenele minime de publicitate vor fi mai scurte, e.g. pentru licitatia deschisa, termenul minim pentru depunerea ofertelor este de 35 de zile, cu posibilitatea de reducere a acestuia pana la 15 zile. Procesul de participare la proceduri este, de asemenea, simplificat intrucat operatorii economici vor avea dreptul sa prezinte documentul unic de achizitie european (DUAE) pentru a face dovada indeplinirii criteriilor de calificare. Un alt important element de noutate este faptul ca autoritatile vor avea obligatia (nu dreptul) de a-i exclude din proceduri pe operatorii economici care se incadreaza intr-unul dintre numeroasele cazuri de excludere prevazute de lege. Referitor la criteriile de atribuire ce vor putea fi aplicate de autoritati, acestea sunt pretul cel mai scazut, costul cel mai scazut, cel mai bun raport calitate-pret si cel mai bun raport calitate-cost, iar organizarea, calificarea si experienta personalului desemnat pentru executarea contractului vor putea fi utilizate ca factori de evaluare. Si regimul subcontractantilor este modificat,  atat in ceea ce priveste conditiile de participare la procedura de atribuire (e.g. cazurile de excludere din procedura le vor fi pe deplin aplicabile), cat si in ceea ce priveste drepturile si obligatiile acestora pe parcursul executarii contractului. De asemenea, se clarifica situatiile in care modificarea contractelor de achizitie publica nu presupune atribuirea unui nou contract. Nu in ultimul rand, noua lege creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire.

Bizlawyer: Care sunt principalele modificari aduse de noua lege de remedii?

Iulia Vass: In ceea ce priveste legea de remedii, sunt zece elemente de noutate ce trebuie avute in vedere cu prioritate de contestatori in perioada urmatoare: (i) contestatia formulata la CNSC devine complet gratuita; (ii) contestatia formulata la instante presupune plata unei taxe de timbru si chiar a unei cautiuni daca se cere suspendarea procedurii de atribuire; (iii) se infiinteaza la tribunale si curti de apel complete specializate in achizitii publice; (iv) notificarea prealabila devine o etapa obligatorie in procedura de solutionare a contestatiilor, sub sanctiunea respingerii contestatiei ca inadmisibila; (v) se modifica modul de calcul al termenelor de formulare a contestatiilor, acestea calculandu-se in functie de raspunsul la notificarea prealabila, si se stipuleaza termene stricte pentru formularea intampinarii, a raspunsului la intampinare sau a cererii de interventie; (vi) se modifica elementele obligatorii ale contestatiilor; (vii) oricare dintre membrii unei asocieri vor putea formula orice cale de atac reglementata de Legea de remedii; (viii) se stipuleaza un termen maxim de 45 de zile pentru solutionarea contestatiilor pe cale judiciara si a plangerilor formulate impotriva deciziilor CNSC; (ix) se stabilesc binevenite masuri de unificare a practicii Consiliului si a instantelor de judecata; (x) se extind considerabil cazurile de nulitate absoluta a contractelor incheiate cu nerespectarea legislatiei achizitiilor publice.

Bizlawyer: Care credeti ca sunt principalele vulnerabilitati ale noului pachet legislativ?

Iulia Vass: Marea majoritate a modificarilor enumerate mai sus au capacitatea de a produce efecte pozitive asupra sistemului de achizitii publice. Este adevarat ca nu e nevoie de un efort extraordinar pentru a identifica si unele neconcordante sau neclaritati in noile prevederi legale, insa per ansamblu impactul acestora ar trebui sa fie benefic. Modalitatea de implementare a noului pachet legislativ va fi insa calcaiul lui Ahile. Principala vulnerabilitate este tocmai lipsa de pregatire a sistemului pentru noul tavalug. In primul rand, SEAP nu a fost pregatit, ceea ce a condus la suspendarea sa imediat dupa publicarea noului pachet legislativ pentru aproape trei saptamani. Practic, la acest moment nu mai pot fi demarate noi proceduri de atribuire. In al doilea rand, normele de aplicare ale legii de achizitii publice clasice nu sunt inca adoptate, desi legea face trimitere la aceste norme sub o multime de aspecte. De asemenea, desi legea de remedii se aplica tuturor contestatiilor pentru care termenele de formulare incep sa curga dupa intrarea sa in vigoare, deci inclusiv procedurilor organizate sub imperiul O.U.G. nr. 34/2006, nu sunt inca constituite completele specializate in achizitii publice din cadrul tribunalelor si curtilor de apel. In acest sens, nu a fost inca adoptata nici hotararea de guvern pentru suplimentarea numarului de posturi de judecatori si grefieri la care se face referire in noua lege de remedii. Nu in ultimul rand, faptul ca nu s-au organizat din timp programe de instruire a personalului specializat in achizitii publice din cadrul autoritatilor contractante va conduce la mari dificultati in aplicarea noilor legi. Data fiind modificarea din temelie a sistemului de achizitii publice si complexitatea noului pachet legislativ, ne putem astepta la o grea perioada de degringolada in atribuirea contractelor de achizitie. Tocmai pentru a ne pregati pentru aceasta perioada si a putea acorda suport specializat prompt si profesionist clientilor nostri inca din primele zile ale aplicarii noii legi, avocatii specializati in achizitii publice din cadrul VASS Lawyers au participat inca din anul 2014, cand s-au adoptat noile directive din domeniul achizitiilor publice, la cursuri si traininguri internationale organizate de coautorii directivelor, de institutiile europene sau cei mai buni specialisti in achizitii publice la nivel european.

Bizlawyer: Reuseste acest pachet legislativ sa simplifice si sa flexibilizeze sistemul achizitiilor publice, in lumina acestui scop asumat prin directivele europene? In ce mod?

Iulia Vass: Din pacate, nu se poate vorbi despre o simplificare a legislatiei achizitiilor publice, atat timp cat patru acte normative vor inlocui un singur act normativ, iar peste 300 de pagini de legislatie primara (legile de remedii, achizitii clasice, utilitati si concesiuni) sunt menite a inlocui aproximativ 130 de pagini de legislatie primara in vigoare (O.U.G. nr. 34/2006). Acest rezultat nu este insa imputabil exclusiv legiuitorului roman. Si scopul asumat al noilor directive a fost, potrivit Comisiei Europene, simplificarea legislatiei achizitiilor publice. Rezultatul a fost insa cu totul altul. Trei directive au fost inlocuite de patru directive, iar numarul paginilor de prevederi legislative europene este aproape dublu. In timp ce unele prevederi au modificat in mod substantial regulile din directivele anterioare (precum cele privind serviciile din Anexa 2B) sau au creat instrumente noi (e.g. parteneriatul inovativ, documentul unic de achizitie european), altele reprezinta in fapt o codificare a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (precum cele privind modificarea contractelor de achizitie publica, care incorporeaza in textul directivei conditiile din decizia Pressetext). Aceasta legislatie stufoasa va fi, asadar, un instrument si mai dificil de folosit atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici.

In schimb, noile prevederi reusesc sa flexibilizeze in mare masura sistemul de achizitii publice, prin stabilirea unor termene mai scurte si a unor praguri mai ridicate, prin aplicabilitatea mai larga a procedurilor de negociere competitiva si dialog competitiv, sau prin clarificarea procedurilor simplificate de atribuire a serviciilor din fosta Anexa 2B.

Bizlawyer: Reuseste acest pachet legislativ sa asigure o transparenta a domeniului si o utilizare eficienta a resurselor publice?

Iulia Vass: Noul pachet legislativ creeaza cu siguranta un cadru mai propice pentru utilizarea mai eficienta a fondurilor publice. Pe de o parte, legea privind achizitiile clasice incurajeaza utilizarea criteriilor de atribuire costul cel mai scazut, cel mai bun raport calitate-pret si cel mai bun raport calitate-cost, in detrimentul celui mai scazut pret, iar pe de alta parte pune la dispozitia autoritatilor contractante instrumente menite a simplifica si eficientiza procesul de selectie a operatorilor economici, inter alia listele oficiale ale operatorilor economici agreati, cataloagele electronice, achizitiile centralizate sau achizitiile comune ocazionale. Succesul acestor masuri va depinde insa in mare masura de buna pregatire si buna-credinta a celor care vor implementa noua legislatie.

Un alt aspect pozitiv este ca noua legislatie va permite o mai buna comunicare intre autoritatile contractante si mediul privat. Daca pana la acest moment orice comunicare anterioara atribuirii unui contract era un subiect tabu, putand fi in mod facil calificata drept trafic de influenta, noua lege creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire. Astfel, autoritatile contractante vor avea dreptul de a organiza consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei inainte de initierea procedurii de atribuire, atat prin raportare la obiectul contractului de achizitie publica, cat si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achizitie si cerintele avute in vedere in legatura cu acestea. Aceste consultari prealabile vor crea premisa intocmirii unor documentatii de atribuire realiste, in linie cu evolutia pietelor relevante. Prin urmare, ar trebui sa diminueze numarul procedurilor sortite esecului de la bun inceput, din cauza estimarii gresite a valorii contractului sau a structurarii defectuoase a achizitiei, dar si numarul contestatiilor formulate impotriva documentatiilor. De asemenea, informarea din timp a operatorilor economici cu privire la intentia de achizitie si sansa oferita acestora de a oferi feed-back autoritatilor contractante cu privire la achizitia vizata si cerintele impuse ar putea conduce la cresterea concurentei din cadrul respectivei proceduri de atribuire.

Bizlawyer: Care sunt primele trei recomandari pe care le veti face clientilor?  Care sunt principalele prevederi de care ar trebui sa tina seama institutiile care fac achizitii?

Iulia Vass: Am o singura recomandare pentru toti jucatorii din piata, indiferent daca sunt operatori economici sau autoritati contractante: intrucat legislatia s-a modificat substantial – de la aspecte generale, precum noile mecanisme si proceduri de atribuire, pana la cele mai mici aspecte de detaliu, precum definitiile si termenele minime -, sa verifice noua legislatie la fiecare pas. Sa porneasca de la premisa ca nu mai stiu nimic si sa nu se bazeze pe cunostintele acumulate in ultimii 10 ani de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006. Cel putin vreo 6 luni.

Bizlawyer: Ce se intampla cu proiectele de achizitii incepute inainte de intrarea in vigoare a noii legislatii? Ce se va aplica si ce nu?

Iulia Vass: Intregul pachet legislativ a intrat in vigoare la data de 26 mai 2016. Legile privind achizitiile publice clasice, achizitiile sectoriale si concesiunile de servicii si lucrari se aplica tuturor procedurilor de atribuire initiate dupa data intrarii lor in vigoare, respectiv contractelor/acordurilor-cadru incheiate dupa data intrarii lor in vigoare. Procedurile de atribuire in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a noilor legi, precum si contractele/acordurile-cadru incheiate inainte de data intrarii in vigoare a acestora raman supuse dispozitiilor O.U.G. nr. 34/2006 si celorlalte acte normative relevante. Cert este insa ca la acest moment autoritatile contractante nu mai pot demara noi proceduri de atribuire, initierea procedurilor in SEAP fiind intrerupta in perioada 26 mai – 15 iunie 2016. Prin urmare, documentatiile de atribuire intocmite in baza noului pachet legislativ vor putea fi transmise spre evaluare de abia incepand cu data operationalizarii sistemului informatic de la nivelul SEAP, respectiv incepand cu data de 15 iunie 2016.

In schimb, legea de remedii se aplica tuturor termenelor procedurale care au inceput sa curga dupa intrarea in vigoare a noii legi. Atat contestatiile/cererile/plangerile aflate in curs de solutionare la Consiliu/instanta de judecata, cat si cele depuse, in conditiile legii, la posta, inainte de data intrarii in vigoare a noii legi de remedii urmeaza sa fie solutionate in conditiile si conform procedurii prevazute de O.U.G. nr. 34/2006. Noua lege se va aplica numai contestatiilor/cererilor/plangerilor formulate dupa intrarea ei in vigoare, deci inclusiv celor ce vizeaza procedurile de atribuire organizate in temeiul vechii legislatii.

Bizlawyer: Din experienta dumneavoastra, care sunt cele mai des intalnite probleme cu care se confrunta clientii pe acest segment al achizitiilor publice? Care sunt cele mai des intalnite cereri venite din partea clientilor dumneavoastra ?

Iulia Vass: Problemele cu care se confrunta deseori clientii pe acest segment sunt cerintele nelegale sau restrictive din documentatiile de atribuire (in special in ceea ce priveste specificatiile tehnice), evaluarea defectuoasa a ofertelor, neintelegerile aparute in timpul executarii contractelor si emiterea la finalizarea contractelor a unor certificate constatatoare „negative”. De asemenea, atribuirea contractelor de achizitie publica cu finantare nerambursabila reprezinta o mare provocare pentru entitatile private, nefamiliarizate cu labirintul legislativ si formalismul excesiv din domeniul achizitiilor publice. In plus, clientii nostri sunt din ce in ce mai interesati de impactul regulilor de concurenta in domeniul achizitiilor publice. Din aceste probleme rezulta si obiectul celor mai frecvente solicitari de asistenta juridica primite de la clientii nostri: formularea contestatiilor si a plangerilor, organizarea procedurilor de atribuire a contractelor cu finantare nerambursabila, consultanta juridica cu privire la intocmirea ofertelor sau a raspunsurilor la solicitarile de clarificari primite pe parcursul evaluarii ofertelor, consultanta si asistenta juridica atat cu privire la aplicarea regulilor de concurenta in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, cat si cu privire la investigatiile declansate de Consiliul Concurentei, formularea plangerilor prealabile si reprezentarea clientilor in fata instantelor de contencios administrativ in litigii referitoare la executarea sau incetarea contractelor de achizitie publica sau la anularea documentelor constatatoare „negative”.

Bizlawyer: Care au fost cele mai complicate proiecte in care a?i asistat anul acesta un client in acest domeniu de practica? De unde a venit dificultatea in aceste cazuri?

Iulia Vass: In 2016, VASS Lawyers a asistat o importanta companie din sectorul petrolier in organizarea a cinci proceduri de atribuire a unor contracte sectoriale de furnizare, lucrari si servicii cu o valoare estimata totala de peste 800 milioane de euro. De asemenea, echipa casei de avocatura VASS Lawyers a repurtat importante victorii in contestatiile formulate in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor pentru companii din sectorul petrol si gaze, al constructiilor, al echipamentelor medicale, al materialelor tubulare sau din sectorul alimentar.

Bizlawyer: Ce tip de clienti apeleaza la serviciile firmei dumneavoastra (pentru proiecte de achizitii publice)? Care este profilul acestora? Cati avocati are departamentul?

Iulia Vass: Majoritatea clientilor nostri provin din segmentul companiilor medii si mari, activand in domenii multiple, precum constructii, infrastructura, aparare si securitate, echipamente medicale, turism, alimentar, petrol & gaze, servicii financiare, IT, agricultura sau echipamente pentru comunicatii. In ceea ce priveste echipa de achizitii publice, aceasta este formata din doi avocati parteneri, doi avocati seniori si un associate.

No comments. Write one ›

Scrie un comentariu